Rezultatele sondajului de opinie sunt prezentate in tabelele 1-15 postate intr-un articol separat pentru a putea fi citit in paralel  la care se adauga informatiile (tabelul 16) despre numarul de circuite 0.4 kV pe trepte de lungime maxima si respectiv sinteza consumului multianual de sigurate MPR din tabelul 17 Consumul de sigurante MPR>200A il asociem mai degraba retelelor subterane alimentate din PTCZ.

 Daca coroboram datele din tabelul 17 cu raspunsul la intrebarea nr.1 privitoare la valoarea curentului nominal al MPR intalnita cu probabilitate  mai mare in CD a PTA constatam ca in instalatii gama uzuala de sigurante este cuprinsa intre 80 -160A.                                  

                 Din tabelul 17 remarcam ca ponderea cumulata  a sigurantelor < 80 A, consumate, este in fiecare an de cca 10 % din numaru total de sigurante MPR comsumate ceea ce ne permite sa afirmam ca sunt relativ rare  circuitele echipate cu sigurante  < 80 A.  

          Daca aprofundam analiza , constatam ca circuitele echipate cu sigurante de 50 A sunt extrem de rare sau cu o rata de deranjamente extrem de scazuta deoarece ponderea consumului de astfel de sigurante este de cca 0,4 ÷0,6 % din total. Cum datele disponibile se refera la intreg consumul nefiind diferentiate pe LEA, LES sau PTA, PTCZ,  personal inclin sa cred ca in mod real avem foarte putine circuite de linie protejate cu sigurante MPR de 50A.  

          Aceasta concluzie se sustine si cu raspunsurile primite la intrebarile 1,2,4 si 15 din sondajul de opinie. Astfel :

 ·        din tab 1 rezulta  ca personalul SO considera ca in CD PTA vom gasi cu probabilitate mai ridicata sigurante in plaja 63-250 A

·        din tab 2 rezulta ca in doar 2,8% din optiuni se utilizeaza siguranta de 50A

·        din tab 4 rezulta ca in doar 13.3% din cazuri un circuit este creditat cu sarcina maxima de 50 A in timp ce sarcina de 100A primeste 40% din voturi

·        tot din  tabelul 4 rezulta ca personalul SO are tendinta de a utiliza in proportie de 91,2% sigurante din gama 80-200 A pentru protectia unui circuit cu 50 abonati casnici. 

   ·        din tab 15 rezulta ca in doar 5,4% din optiuni s-ar adopta siguranta de 50A  

           Un rezultat surprinzator legat de intrebarea directa pusa in chestionar (vezi tabel.15) privitor la inlocuirea unei sigurante MPR gasita arsa cu una de 100 A nu am prmit nici un vot. Probabil acest lucru este justificat prin complexitatea optiunilor (cred ca aici avem o problema legata de performanta chestionarului, probabil ca trebuiau formulate 2-3 intrebari distincte, mai omogene).  

     Consider ca cele de mai sus ne permit sa formulam urmatoarele concluzii : 

1.     In instalatii avem relativ putine circuite protejate cu sigurante MPR ≤50A 

2.     Din ratiuni legate de sensibilizarea la sarcina maxima , sigurantele ajung sa polarizeze in zona 80 ÷ 200A. 

3.     Siguranta MPR cel mai des intalnita este cea de 100A. 

             Personalul SO sustine in proportie de 83.8% ca necesitatea  asigurarii sensibilitatii protectiilor poate impune realizarea unui nou PT ( vezi raspunsurile la intrebarea 7).

Raspunsurile la intrebarea 9 dovedesc ca  personalul SO cunoaste si justificarea amplasarii cutiilor de selectivitate. Din ratiuni practice se recomanda evitarea utilizarii lor si chiar sunt convins ca soarta lor este sa ajunga sa fie suntate. Consideram ca explicatia suntarii cutiilor de selectivitate rezulta din alegerea nepotrivita in raport cu sarcina a valorii protectiilor .

              Raspunsuri  clare am primit la intrebarile 6 si 8. Putem trage concluzia ca fiecare electrician SO a intalnit cel putin o situatie de scurtcircuit permanent si cel putin un conductor sub tensiune cazut la pamant.In privinta distantei fata de PT a scurtcircuitului permanent ,respectiv a conductorului sub tensiune cazut la pamant, avem repetate cazuri incepand cu distanta de 300m. Domina cazurile la care distanta este ≥1000m.

        Din tab 10 rezulta ca 82% din raspunsuri considera scurtcircuitul ca fiind cauza dominanta a arderii sigurantelor.  Din tab 16 rezulta ca 56% din circuitele 0.4 kv sunt mai lungi de 1 km. Mai mult decat atat 36% din circuite le modernizate raman mai lungi de 1 km si dupa lucrarile de modernizare. In aceste conditii curentii de scurtcircuit la extremitatile circiutelor mai lungi de 1 km sunt cuprinsi in plaja 70A – 200A. 

                Coroborand datele din tab 10 si tab 16 si tinand cont  ca sigurante MPR utilizate in instalatii sunt in plaja 80A – 200A rezulta ca un procent important de circuite are protectia prin sigurante MPR nu este sensibila la curentii de scurtcircuit in ultimele 2/3 din lungimea acestora .

             Daca este adevarata observatia personalului SO ca in 82% din cazuri siguranta arsa este insotita de identificarea  unui scurtcircuit in retea atunci : 

·        fie scurtcircuitele sunt polarizate in apropierea transformatoarelor in zona de sensibilitate a sigurantelor MPR

·        fie avem de fapt scurtcircuite de durata care persista mai mult de 3 secunde uneori zeci de ore. Aceste scurtcircuite sunt situate de regula la distante mai mari de 500 m de postul de transformare in ultimele 2/3 ale LEA in afara zonei de sensibilitate a protectiilor

           Consideram ca ideea existentei mai multor scurtcircuite in afara zonei protejate de sigurantele MPR existente in CD a PTA  este sustinuta prin urmatoarele argumente practice :

 ·        de regula in imediata apropiere a PTA starea tehnica a retelelor 0.4 kV este in mod real cea mai buna

·        orice scurtcircuit in aceasta zona este violent producand arderea sigurantei in timp scurt dar si reactii din partea locuitorilor din zona la efectele acustice si vizuale care insotesc scurtcircuitele apropiate de PTA.

·        din datele prezentate in tab 2 rezulta ca din 644 de optiuni de echipare a unor circuite cu protectii doar in 7% s-au ales variante de echipare sensibile la curentii de scurtcircuit de la capetele retelei. 

               Neasigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de scurtcircuit este insotita de urmatoarele neajunsuri : 

·        riscuri sporite de accidentare prin electrocutare prin atingere indirecta. Aceste riscuri sunt cu atat mai mari cu cat de regula LEA jt sunt amplasate in zone cu circulatie frecventa. Este momentul sa reamintim raspunsurile la intrebarile 6 si 8 privind scurtcircuitele permenente neizolate de protectii si conductoarele cazute la pamant ramase sub tensiune

·        cresterea pericolului de incendii datorita defectelor persistente

·        uzura accelerata a LEA prin suprasolicitatrea legaturilor electrice parcurse de curentii de defect·        uzura accelerata a transformatoarelor

 ·        intreruperilor repetate datorita cauzelor neeliminate ale arderii sigurantelor. Adeseori datorita intarzierii arderii unei siguranti MPR scurtcircuitele care se produc in afara zonei de sensibilitate sunt depistate dupa arderi succesive care se intampla la intervalle repetate de timp

·        mentinerea in retele a unor regimuri dezechilibrate pe durata defectelor persistente din afara zonei de sensibilitate a protectiilor

·        pierderi mari de energie electrica pana la arderea sigurantelor in regim de suprasarcina in cazul defectelor situate in afara zonei de sensibilitate a acestora

               S-a dovedit practic ca fortarea alegerii unei protectii prin sigurante a LEA in conditiile respectarii simultane a conditiilor de :

·        desensibilizare fata de sarcina maxima

·        sensibuilitate la curentii de scurtcircuit de la extremitatile retelelor se rezuma la concesii facute stabilirii sarcinii maxime ceea ce conduce la alegeri artificial reduse a valorii nominale a sigurantelor MPR.

                          Urmeaza la scurt timp ciclul de costuri neperformante si de disfunctionalitati la care ne supunem clientii generat de  arderi repetate ale sigurantelor in regim de suprasarcini urmate de relativ fireasca inlocuire de catre personalul SO cu sigurante din ce in ce mai mari pana cand se ajunge prin tatonari repetate la o desensibilizare corecta fata de sarcina maxima si respectiv generarea de portiuni LEA neprotejate de siguranta MPR din cutia de distributie a PTA In aceasta faza a analizei putem completa lista concluziilor: 

4.     In in retelele 0.4 kV exista multe circuite  jt cu lungimi ≥1000m care sunt protejate necorespunzator. 

                         Raspunsurile la grupul de intrebari 10÷14, ne arata ca desi au o utilizare larga, performantele MPR nu sunt suficient de bine cunoscute personalului SO. 

                      Este necesar sa scoatem in evidenta raspunsurile primite la intrebarea nr. 5 care arata ca personalul in proportie de 70% considera ca sarcina maxima care trebuie luata in consideratie la dimensionarea unei protectii este cea asociata sectiunii conductorului. Aceasta este o concluzie practia extrem de utila de care trebuie sa se tina cont la proiectarea retelelor electrice.

                Intrebarea numarul 15 ne ofera posibilitatea sa afirmam ca personalul SO nu este preocupat de utilizarea valorii curentului de scutcircuit in algoritmul de alegere a unei sigurante MPR. In fapt personalul SO nici nu cunoaste valoarea curentului de scc la extremitatea circuitului in momentul in care dimensioneaza valoarea unei sigurante MPR Aceasta concluzie este sustinuta si de dispersia raspunsurilor la intrebarile 2 si 10 ÷ 14. Si aceasta concluzie este foate valoroasa deoarece ea ne va permite sa luam masuri care sa stopeze generarea in exploatare de noi zone de retea neprotejate.

                 Atunci cand personalul SO va fi obligat sa realimenteze un circuit cu generare de zone de retea neprotejate acel caz va trebui sa fie imediat luat in evidenta si promovate in regim de urgenta  masuriile corective necesare. Daca vom accepta ideea de  referinta la sarcina maxim admisibila a conductorului atunci cand proiectam protectia unei LEA 0.4 kv atunci cazurile practice in care va fi nevoie in exploatare de redimensionarea protectiei din pdv al desensibilizarii la sarcina maxima practic vor fi eliminate. 

               Consideram ca putem intregi lista concluziilor astfel :

 5.     Curentul maxim admisibil al conductorului unui circuit este considerat de personalul SO ca o referinta solida pentru dimensionarea protectiilor LEA jt.

 6.     Valoarea curentului de scc la extremitatea retelelor este practic necunoscuta personalului SO si implicit nu este avuta in vedere la dimensionarea protectiilor. 

7.     Criteriul dominant de referinta la alegerea unei sigurante MPR il constituie sarcina maxima cu care este creditat un circuit. 

8.     La alegerea unei sigurante MPR preocuparea principala a personalului SO o constituie desensibilizarea la sarcina maxima presupusa pentru un circuit. 

           Ca un corolar al rezultatelor sondajului de opinie consider ca utilizarea sigurantelor MPR la protectia LEA jt este in foarte multe cazuri o solutie necorespunzatoare din punct de vedere tehnic care induce companiei si personalului de exploatare riscuri majore si costuri neperformante si care adesea mascheaza starea necorespunzatoare a retelelor electrice 0.4 kV.

                  Daca la cele de mai sus adaugam si limitarea capacitatii de distributie a retelelor electrice atunci se poate justifica pe deplin necesitatea eforturilor de alegere documentata a protectiilor LEA jt. Atunci cand limitarile impuse de sigurantele MPR nu mai pot fi acceptate trebuie sa trecem la protectia retelelor cu intreruptoare iar atunci cand nici redistribuirea sarcinii (pe fazele aceluiasi circuit sau pe alte circuite) si nici majorarea de sectiune nu pot asigura sensibilitatea trebuie sa asociem protectiei LEA si cutii de selectivitate cu protectii alese corespunzator pentru a preveni motivele de suntare in exploatare. Atunci cand nici una din alternativele de mai sus nu asigura sensibilitatea protectiei pe intreaga lungime a LEA jt este momentul sa promovam aparitia unui nou post de transformare.

             Impingand lucrurile la extrem as risca sa spun ca in retelele de joasa tensiune nu trenuie sa ne fie frica de ‘supradimensionarea circuitelor‘ deoarece este insotita numai de efecte benefice : 

• pierderi mai reduse de energie
• parametrii de calitate a energiei electrice mai buni
• capacitate de distributie mai mare care poate sustine dezvoltarea consumului din zona pe tremen mai lung fara sa fi nesare noi investitii
• conditii mai bune de asigurare a sensibilitatii protectiei prin relee
• costul supradimensionarii initiale este mult mai mic decat costurile amplificarilor ulterioare

 Cred ca daca vorbim de ‘supradimensionarea retelelor jt’ trebuie sa amintim si cateva cai prin care se poate realiza :

·        alegerea unei trepte superioare de sectiune fata de cea rezultata din calcul. Practic astazi n-ar trebui sa mai proiectam axe de retele jt cu sectiune mai mica de  70 mmp

·        multiplicarea circuitelor. Aici as mentiona necesitatea promovarii de circuite distincte pe ambele parti ale drumurilor ori de cate ori este posibil si desfiintarea traversarilor de bransamente. Prin aceasta masura in mod hotarat reducem pierderile, eliminam constrangerile pentru tansporturile agabaritice reducem costurile de racordare si putem da o functie corespunzatoare stalpilor intermediari de bransament care adesea sunt in numar egel cu cei ai retelei din care se racordeaza cu traversare de drum

·        promovarea circuitelor scurte chiar daca pentru aceasta sunt necesare noi posturi de transformare. Consider ca in multe zone lungimea optima a retelei stradale este cuprinsa intre 500 m si 1000 m

·        promovarea unor cleme de legatura electrica cat mai performante

·        utilizarea clemelor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului de preferat pe intraga lungime a axului retelei. 

                 Prin efectele benefice supradimensionarea retelelor de joasa tensiune se constituie ca o sursa de profit accelerand recuperarea investitiei initiale prin contributia majora la reducerea costurilor de exploatare.

 De fapt cred ca nu este nici o deosebire intre ‘supradimensionarea’ descrisa mai sus si proiectarea corecta bine documentata a unei retele electrice 0.4 kV menita sa asigure in egala masura : 

·        respectarea legislatiei de electrosecuritate

·        costuri rezonabile de investitii

·        costuri reduse de expoatare si mentenanta

·        sustinerea dezvoltarii pe termen lung a fiecarei localitati 

              Rezultatele acestui sondaj de opinie permit fundamentarea unor masuri corective si definirea unor regului privind exploatarea si proiectarea retelelor electrice stradale. 

             Pentru a accentua caracterul de studiu colectiv  astept propuneri si comentarii la acesta analiza din partea tuturor celor care vor fi interesati sa lectureze acest material si care vor gasi subiectul suficient de important astfel incat sa merite o replica sau o propunere de masuri corective.

                     Sunt convins ca am scris destule afirmatii care pot stimula puncte de vedere diverse.