<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="wordpress.com" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>381-ad &amp;laquo; WordPress.com Tag Feed</title>
	<link>http://wordpress.com/tag/381-ad/</link>
	<description>Feed of posts on WordPress.com tagged "381-ad"</description>
	<pubDate>Tue, 14 Oct 2008 05:24:22 +0000</pubDate>

	<generator>http://wordpress.com/tags/</generator>
	<language>en</language>

<item>
<title><![CDATA[O comoară înfundată]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/?p=1235</link>
<pubDate>Thu, 04 Sep 2008 02:08:46 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.ro.wordpress.com/2008/09/04/o-comoara-infundata/</guid>
<description><![CDATA[Ezra Pound spunea că vernacularele neolatine formează un continuum. Expresia românească „o com]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">Ezra Pound spunea că vernacularele neolatine formează un continuum. Expresia românească „o comoară înfundată” are drept corespondent echivalentul franţuzesc </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">“un trésor enfoui”. Alexe Mateevici folosea expresia în poezia «Limba noastră» : <em>"Limba noastră-i o comoară /În ad</em></span><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">ncuri înfundată /Un şirag de piatră rară /Pe moşie revărsată. /Limba noastră-i foc ce arde / Într-un neam, ce fără veste /S-a trezit din somn de moarte / Ca viteazul din poveste. /Limba noastră-i numai c</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">ntec, /Doina dorurilor noastre, /Roi de fulgere, ce spintec /Nouri negri, zări albastre. /<span>       </span>Limba noastră-i graiul p</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">inii, /C</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">nd de v</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">nt se mişcă vara; / In rostirea ei bătr</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">nii /Cu sudori sfinţit-au ţara. /Limba noastră-i frunză verde, /Zbuciumul din codrii veşnici, /Nistrul lin, ce-n valuri pierde /Ai luceferilor sfeşnici. /Nu veţi pl</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">nge-atunci amarnic, /Că vi—i limba prea săracă,/ Şi-ţi vedea, c</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">t îi de darnic /Graiul ţării noastre dragă. /Limba noastră-i vechi izvoade. /<span>        </span>Povestiri din alte vremuri; / Şi citindu-le 'nşirate, - /Te-nfiori ad</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">nc şi tremuri. /Limba noastră îi aleasă /Să ridice slava-n ceruri, /Să ne spiue-n hram şi-acasă /Veşnicele adevăruri. /Limba noastra-i limbă sf</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">ntă, / Limba vechilor cazanii, /Care o pl</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">ng şi care o c</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">ntă / Pe la vatra lor ţăranii. / Înviaţi-vă dar graiul, /Ruginit de multă vreme, /Ştergeţi slinul, mucegaiul /Al uitării 'n care geme. /Str</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">ngeţi piatra lucitoare / Ce din soare se aprinde - /Şi-ţi avea în revărsare /Un potop nou de cuvinte. /Răsări-va o comoară / În ad</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">ncuri înfundată, /Un şirag de piatră rară /Pe moşie revărsată."</span></em></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">Alexe Mateevici era un poet </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">român din provincia Basarabia, ruptă de către Rusia ţaristă din Romania Orientală, singura moştenitoare a drepturilor care decurg din sintagma-sigiliu Nova Roma înscrisă de conciliul ecumenic de la 381 AD. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">Acel furt al Basarabiei se petrecea la anul 1812, deci înainte de perioada „bonjuristă” din principatele dunărene. Aceasta arată că<span>  </span></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">Alexe Mateevici găsea şi extrăgea sintagma </span><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">„o comoară înfundată</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">”</span></em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">dintr - un fond de cuvinte autohtone, nu traducea pur şi simplu franţuzescul <em>“un trésor enfoui”.</em> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">Rusia apare în istorie abia în secolul VIII. Prin expresia Nova Roma forjată de un grup de reflecţie creştin ghidat de Sfîntul Ierarh Grigore Teologul, se recunoştea implicit în secolul IV că există şi un Novum Latium format prin ‚socii</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">’-alizarea traco-daco-moesilor şi ilirilor. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">Probabil că actul bisericesc de la </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">381 AD este ultima recunoaştere a influenţei latine asupra fondului<span>   </span></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">traco-daco-moesic, iar aceasta mult după retragerea aureliană, pe care istoricul<span>  </span>Zosimus din </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">Romania Orientală nici măcar nu o pomeneşte în Historia Nova. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">Prin versurile </span><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">“Str</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">ngeţi piatra lucitoare / Ce din soare se aprinde.”, </span></em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">Alexe Mateevici arată şi influenţa varegă de după secolul VIII asupra </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">fondului <span>  </span></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">traco-daco-moesic deja </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">‚socii</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">’-alizat. De altminteri, Cantacuzinii erau varegi. Gheorghe Asachi şi Mihai Eminescu erau de asemenea vikingi răsăriteni, nu blonzi ci la fel de bruneţi precum Harald Bluetooth. Să fiu mai explicit. <em>“Str</em></span><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">â</span></em><em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">ngeţi piatra lucitoare / Ce din soare se aprinde.”</span></em><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;"> evocă Piatra Soarelui, un datum cultural Viking.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:&#34;">Titus Filipas</span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Stilul militar în basmele românilor]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/?p=248</link>
<pubDate>Sun, 23 Mar 2008 12:07:51 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.ro.wordpress.com/2008/03/23/stilul-militar-in-basmele-romanilor/</guid>
<description><![CDATA[Multe dintre basmele românilor încep  precum Cartea întâia din Anabasa mercenarului grec Xenofo]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Multe dintre basmele românilor încep <span> </span>precum Cartea întâia din <em>Anabasa</em> mercenarului grec Xenofon : <em>“Împăratul [Darius] şi împărăteasa [Parysatis] aveau doi fii : pe cel mare îl chema Artaxerxes, iar pe cel mic îl chema Cyrus. Când împăratul căzu bolnav şi simţi sfârşitul său <span> </span>aproape, avu dorinţa să îşi vadă amândoi fiii.”</em></span></p>
<div></div>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Să fie doar întâmplare această <span> </span>coincidenţă de formulă a povestirii în stilul militar al lui Xenofon? Eu cred mai curând că este vorba despre un filon cultural prezent în spaţiul arian de civilizaţie a excelenţei. Acele formule de începuturi de basme ne mai arată convingător că românii aparţin, chiar dintru începuturile lor, de Romania civilizaţiei ariene<span>  </span>a excelenţei iubită şi de goţii arieni “socii”- alizaţi despre care scria Iordanes. Iar sigiliul pentru această civilizaţie a traco – daco - moesilor “socii”- alizaţi în Novum Latium este sintagma Nova Roma, pronunţată, scrisă chiar, <span> </span>în primul atelier de gândire nouă, acel think tank creştin care a fost Conciliul din 381 AD de la Constantinopol. Ruşii nu au absolut niciun drept să clameze acel sigiliu. Istoria Rusiilor începe abia din secolul VIII după Christos. Între secolul secolul VIII şi secolul IV există un mare hiatus în istoria lor, ca să folosesc un eufemism. Dar de ce să nu spunem tot adevărul şi numai adevărul <span> </span>? Între secolul IV şi secolul VIII, Rusiile </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">pur şi simplu nu au existat pe faţa pămîntului (pavimentum)! </span></p>
<div></div>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Privesc acum peste o hartă ce<span>  </span>arată frontierele Imperiului Persan pe vremea <em>Anabasei </em><span> </span>lui Xenofon. Constat acum prima oară, cu mare surprindere, că Imperiul Persan cuprindea şi o parte din zona ripariană a Dunării de Jos! Cu plăcere afirm adevărul că Mihai Eminescu era un poet patriot român extrem de bine informat când scria versurile:<em>" După vremuri mulţi veniră, începând cu acel oaspe/Ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu al lui Istaspe,/Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,/De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod;/Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă/Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă;/Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt;/Cum veniră, se făcură toţi o apă ş-un pământ."</em></span></p>
<div></div>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Multă vreme am crezut că Mihai Eminescu construia în Scrisoare III doar un mit. Eu îl admiteam, cu mare plăcere, drept construct discursiv despre realitatea noastră istorică. Alţii nu îl admit nici acum. Dar aceia habar n - au ce înseamnă gândirea mitopoetică!</span></p>
<div></div>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">În fine, vorbind despre asemănarea de stil militar între basmele românilor şi <em>Anabasa</em> lui Xenofon,<span>  </span>vorbind despre poezia lui Bădia Mihai trebuie să vorbim şi despre poveştile lui Ion Creangă. Cred că în basmul Harap Alb, el anticipa cele mai noi proceduri ale războaielor din timp postmodern!</span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Titus Filipas</span></span></p>
<p> </p>
<p></span></span></span></span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Metanarativul 'poporului ales' ]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/?p=230</link>
<pubDate>Mon, 03 Mar 2008 12:06:37 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.ro.wordpress.com/2008/03/03/metanarativul-poporului-ales/</guid>
<description><![CDATA[Vikingii  creştinaţi se considerau &#8216;poporul ales&#8217;. Exact  în tradiţia vetero-testa]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Vikingii<span>  </span>creştinaţi se considerau 'poporul ales'. Exact<span>  </span>în tradiţia vetero-testamentară<span>  </span>a termenului. Altminteri este imposibil de stabilit, la modul ştiinţific serios, vreo documentare genetică pentru 'poporul ales' pe acest pământ. Astfel, tot în tradiţia vetero-testamentară, în evoluţia culturală a lui<span>  </span>Ioan Eliade Rădulescu întâlnim bizareria abdicării<span>  </span>de la ideologia primară, şi îmbrăţişarea<span>  </span>ideologiei<span>  </span>secundare<span>  </span>iudeo-creştine. În treacăt fie spus, această ideologie inventată după 1800 AD nu este nici hieratică, nici eroică. Este ideologie vulgară în <span> </span>taxonomia lui Vico. Ideologia iudeo- creştină se manifestă folosind o panoplie de mijloace, de la cele subliminale la acelea făţiş agresive, pentru a induce în capetele noastre ideea de „progres” al cărui<span>  </span>motor ar fi 'poporul ales'. Înşurubată ideologic în creier, ideea acestui <span> </span>„progres” ucide dorinţa Omului. Ucide elanul Omului natural de a câştiga dreptul de folosire a timpului. </span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Un<span>  </span>pasaj enigmatic din<span>  </span>"Biblicele"<span>  </span>lui Ioan Eliade Rădulescu se referă la faptul că Ţara Românească <span> </span>fu întemeiată<span>  </span>la fel ca Israelul Vechiului Testament! "Radul Negru", cum îl numea Heliad pe cel dintâi Basarab, ar fi împărţit Ţara Românească<span>   </span>în douăsprezece<span>  </span>judeţe. Ei, da!,<span>  </span>aceasta după modelul celor douăsprezece triburi ale lui Israel. Fiecare judeţ românesc însemnând un „trib românesc”: <i>„Radul Negru fu nevoit a constitui pe Români ca pe Israel.” </i>Cel mai notoriu dintre „triburile româneşti” ale Noului Israel (Ţara Românească) <span> </span>aflându - se în <span> </span>judeţul chemat Romanaţi. Este plauzibil că această denumire precede actul de la 381 AD<span>  </span>pentru Nova Roma, şi constituie una dintre justificările<span>  </span>bottom -up, conceptual ascendente, pentru acel act. În<span>   </span>Oikumena orientală din<span>  </span>veacul IV s-a produs marele punct de turnură în istoria creştină, când „timpul liniar”<span>  </span>propus de iudaism se rupe. Dacă Lenin numea reforma lui Solon din Atena cu termenul înşelător şi pompos „revoluţie”, --deşi era doar implementarea renaşterii saitice în Europa<span>  </span>oraşului grecesc--, putem numi „revoluţie” şi fenomenul de ‘socii’- alizare a traco- daco –moesilor. Tranziţia aceasta îi transformă în ‚pastores romanorum’, analogul unor ‚socii’ romanizaţi, vorbind vernaculara neolatină incipientă<span>  </span>din Romania orientală. Fenomenul<span>  </span>‚socii’-alizării traco- daco - moesilor<span>  </span>este unanim recunoscut de cugetarea creştină ortodoxă<span>  </span>la conciliul<span>   </span>din<span>  </span>381 AD, prin folosirea apelativului<span>  </span>Nova Roma pentru Constantinopol. Fu,<span>  </span>acela,<span>  </span>primul act protocronist.<span>  </span>Termenul Nova Roma era produsul reflecţiilor<span>  </span>de grup,<span>  </span>al unui ‘think tank’<span>  </span>creştin oriental condus de Ierarhi. În subsidiar,<span>  </span>prin statuarea despre Nova Roma se recunoaştea<span>  </span>că există şi un Latium Novum. Există nenumărate dovezi lingvistice ale existenţei acestui Latium Novum, conservate<span>  </span>în denumirile geografice din peninsula balcanică. În arealul nord- dunărean, cea mai puternică dovadă lingvistică o constituie existenţa teritoriului chemat Romanaţi. </span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Mihail Sadoveanu<span>  </span>continua<span>  </span>în Moldova Muşatină<span>  </span>abordarea lui Ioan Eliade Rădulescu pentru Noul Israel, întru sublinierea spiritului<span>  </span>vetero-testamentar din cultura noastră. Anume intensificarea sentimentului<span>  </span>de popor ales,<span>  </span>pentru care Dumnezeu <span> </span>lăsă drepturile şi darurile firii. Opera lui Mihail Sadoveanu<span>  </span>este înjosită acum de critici, <span> </span>tocmai din raţiunea negării<span>   </span>credinţei<span>  </span>în drepturile noastre naturale. Înjosit este şi Mihai Eminescu: Poetul a fost neînduplecat luptător pentru<span>  </span>drepturile noastre.<span>  </span>Genealogii săi, chiar<span>  </span>şi<span>  </span>Petre Ţuţea,<span>  </span>afirmă că Mihai Eminescu avea în vine sânge de vareg. De aici nemăsuratul orgoliu ce îl caracteriza pe Mihai Eminescu, şi credinţa că aparţine poporului ales. Care în litera lui, continuând ideologia lui Heliad, era poporul român. <span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Aceasta este altă semnificaţie ascunsă în Epigonii. </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Se spune că pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, singurul serviciu de spionaj străin care acţiona în România era K.G.B.- ul. Nu este adevărat.<span>  </span>Exista un serviciu de spionaj străin ce răspândea zvonul că Romanaţii erau un judeţ fondat de veterani din<span>  </span>Legiunea Iudaica. Taică- meu, ceferist de clasa I,<span>  </span>călătorea zilnic cu trenul<span>   </span>în interesul serviciului şi era stupefiat<span>  </span>de apariţia zvonului acesta!<span>  </span>De aici este doar un pas pentru a pretinde că Oltenia nu aparţine României.<span>  </span>Un alogen precum intelectualul Constantin Dobrogeanu-Gherea aserta în secolul XIX că strămoşii lui mai îndepărtaţi sunt îngropaţi în Oltenia! De altminteri, chiar în anul 2006, am privit pe canalul de televiziune Realitatea TV o confruntare între Emil Hurezeanu şi Cristian Tudor Popescu, în care la afirmaţia lui C.T.P. că strămoşii săi erau olteni, Emil Hurezeanu exclamă: „A! Deci proveneau din Legiunea Iudaica!” De fapt nu a existat<span>  </span>vreo Legiune Iudaica printre legiunile romane, nu are vreun sens să perpetuăm minciuna aceasta cu un caracter evident defetist. </span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"><i><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">« Nu sunteţi poporul Domnului iubit? »</span></i><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">, supralicita şi Dimitrie Bolintineanu ideea vetero-testamentară la noi. Mi se pare suspectă<span>  </span>şi derizorie,<span>  </span>la oricine,<span>   </span>încercarea de a câştiga identitate respectabilă<span>  </span>în lumea<span>  </span>modernă<span>   </span>prin mijlocirea ideologiei<span>  </span>secundare<span>  </span>iudeo-creştine.<span>  </span>Interpretarea Vechiului Testament<span>  </span>poate produce derive. Orice neam<span>  </span>care se auto-apreciază a fi 'popor ales': normanzii Regatului celor două Sicilii, varegii Rus, alte populaţii ce speculează metanarativul acum, consideră că bogăţiile lumii le-au fost hărăzite prin<span>  </span>justiţie distributivă<span>  </span>divină.</span></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Titus Filipas</span></p>
<p></span></span></span></span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Universitatea  din  Cluj]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/?p=203</link>
<pubDate>Tue, 05 Feb 2008 00:07:10 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.ro.wordpress.com/2008/02/05/universitatea-din-cluj/</guid>
<description><![CDATA[Când domnul Cristian Pârvulescu scria în ziarul România liberă din 11 octombrie  2007: ‘În ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Când domnul Cristian Pârvulescu scria în ziarul România liberă din 11 octombrie <span> </span>2007: <i>‘În 1860 era înfiinţată Universitatea din Iaşi, urmată în 1864 de cea din Bucureşti şi, în 1872, dar în Imperiul austro-ungar de cea de la Cluj’,</i> <span> </span>domnia sa arăta fie<span>  </span>ignoranţă crasă, fie se lansa în periculoasă pledoarie abia voalată pentru Kakania, idea care a ucis Hungaria Neoacquistica. Iuliu Maniu<span>  </span>mai percepea încă pozitiv <i>Hungaria Neoacquistica</i>, deşi pentru politicienii<span>  </span>maghiari ideea Neoacquistica fusese eutanasiată în Compromisul de la<span>  </span>1867. <span> </span>‘Elita maghiară’ luptase din greu pentru acel Ausgleich ucigaş care instaurase<span>  </span>regimul <i>‘K und K’,</i><span>  </span>monarhia<span>  </span>duală pe care scriitorul Robert Musil o numea Kakania. Iuliu Maniu<span>  </span>nu dorea Kakania, ci Hungaria Neoacquistica. După 1867, Kakania<span>  </span>a<span>  </span>înlocuit <i>Hungaria Neoacquistica</i>. În realitate universitatea europeană de la Cluj nu datează din anul 1872, <span> </span>cum afirma profesorul Cristian Pârvulescu al Universităţii din Bucureşti,<span>  </span>ci a fost creată în Epoca Luminilor. <i>Universitatea europeană de la Cluj a fost ctitorită de iezuiţi, nu de maghiari, necum de regele Ferdinand al României Mari ! </i><span> </span>Student la colegiul universitar iezuit de la<span>  </span>Cluj a fost cărturarul nostru Petru Pavel Aron. Acela care de<span>  </span>la <span> </span>anul 1760 la anul 1761 <span> </span>traducea Vulgata într- o vernaculară<span>  </span>românească de excepţie. Petru Pavel Aron refăcea astfel un magnific arc cultural peste timp. Într- <span> </span>adevăr, puţini<span>  </span>universitari mai ştiu acum că Vulgata a fost pusă<span>  </span>în limba latină de călugarul scit Ieronim, care pe la 381 AD învăţa la Constantinopol<span>  </span>dogma Bisericii Orientale ascultând predicile Sfântului Ierarh Grigore Bogoslovul. Puţini universitari ştiu că acest text al<span>  </span>Vulgatei în limba latină face parte din capitolul de literatură străromână al culturii noastre! Puţini universitari<span>  </span>mai <span> </span>ştiu că Vulgata<span>  </span>a fost textul care<span>  </span>asigura succesul Contra Reformei promovate de iezuiţi. <span> </span>Tocmai pentru că era centrat pe ceea ce se cheamă cunoaşterea prudenţială,<span>  </span>eliminată brutal de comunişti prin reforma învăţământului de la 1948, <span> </span>spiritul<span>  </span>academic iezuit <span> </span>trebuie resuscitat şi insuflat <span> </span>nu doar la universitatea din Cluj, ci şi în toate celelalte universităţi româneşti. Mai bănuiesc ca insistenţa etnicilor maghiari pe o discriminare de tip apartheid în viata universitară<span>  </span>şi culturală<span>  </span>din România se datorează exclusiv dorinţei lor egoiste de a reţine numai pentru ei moştenirea întemeierii culturale iezuite. <i>Ca şi cum ar mai fi posibilă<span>  </span>în zilele noastre instituirea unui<span>  </span>apartheid<span>  </span>cultural<span>  </span>în<span>  </span>inima Europei!</i> <span>  </span>În treacăt fie adăugat, cred că un model fiducial<span>  </span>ce ar asigura eficienţa transformării<span>   </span>învăţământului superior în România<span>  </span>ar<span>  </span>putea fi Santa Clara University,<span>  </span>excelenta universitate iezuită postmodernă din Silicon Valley, sau, de ce nu? chiar acea şcoala academică<span>  </span>iezuită înfiinţată la Cluj, unde limba de predare a disciplinelor<span>  </span>din curriculum era latina scolastică a lui Anselme, o limbă unificatoare în Europa intelectuală. Şi<span>  </span>mai întrebăm,<span>  </span>fără vreo umbră de maliţiozitate, nu era chiar acea<span>  </span>veche şcoală academică de la Cluj, iezuită şi latinistă, modelul fiducial din<span>  </span>visul marelui<span>  </span>cărturar<span>  </span>român August Treboniu Laurian ? Bogdan Petriceicu Haşdeu respingea invenţiile lingvistice propuse<span>  </span>de latinişti<span>  </span>pe motivul bine întemeiat ca ele nu ţineau<span>  </span>de un<span>  </span>lexicon generativ, ci de unul macaronic.<span>  </span>După expulzarea iezuiţilor, --forţată de extremismul maghiar--,<span>  </span>şcoala universitară de la Cluj<span>  </span>ajungea macaronică peste noapte. Atât de<span>  </span>macaronică, încât sfârşea<span>  </span>prin a deveni universitate maghiară. </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Hai să vedem cum era percepută acea<span>  </span>universitate pur maghiară de la Cluj, fondată la anul 1872 dar lăudată şi acum de politologul<span>  </span>Cristian<span>  </span>Pârvulescu. Cum era percepută de către un român inteligent forţat să înveţe la universitatea </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">europeană<span>  </span></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">barbar desfigurată de aşa-numita ‘elită intelectuală maghiară’?<span>  </span>Poetul George Coşbuc antama la acea universitate<span>  </span>studii de filosofie, însă<span>  </span>renunţă<span>  </span>dezamăgit şi conchide :<span>  </span><i>‘Nu cerceta aceste legi, / că eşti nebun când le- nţelegi”. </i>Era concluzia lui George Coşbuc despre falsa calitate<span>  </span>a<span>  </span>textului scolastic în limba maghiară<span>  </span>care îl forţa la alienare.</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Titus Filipas</span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Sindromul copycat]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/2008/01/06/sindromul-copycat/</link>
<pubDate>Sun, 06 Jan 2008 00:48:03 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.ro.wordpress.com/2008/01/06/sindromul-copycat/</guid>
<description><![CDATA[De pe foaia de comentarii http://patratosu.wordpress.com/2008/01/04/sint-o-oaie-plina-cu-scaieti/#co]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">De pe foaia de comentarii <a href="http://patratosu.wordpress.com/2008/01/04/sint-o-oaie-plina-cu-scaieti/#comments"><font color="#800080">http://patratosu.wordpress.com/2008/01/04/sint-o-oaie-plina-cu-scaieti/#comments</font></a>, am fost întrebat : </span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><i><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">"cum poti afirma ca e singura biserica ecumenica..?"</span></i></p>
<p><i><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span></i><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Am afirmat de facto : " Eu cred în Vechiul Testament, Tragediile greceşti, Noul Testament, şi teologia Părinţilor Cappadocieni ai Bisericii Ortodoxe care este adevărata Biserică Ecumenică."</span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Dacă studiezi atent ce s- a întâmplat la Conciliul din 381 AD, te vei convinge că adevărata şi singura biserică ecumenică este Biserica Ortodoxă. </span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Dar, bineînţeles, există şi sindromul copycat.</span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Vulgata şi Contra Reforma]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/2007/12/26/vulgata-si-contra-reforma/</link>
<pubDate>Wed, 26 Dec 2007 23:23:41 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.ro.wordpress.com/2007/12/26/vulgata-si-contra-reforma/</guid>
<description><![CDATA[Convertirea reginei suedeze Cristina „spic de secară” la catolicism arată  incontestabil succ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Convertirea reginei suedeze Cristina „spic de secară” la catolicism arată<span>  </span>incontestabil succesul acţiunii creştine purtate de<span>  </span>Contra Reformă. Pentru că această regină dintr- o ţară scandinavă<span>   </span>era fiica unui general de religie reformată care în războiul de 30 de ani conducea armata forţelor protestante împotriva trupelor catolice. </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Contra Reforma este<span>  </span>un termen care numeşte acţiunea din epoca de revitalizare a catolicismului. Lucrarea de revitalizare creştină începea cu incorporarea Vulgatei în mesa latină (liturghia) pe la anul 1560.<span>  </span>Mi se pare a fi deosebit de semnificativ faptul că Vulgata creată în Romania Orientală<span>  </span>de un călugăr scit pe nume Eusebiu Sofronie Ieronim,<span>  </span>un ilir<span>  </span>„socii”- alizat şi latinizant care studiase la Aquileia,<span>  </span>deci această Vulgata asigură succesul Contra Reformei din Occidentul continentului european,<span>  </span>către anul 1648, odată cu finalizarea procesului care<span>  </span>a condus<span>  </span>la pacea westphalliană.<span>  </span>Este un exemplu de<span>  </span>perioadă ciclică lungă<span>  </span>în istorie,<span>  </span>în istoria neamurilor europene.<span>  </span>Tocmai acest succes al Contra Reformei, o victorie pur intelectuală în primul rând, provoacă necesitatea unui proces de redefinire a „neamurilor europene”. Sau cu termenul modern:<span>  </span>a naţiunilor europene. Acesta era şi obiectivul interpolărilor lui Simion Dascălul la Cronica lui Grigore Ureche. </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Primul cărturar român care traduce în vernaculara noastră textul Vulgatei tipărit de Contra Reformă a<span>  </span>fost<span>  </span>Petru Pavel Aron (1709- 1764), vicarul<span>  </span>general al Episcopiei Române Unite de Alba Iulia şi Făgăraş. Dar cartea lui pe româneşte<span>  </span>urma să fie<span>  </span>tipărită abia<span>  </span>cu întârzierea celor 243 de ani trecuţi de la încheierea manuscrisului prin truda intelectuală a vicarului. Însă, oricum, acest vicar Petru Pavel Aron<span>  </span>a fost primul teolog<span>  </span>român care justifică, şi pe bună dreptate, succesul incontestabil al uniatismului greco- catolic la românii transilvăneni prin Contra Reforma<span>  </span>care consacrase ca text fundamental în Biserica Universală<span>  </span>tocmai Vulgata elaborată de un călugăr scit aflat la modul cel mai strict sub influenţa teologică a Părinţilor Cappadocieni din Biserica Orientală. Unii plasează traducerea lui Petru Pavel Aron în timpul cultural numit Iluminism. Formal, includerea este valabilă. Însă concentrarea doar pe secolul XVIII este limitatoare. Pentru noi, românii, Vulgata marchează un ciclu amplu şi definitoriu al civilizaţiei din Romania Orientală, ciclu cu o desfăşurare de valori proprii<span>  </span>care vor influenţa<span>  </span>în subsidiar şi civilizaţia modernă a Europei Occidentale. Prima dată s- a întâmplat <span> </span>la momentul asociat cu personalitatea franciscanului Roger Bacon (1214 - 1294), supranumit Doctor Mirabilis, teolog, om de litere, om de ştiinţă. Acest călugăr atrage atenţia Occidentului asupra valorilor spiritual imense ce sunt<span>  </span>incorporate în Vulgata. Apoi, atunci când elanul intelectual<span>  </span>stârnit de Vulgata începe convenţional epoca modernă prin opera lui Galileo Galilei, ne referim la opera sa integrală.<span>  </span>Trebuie să înţelegem totodată că nu Europa<span>  </span>Occidentală este sursa de ghidare şi direcţie pentru România, deşi mantra curentă ori propaganda ideologică deformată<span>  </span>ne învaţă exact aceasta.<span>  </span></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"> </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Ampla mişcare spirituală din Romania Orientală începea în modul formal cu pregătirea<span>  </span>primului conciliu ecumenic ţinut la Constantinopol.<span>  </span>Tînărul intelectual creştin Eusebiu Sofronie Ieronim era deja acolo din anul 380. Era acolo mai ales pentru ascultarea şi însuşirea spiritului predicilor Sfântului Ierarh Grigore Teologul. Pentru noi,<span>  </span>românii,<span>  </span>conciliul de la Constantinopol<span>  </span>este important şi pentru că se recunoştea de jure finalizarea transformărilor<span>  </span>culturale întâmplate şi înregistrate de facto printre etniile din Balcanii cuceriţi de legiunile romane, proces care a condus, prin ‚socii’ -alizare, la apariţia unor personaje latinizante precum<span>  </span>însuşi tînărul cărturar<span>  </span>Eusebiu Sofronie Ieronim.<span>  </span>‚Socii’ -alizarea, această majoră<span>  </span>transformare<span>  </span>a neamurilor<span>  </span>balcanice, constituia<span>  </span>semnificaţia termenului Nova Roma, sintagma<span>  </span>notată de conciliul de la 381 AD de la Constantinopol, şi care este abuziv speculată de imperiile moderne ai căror istoriografi<span>  </span>se lansează într o frenetică numărătoare pe hârtie a capitalelor imperiale, Nova Roma de la conciliul din 381 AD fiind interpretată eronat drept a doua Romă. </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Este foarte greu să -i prinzi cu vreo greşeală pe cărturarii ruşi, căci la ei chiar cel mai „banal” act intelectual,<span>  </span>--dar „banal” numai în accepţiunea superficialităţii noastre româneşti--, dovedeşte îndeobşte calitatea şi precizia ingineriei cosmice a lui Korioliov. Totuşi pedalarea intelectualilor ruşi în <i>cage d'écureuil</i> pe identitatea<span>  </span>Nova Roma =<span>  </span>A doua Roma este<span>   </span>asemenea greşeală. În Evul Mediu se arătase prea bine faptul că termenul Nova Roma trebuie considerat numai în tandem cu termenul Novum Latium. Deci cu existenţa unei populaţii „socii”- alizate, însă<span>  </span>din peninsula balcanică, nu din peninsula italică. Mai cred cumva că şi răbufnirea supărării cărturăreşti a marelui vornic<span>  </span>Miron Costin se referea plauzibil la faptul că interpolările lui<span>  </span>Simion Dascălul nu surprindeau tocmai aspectul de Latium Novum al ţărilor româneşti. </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Abia pe parcursul lucrărilor îndelungatului<span>  </span>conciliu din Trent (1545- 1563), în biserica apostolică occidentală s - a recunoscut în modul cel mai explicitat faptul că textul Bibliei Sfântului Ieronim, Vulgata denumită astfel de Roger Bacon, constituie cea mai limpede traducere a Cuvântului Divin. Însă nici măcar la acel faimos conciliu tridentin,<span>  </span>în Europa occidentală nu se recunoaşte încă importanţa învăţăturilor Sfântului Ierarh Grigore Teologul la făurirea spiritului<span>  </span>de<span>  </span>luciditate şi de reflecţie al traducătorului Bibliei în limba latină. Deci marşul Contra Reformei catolice înspre victorie a fost extraordinar de mult facilitat de incorporarea textului unui călugăr balcanic latinizant format spiritual în civilizaţia din Romania Orientală unde au fost generate<span>  </span>premisele civilizaţiei din Europa modernă. În acest sens, putem spune că pregătirea Contra Reformei avea câte<span>  </span>ceva din trăsăturile protocronismului actual de la noi. Geniul călugărului<span>  </span>scit<span>  </span>Eusebiu Sofronie Ieronim a fost mai important decât geniul lui Wallenstein pentru câştigarea victoriei uneia dintre<span>  </span>bisericile<span>  </span>creştine apostolice împotriva protestantismului. Liturghia care incorporează Vulgata, care îşi găseşte sprijinul în Vulgata, se numeşte Messa Tridentină. La Conciliul Vatican II, în 1965, se decide renunţarea la Messa Tridentină, într- o tentativă de aşa zisă modernizare a bisericii catolice.<span>  </span>Să înţelegem că<span>  </span>prin mutarea<span>  </span>teologică de la Conciliul Vatican II, totodată<span>  </span>şi uniatismul<span>  </span>greco - catolic <span> </span>românesc îşi pierde complet orice legitimitate şi justificare. Făcând zadarnică, inutilă,<span>  </span>jertfa supremă a martirilor greco - catolici în temniţele comuniste. Astfel Conciliul Vatican II a lucrat chiar mai eficient decât Stalin. Dar a<span>  </span>fost<span>  </span>o neplăcută surpriză<span>  </span>să<span>  </span>se constate pierderea elanului bisericii catolice de facto prin acea mişcare de la Vatican II. Astfel că printr – o epistolă Motu Proprio din anul 2007, papa Benedict XVI anunţă<span>  </span>episcopii bisericii catolice despre faptul că pregăteşte revenirea la spiritul Contra Reformei prin<span>  </span>îngăduirea Messei Tridentine. Este mult prea târziu. Mai ales că într- o mişcare contraparalelă cu Motu Proprio, papa anunţa că renunţă la funcţia de Patriarh al Occidentului, conferită episcopului Romei de Biserica Orientală pe vremea când aceasta era încă<span>  </span>Biserica Universală.<span>  </span><i>Declinul Occidentului,<span>  </span>-<span>  </span>Der Untergang des Abendlandes-, </i>întrevăzut de filosoful<span>  </span>german Oswald Spengler (1880 –1936), înseamnă declinul civilizaţiei occidentale care îşi refuză noi lecturi din<span>  </span>marea Vulgata a civilizaţiei europene, adică îşi refuză asimilarea unor valori generate în Romania Orientală.</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Titus Filipas</span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Latium Novum]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/2007/12/20/latium-novum/</link>
<pubDate>Thu, 20 Dec 2007 01:50:32 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.ro.wordpress.com/2007/12/20/latium-novum/</guid>
<description><![CDATA[Termenul Nova Roma inventat la 381 AD era produsul reflecţiilor de grup, al unui ‘think tank’ c]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Termenul Nova Roma inventat la 381 AD era produsul reflecţiilor de grup, al unui ‘think tank’ creştin oriental condus de Ierarhi. În subsidiar, prin statuarea despre Nova Roma se recunoştea că exista şi un Latium Novum. Există nenumărate dovezi lingvistice ale existenţei acestui Latium Novum, conservate în denumirile geografice din peninsula balcanică. În arealul nord- dunărean, cea mai puternică dovadă lingvistică o constituie existenţa teritoriului chemat Romanaţi. Este plauzibil să credem că această denumire precede actul de la 381 AD pentru Nova Roma, şi constituie una dintre justificările bottom -up, conceptual ascendente, pentru acel act. Dar Latium Novum era mult mai extins, transgresând conturul geografic al peninsulei balcanice. Transhumanţa acelor ‚pastores romanorum’ din Latium Novum, adică a traco- daco - moesilor ‚socii’-alizaţi, asigură uniformitatea vernacularei neolatine care va evolua spre Limba Română, consemnată prin acte din secolul IX la Nova Roma.</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Titus Filipas</span></p>
]]></content:encoded>
</item>

</channel>
</rss>
