Intrebat daca Moscova va recunoaste independenta Transnistriei, asa cum a facut-o in cazul Osetiei de Sud si Abhaziei, ambasadorul rus la UE a raspuns "cu siguranta, Rusia urmareste o solutie politica la chestiunea transnistreana. Orice alta interpretare ar fi gresita", a spus Cijov, care a participat luni la o dezbatere organizata de German Marshall Fund inaintea summitului UE privind Georgia, transmite corespondentul NewsIn la Bruxelles.

"Inteleg ingrijorarea Romaniei in aceasta privinta, mai ales ca Guvernul roman a emis sute de mii de pasapoarte romanesti cetatenilor moldoveni", a spus Cijov, facand aluzie la criticile anterioare formulate de ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski si de purtatorul de cuvant pentru politica Externa al crestin-democratilor germani Eckart von Klaeden, care au acuzat Rusia ca a folosit pretextul pasapoartelor rusesti pentru a invada Georgia si a destabiliza regiunea.

Romania "nu isi apara cetatenii", dupa modelul rusesc

Von Klaeden a replicat scurt ca Romania emite pasapoarte "dar nu isi 'apara cetatenii'" recurgand la forta armata. Preferand termenul de "consecinte" celui de "sanctiuni" pe care le-ar putea adopta UE la adresa Moscovei, politicianul german a spus ca ofensiva militara a Rusiei in Georgia a incalcat clar legislatia internationala, neexistand nici o justificare pentru interventia armata dincolo de limitele regiunilor separatiste.

"Orice incalcare a legii trebuie sa aiba consecinte, altfel nu mai e vorba de legi, ci de altceva - poezii fara rima, principii frumoase, dar nu legi. Daca Rusia foloseste pasapoartele pentru a destabiliza regiunea, atunci acest lucru trebuie sa aiba consecinte asupra regimului de liberalizare a vizelor dintre UE si Rusia", a spus van Klaeden.

Sikorski a amintit de dezmembrarea Poloniei de catre Rusia in secolul XVIII, tot sub pretextul "apararii drepturilor minoritatii ruse". "Exista si o gluma in Polonia, ca Rusia nu invadeaza niciodata nici o tara, doar sare in ajutorul minoritatilor nationale", a spus ministrul polonez.

Incepand cu 1992, Rusia a oferit majoritatii abhazilor pasapoarte rusesti, permitandu-le sa calatoreasca peste hotare in conditiile in care 90 la suta din populatie este inregistrata ca "cetateni rusi".

sursa: Ziua

Uniunea Europeana isi va revizui relatiile cu Rusia, din cauza interventiei Moscovei in Georgia, si ar putea pune sub semnul intrebarii continuarea anumitor domenii de dialog. Aceasta este concluzia proiectului de declaratie prezentat ieri in cadrul summitul-ului extraordinar al liderilor UE. Cei 27 de lideri ai UE s-au reunit ieri la Bruxelles pentru a analiza criza din Georgia. Textul nu contine, asa cum anticipa inca de duminca seful diplomatiei franceze Bernard Kouchner, nici o sanctiune contra Moscovei.

"Pe fondul crizei din Georgia, relatiile dintre UE si Rusia au ajuns la un punct de cotitura", se spune in proiectul de declaratie obtinut de agentia Reuters. Conform textului, "Uniunea va ramane vigilenta", iar revizuirea "ar putea duce la decizii privind continuarea discutiilor asupra viitorului relatiilor dintre UE si Rusia in anumite domenii". Liderii europeni si cei de la Moscova urmeaza sa se intalneasca in noiembrie si, in contextul acelui summit, UE va evalua daca Rusia isi respecta angajamentele asumate prin planul de pace care a pus capat conflictului armat din Georgia, conform proiectului. Totodata, sustine textul, UE este pregatita sa ia in considerare consolidarea relatiilor cu Georgia, prin inlesnirea procedurilor de obtinere a vizelor de catre georgieni, posibila semnare a unui acord comercial si furnizarea de ajutor pentru reconstructia acestei tari.

Ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner, a admis, duminica, faptul ca in interiorul UE exista divergente asupra conduitei adoptate fata de Moscova, dar a refuzat sa comenteze ultima luare de pozitie a primului ministru britanic Gordon Brown, care a declarat ca "in lumina actiunilor ruse, UE ar putea reexamina total relatiile sale cu Rusia". In paralel, reprezentantul pentru politica externa al UE, Javier Solana, a anuntat ca se are in vedere trimiterea a sute de observatori civili in Georgia pentru a verifica daca Rusia respecta acordul de incetare a focului, noteaza BBC.

Sah etern rusesc pe scena UE

Daca un discurs sibilinic a fost pronuntat vreodata intr-un moment de criza al relatiilor UE cu Rusia, acesta este, fara indoiala, cel al lui Hans-Gert Pottering (foto), Presedintele Parlamentului European, cu cateva ore inaintea deschiderii Summitului extraordinar dedicat situatiei din Georgia.

"Nimic nu ne permite sa infrumusetam situatia acuala: escalada crizei din Georgia reprezinta pentru securitatea pe continentul european, o amenintare care nu a mai existat de la prabusirea URSS. Rusia a violat intr-un mod iresponsabil principiile dreptului international si mai ales art. 2 din Carta ONU. Pentru comunitatea internationala ca si pentru UE este un act inacceptabil in raport cu conceptia noastra asupra dreptului si perceptiei noastre a valorilor. Este o situatie care necesita un raspuns apropriat la nivelul UE. Conflictul in Georgia reprezinta o incercare decisiva pentru solidaritatea noastra politica. Faptul ca Rusia argumenteaza decizia sa de a "proteja" resortisantii rusi din Osetia de Sud si Abhazia pentru a-si justifica interventia creaza un precedent primejdios. Anumite state din fosta URSS, mai ales Ucraina si Moldova unde traiesc importante minoritati ruse, au toate motivele sa se nelinisteasca atunci cand Rusia invoca dreptul popoarelor la auto-determinare, drept pe care-l neaga cecenilor. Cetatenilor din aceste tari le adresam urmatorul mesaj: "Nu sunteti singuri! O amenintare la adresa tarilor voastre va reprezenta o amenintare la adresa tuturor tarilor UE. Daca astazi nu facem fata impreuna responsabilitatilor care ne revin, Rusia va putea repeta acest gest impotriva altor state"

O singura voce

Corect. Si concluzia? "UE trebuie sa vorbeasca cu Rusia pe o singura voce si sa actioneze hotarat: trebuie sa ramanem pe pozitiile noastre, dar aratandu-ne in acelasi timp deschisi la dialog trebuie sa ne mentinem obiectivul de a incheia un parteneriat strategic cu Rusia. Un parteneriat intre UE si Rusia serveste ambelor parti. Care sa serveasca intereselor celor doua parti. Pacea pe continentul nostru trece, in secolul XXI, printr-o Uniune Europeana puternica si care reactioneaza, cooperanta cu o Rusie stabila si, speram noi, democratica". In fine, este de citat apelul facut pentru o mai stransa cooperare economica si politica la Marea Neagra cu "obiectivul de a instaura un spatiu economic european si de a crea o zona de liber-schimb." Un discurs echilibrat si care crediteaza pozitia prudenta adoptata de Romania care, spre suprinderea multora care au crezut in demagogia "lacului rusesc" se vad acum confruntati cu o pozitie mult mai echilibrata. Ramane de vazut daca ea va fi si validata de sefii de state si guverne, stiind ca pozitia oficiala a PE va fi votata maine, cand europarlamentarii vor fi chemati sa valideze documentul oficial de pozitie al Parlamentului European.

Riposta lui Dmitri Medvedev in cinci principii

Presedintele rus Dmitri Medvedev a enuntat la sfarsitul saptamanii trecute, intr-un discurs televizat, cinci principii ale politicii externe promovate de Kremlin dupa recunosterea independentei regiunilor separatiste georgiene, relateaza Itar-Tass.

Primul principiu consta in recunoasterea de catre Rusia a principalelor aspecte din legislatia internationala care definesc relatiile dintre statele civilizate, a precizat liderul de la Kremlin. "In al doilea rand, lumea trebuie sa fie multipolara. Un singur pol este inacceptabil", a subliniat Medvedev.

"Rusia nu vrea izolare. Vom dezvolta pe cat posibil relatii de prietenie cu Europa, Statele Unite si alte tari din lume", a subliniat Medvedev. Protejarea vietii si demnitatii cetatenilor rusi, "indiferent unde locuiesc acestia", reprezinta o prioritate absoluta pentru diplomatia promovata de Moscova, a adaugat el. "Vom apara, de asemenea, interesele comunitatii noastre de afaceri din strainatate", a adaugat acesta. Cel de-al cincilea principiu consta in interesul Rusiei privind regiunile cu care intretine relatii amicale. "La fel ca alte tari, Rusia are regiuni de interese privilegiate. Aceste arii adapostesc tari cu care intretinem relatii amicale", a mai adaugat Medvedev, precizand ca nu se refera doar la statele vecine.

Romania vrea o perspectiva certa pentru Moldova

Presedintele Traian Basescu a declarat, inaintea plecarii la Consiliul European extraordinar pe tema Georgiei, ca Romania va inainta cancelariilor statelor membre UE si NATO un "non-paper" care contine o analiza a situatiei din regiunea Marii Negre si un "pachet de solutii", relateaza Mediafax.

Basescu a precizat ca acest document "nu este public", mentionand ca propunerile Romaniei nu vizeaza strict Georgia. Desi nu va cere impunerea de sanctiuni Rusiei, Romania va sustine totusi sa se solicite Moscovei respectarea angajamentelor luate la Istanbul privind retragerea trupelor din zonele de conflict. "Vom propune ca UE sa readuca ansamblul conflictelor inghetate din regiunea Marii Negre in discutia Consiliului de Securitate al ONU, ansamblu care, in opinia noastra, trebuie sa includa si Kosovo", a mai declarat Traian Basescu.

Romania va mai solicita ca UE sa se implice in formatele de negociere privind conflictele inghetate din regiune, va propune inlocuirea mecanismelor de asigurare a pacii in aceste zone si va sustine cresterea rolului NATO in regiunea Marii Negre. Presedintele Basescu a adaugat ca este "vital" ca Uniunea Europeana sa sprijine evitarea izolarii Georgiei si Azerbaidjanului. "Vom solicita ca in perioada urmatoare sa se ofere o perspectiva europeana certa Republicii Moldova", a mai declarat seful statului. El a mai mentionat, totodata, ca Romania sustine integrarea in NATO a Ucrainei si Georgiei.

sursa: Ziua

Şeful statului a precizat că Federaţia Rusă a trimis, prin ambasadori, României, ca şi tuturor celorlalte ţări europene, o scrisoare în care prezenta motivaţia deciziei de a recunoaşte independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei şi cerea "politicos" statului căruia îi era adresată scrisoarea recunoaşterea independenţei acestor două regiuni.

Băsescu a menţionat că scrisoarea din partea Federaţiei Ruse a fost depusă la Administraţia Prezidenţială de ambasadorul la Bucureşti, Aleksandr Ciurilin, adăugând că deocamdată nu a existat un răspuns oficial al României, dar că acesta va fi redactat şi transmis, "pentru că aşa este politicos"

sursa: MediaFax

La summitul de criza convocat pentru 1 septembrie de presedintia franceza a Consiliului UE, "Cei 27" ar putea lua totodata in calcul si masura interzicerii acordarii de vize pentru oficialii din Abhazia si Osetia de Sud, cele doua regiuni separatiste georgiene a caror independenta a fost recunoscuta in aceasta saptamana de Rusia, spre profunda indignare a europenilor.
Totusi, reprezentantii guvernelor UE si diplomatii de la Bruxelles sustin ca Summitul nu va aproba introducerea unor sanctiuni mai dure la adresa Rusiei, cum ar fi suspendarea acordului de parteneriat incheiat cu Moscova in 1997 sau punerea sub interdictie a investitiilor imobiliare rusesti in Europa.
Ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, a declarat ca Parisul nu propune introducerea de sanctiuni, dar a adaugat: 'In mod cert, acestea vor fi sugerate. Anumite state membre au solicitat deja impunerea de sanctiuni'.

Potrivit liderului de la Tiraspol, singura cale de reglementare a conflictului transnistrean in prezent este recunoasterea imediata si neconditionata de catre presedintele moldovean Vladimir Voronin a independentei Transnistriei. "De ce pentru Kosovo se poate, iar pentru Transnistria - unde de 18 ani functioneaza toate structurile puterii de stat - nu se poate?", s-a intrebat retoric liderul de la Tiraspol. Smirnov a facut aceste declaratii la Tiraspol, in cadrul unei conferinte de presa organizate traditional inaintea zilei independentei regiunii separatiste, declarata in 2 septembrie 1991.

Smirnov a declarat ca nu vede posibilitatea revenirii la planul rusesc de reglementare din 2003, supranumit si planul Kozak, plan controversat care a fost respins de presedintele Voronin sub presiunea Occidentului cu cateva ore inainte de semnare si care prevedea transformarea Republicii Moldova intr-un stat confederativ. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov declara cu cateva zile in urma ca Tiraspolul si Chisinaul sunt gata sa revina la discutiile pe marginea planului Kozak din 2003. Acesta posibilitate a fost respinsa insa de surse din administratia de la Chisinau, dar si de politicienii moldoven, informeaza NewsIn.

"Toate propunerile noastre au fost compromise de interesele Occidentului. Ce l-ar determina acum pe Voronin sa semneze planul Kozak, dupa ce a refuzat sa o faca in 2003? Credeti ca nu vor exista aceleasi presiuni din partea Occidentului ca si atunci, cand l-au sunat Solana si americanii?", a declarat Smirnov.
Negocieri pe picior de egalitate

Transnistria nu doreste crearea unui stat comun cu Republica Moldova, insa o revenire la masa de negocieri cu Chisinaul este posibila, spune Smirnov, dar numai in calitate de parti egale si pentru a stabili relatii "intre cele doua state". Lucrurile au ajuns in acest stadiu, potrivit lui, deoarece Voronin nu a respectat niciuna dintre cele aproape 80 de intelegeri pe care le-a semnat cu Igor Smirnov, si in consecinta, a demonstrat ca nu este o persoana de incredere si nu poate oferi garantii solide partii transnistrene.

Smirnov a cerut Chisinaului sa se retraga din GUAM, sa intre in spatiul politic, economic, militar si de securitate al Rusiei, sa adere la Uniunea interstatala Rusia-Belarus, sa introduca limba rusa ca o a doua limba de stat. Potrivit lui, in Republica Moldova limba moldoveneasca in baza grafiei latine este folosita "ca instrument de creare a suprematiei unei natiuni asupra altora".

"Transnistria nu mai doreste sa traiasca intr-un spatiu comun cu Moldova, pentru ca nu mai pot fi unificate doua societati care am mers pe cai diferite de dezvoltare. La referendumul din 2006, 97% dintre transnistreni au votat pentru unificarea cu Rusia, si doar 3% - pentru construirea unui stat comun cu Moldova. in cei 18 ani a crescut o noua generatie care nu stie ce este Moldova, si o alta, pe celalalt mal (al Nistrului - n. red.), care nu stie ce este Transnistria", a declarat Igor Smirnov.

Smirnov: "Voronin a fost avertizat de Medvedev sa nu repete greseala georgiana"

Potrivit lui, declaratiile lui Voronin de dupa recenta intrevedere cu presedintele rus Dmitri Medvedev, potrivit carora o exista sanse reale de reglementare rapida a conflictului transnistrean, nu sunt decat "un truc electoral", calculat pentru electoratul prorus. "De fapt, Medvedev l-a chemat pe Voronin pentru a-l avertiza si a-i spune ca orice incercare de a forta reglementarea prin metode armate va avea drept consecinta evolutii similare celor din Georgia", a declarat Igor Smirnov.

Liderul de la Tiraspol a dezmintit informatiile aparute in presa rusa potrivit carora s-ar fi intalnit la Soci cu Dmitri Medvedev, in aceeasi zi in care presedintele rus s-a intalnit cu Vladimir Voronin. "Am avut doar contacte de lucru", a declarat Smirnov, fara sa fie clar daca aceste consultari au avut loc la Moscova, unde Smirnov a fost in aceeasi perioada, sau la Soci. "O intalnire cu Dmitri Medvedev este insa convenita si va avea loc. In ceea ce priveste data - urmariti presa", i-a indemnat liderul transnistrean pe jurnalisti.

Dreptul international, se face doar cu arma in mana

Smirnov a respins categoric ideea reformarii fortelor de mentinere a pacii de pe Nistru, compuse in prezent din militari rusi, transnistreni si moldoveni, idee despre care a vorbit, in cadrul vizitei la Chisinau, de presedintele roman Traian Basescu, si sustinuta de Vladimir Voronin.

"Nu mai vrem varsari de sange. In urma actiunilor abuzive ale SUA ne-am convins ca drepturile internationale fara putere militara nu inseamna absolut nimic. Le sunt recunoscator pacificatorilor rusi pentru mentinerea pacii si stabilitatii in regiune. si sper ca pacificatorii rusi din Transnistria vor invata lectia Osetiei de Sud, unde pacificatorii georgieni au tras in colegii lor rusi. si noi am tras concluzii si ne mentinem armata", a declarat Smirnov.

Smirnov a declarat ca nu doar Rusia, dar si Uniunea Europeana sunt interesate de mentinerea pacii intre Chisinau si Tiraspol si doresc evitarea unui conflict deschis. in procesul de negocieri pentru reglementarea conflictului, UE incearca sa echilibreze pozitia oficiala a Chisinaului si este foarte interesata de progrese in reglementarea transnisteana. in ceea ce priveste rolul Ucrainei, Smirnov a apreciat ca acesta a crescut in ultimul timp, dar nu a uitat sa adauge ca in urma "blocadei economice" impuse de Chisinau si sustinute de Kiev, Transnistria a pierdut peste 500 milioane dolari.

"Romania a tinut in secret atacul Georgiei"

Romania a stiut din timp ca Georgia pregateste un atac impotriva Osetiei de Sud si a tinut acest lucru secret, a mai spus Smirnov. La fel au procedat si cei din OSCE, ceea ce priveaza organizatia de credibilitate in procesul de reglementare transnistreana, a adaugat el.

Smirnov a felicitat Abhazia si Osetia de Sud pentru recunoasterea independentei lor de catre Rusia, recunoastere care "incurajeaza si Transnistria sa-si intensifce eforturile si sa ceara cu mai multa fermitate legalizarea pe plan international a independentei sale".

Anul 2008 a fost, in opinia lui Smirnov, "unul care a creat precedente". "si este un lucru bun, chiar daca fiecare inima de transnistrean si-ar fi dorit si o recunoastere a independentei Transnistriei. Totusi, intreaga lume se convinge tot mai mult de faptul ca politica americana a unei luni unipolare este paguboasa, pentru ca sunt state care nu pot trai intr-o astfel de lume unipolara", a declarat Smirnov. Potrivit lui, in Abhazia si Osetia de Sud, Rusia si-a aparat cetatenii, si Moscova nu are cum sa fie izolata international, "atata timp cat este sustinuta de numerosii sai cetateni".

"Moscova nu a recunoscut si independenta Transnistriei pentru ca Rusia respecta cu fermitate principiul integritatii teritoriale a statelor. Altceva este ca in Georgia Saakasvili a distrus acesta integritate cu propriile maini", a spus liderul transnistrean.

sursa: Ziua

In primavara anului 1999, Statele Unite ale Americii au bombardat Serbia timp de 78 zile pentru a-i forta armata sa se retraga din provincia istorica Kosovo. Sarbii se luptau cu separatistii albanezi, membri ai Armatei de Eliberare a Kosovo, UCK. Dreptul nostru de a bombarda Belgradul nu il depasea cu nimic pe acela pe care Fortele Navale Britanice l-ar fi avut in a bombarda New York-ul in timpul Razboilui nostru Civil.

Ni s-a zis ca am bombardat Serbia pentru a opri genocidul din Kosovo. Insa, nu a existat nici un genocid, ci numai propaganda. Statistica finala a ONU privind victimele sarbe si albaneze din razboiul lui Slobodan Milosevic a demonstrat ca numarul acestora nu s-a ridicat nici macar la un procent din numarul celor morti in razboiul domnului Lincoln.

Da, albanezii au fost nevoiti sa se refugieze cu zecile de mii in timpul razboiului. Dar, de la sfarsitul conflagratiei, sarbii din Kosovo si-au vazut bisericile si manastirile distruse si vandalizate, iar ei –la randul lor- au fost supusi purificarii etnice in provincia lor ancestrala, in numere ce se ridica la ordinul miilor. In acest exod, ei au pierdut totul. Populatia de 120 000 de locuitori sarbi care a mai ramas in provincie este, in majoritatea ei, restransa in enclave pazite de trupele NATO.

"La o manastire sarba din Pec," se scrie in Washington Post, "trupele italiene protejeaza locul sfant, loc care este inconjurat de un nou gard masiv destinat sa le apere pe calugaritele in varsta de pietrele aruncate si alte abuzuri comise de etnicii albanezi."

Duminica, Kosovo si-a declarat unilateral o independenta care i-a fost imediat recunoscuta de Uniunea Europeana si presedintele Bush. Dar acesta nu este sfarsitul povestii, ci este doar prefata la o noua istorie a Balcanilor, o regiune care a fost martora a prea multa istorie.

Intervenind intr-un razboi civil intru ajutorarea secesiunii unei provincii istorice, pentru a crea o noua natiune care nu a existat niciodata si pentru a o configura dupa repere etnice, religioase si tribale, am creat un precedent periculos. Extremistii musulmani si albanezi au inceput deja sa discute despre o Albanie Mare, din care ar urma sa faca parte Albania, Kosovo si teritoriile musulman-albaneze ale Serbiei, Muntenegrului si Macedoniei.

Daca acesti minoritari albanezi isi vor cere dreptul la secesiune si la adeziune fata de confratii lor din Kosovo, in baza carui temei ne-am putea opune dorintei lor? Inviolabilitatea granitelor? Cum ar sta situatia daca majoritarii sarbi din provincia Mitrovica, din nordul Kosovo, care resping dominatia albaneza, s-ar separa si si-ar chema conationalii din Serbia pentru a-i apara?

Am merge, din nou, la razboi impotriva Serbiei pentru a garanta integritatea teritoriala a Kosovo, dupa ce am jucat rolul principal in distrugerea integritatii teritoriale a Serbiei?

In cadrul Federatiei Bosnia si Hertezgovina, federatie sprijinita de Statele Unite, republica sarba autonoma Srpska se gandeste la secesiune si adeziune la Serbia. In baza carui temei le-am putea refuza cererea?

Razboiul Statelor Unite impotriva Serbiei a fost neconstitutional, nedrept si lipsit de intelepciune. Congresul nu si-a dat autorizatia pentru inceperea conflictului. Serbia, aliatul nostru in doua Razboaie Mondiale, nu ne-a atacat niciodata. Totusi, noi ne-am facut un dusman din aceasta tara, am deranjat pana si Rusia doar pentru a crea un al doilea stat musulman in Balcani.

Intervenind intr-un razboi civil unde nici un interes vital al natiunii nu era in joc, Statele Unite - blamate intr-atat de tare la Belgrad, pe cat de aclamate sunt la Pristina – au dobandit o noua colonie. Iar noii nostri aliati, UCK, au fost pe buna dreptate acuzati de trafic de carne vie, trafic de droguri, atrocitati si terorism.

Iar zarva cauzata de auto-determinarea etnica de abia a inceput sa fie auzita.

Romania a refuzat sa recunoasca nou formata Republica Kosovo pentru cele mai bune motive, avand in vedere ca Bucurestiul are in subordinea sa o mare minoritate maghiara in Transilvania, regiune dobandita la aceeasi Conferinta de Pace din Paris, 1919, la care Croatia, Slovenia, Bosnia si Hertegovina au fost rupte de sub dominatia austriaca si unite cu Serbia.

Abhazia si Osetia de Sud, doua provincii ce s-au rupt din corpul Georgiei, invoca precedentul Kosovo cu scopul de a fi recunoscute drept natiuni independente. Avand in vedere ca sustinatorii expansiunii NATO sunt nerabdatori sa aduca Georgia in randul tarilor membre ale Tratatului Nord-Atlantic, se poate preconiza o noua sursa de tensiune intre Washington si Moscova.

Deasemenea, Spania s-a opus secesiunii kosovare, avand in vedere ca Madridul e confruntat cu cereri similare din partea separatistilor basci si catalani.

Fara dubiu ca lumea musulmana va sprijini cu entuziasm nasterea unui nou stat musulman in Europa, stat creat in detrimentul sarbilor crestin-ortodocsi. In aceeasi linie de actiune, probabil ca Turcia va ridica din nou problema referitoare la nerecunoasterea oficiala a Republicii turcesti din nordul Ciprului din partea UE. Precum Kosovo, aceasta este o comunitate etnica omogena ce si-a declarat independenta cu 25 de ani in urma.

Transnistria separatista doreste independenta fata de Moldova – natiunea strivita intre Romania si Ucraina – iar presedintele Putin a amenintat comunitatea internationala cu recunoasterea ei ca republica independenta, laolalta cu Abhazia si Osetia de Sud, ca raspuns la decizia Occidentului de a garanta independenta Kosovo.

Daca Putin, totusi, nu va proceda astfel, acest fapt se datoreaza mai ales ideii ca dintre toate natiunile europene, Rusia este printre cele mai amenintate de Balcanizarea atomizanta pe care se poate sa o fi reaprins in Balcani.

Patrick J. Buchanan este un jurnalist, scriitor si politician american, afiliat orientarii paleoconservatoare. [orientare careia Proiectul Arche ii  rezerva un viitor articol] El a pus bazele revistei "The American Conservative" si a fost consultantul presedintilor Nixon, Ford si Reagan. Articol tradus si adaptat din limba engleza.

Traducere realizata de sus-semnatul pentru Media Gnostic.

Folosindu-se de cea mai puternica arma a sa - cea energetica - si de secolele de "frateasca prietenie" cu anumite state, Kremlinul nu numai ca face ce vrea in Caucaz, dar, de cativa ani, ameninta unitatea UE si chiar a Aliantei Nord-Atlantice. In acest caz, nu ar fi exclus ca, la un moment dat, chiar daca un stat membru ar fi atacat de Rusia, sa ne trezim ca toate angajamentele au fost doar praf in ochi si ca nimeni nu va interveni.

Jocul duplicitar al Berlinului

Spre deosebire de Polonia si statele Baltice, care au cunoscut din plin ce inseamna cizma Moscovei pe grumaz si knutul pe spinare, Germania - locomotiva economica a Uniunii - este, in momentul de fata, cel mai bun aliat occidental al Rusiei. A dovedit-o de nenumarate ori, inclusiv atunci cand, cu greu si, eventual, cu sila, a acceptat aderarea Romaniei in UE. A continuat, la summitul de la Bucuresti, cu sustinerea pozitiei Moscovei in privinta aderarii Ucrainei si Georgiei la NATO. Continua si acum, cand, prin vocea ministrului german de Externe, Frank Walter Steinmeier, respinge posibilitatea de a se impune sanctiuni Rusiei din motive de buna vecinatate si respectarea "propriului interes". Bineinteles, adevaratul motiv (cel putin unul dintre ele) - cunoscut de toata lumea - este dependenta energetica de Moscova. Se poate adauga si rata mare de schimburi comerciale dintre cele doua tari. In consecinta, angajamentele NATO si UE nu mai au nici o valoare. Bineinteles, lucrurile nu se opresc doar la Germania.

Grecii si promisiunile lor

Cu doar trei zile inainte de summitul extraordinar al UE, Atena a avertizat ferm ca este impotriva izolarii Rusiei. Pe langa motivele energetice, in cazul Greciei trebuie luata in calcul si "pritenia frateasca" dintre popoare. "In contextul international actual este logic ca relatiile cu Rusia sa traverseze o faza critica. Insa pentru noi este clar ca izolarea nu reprezinta o solutie", a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe grec, Giorgos Koumoutsakos, citat de Agerpres. Grecia pledeaza si pentru "fructificarea oricarui canal oferit de dialogul institutionalizat NATO-Rusia", in perspectiva rezolvarii actualei crize.

Cand bulgarii dau din cap, nimeni nu ii intelege

Prietena traditionala a Rusiei, considerata de multi calul troian al Moscovei in UE si NATO, Sofia a lasat vineri impresia ca "o intoarce ca la Ploiesti", dupa ce ministrul Externe a facut un apel Uniunii Europene si Statelor Unite pentru definitivarea "unei pozitii comune clare, care sa demonstreze Rusiei ca tot ceea ce s-a facut in Georgia este inacceptabil". Binenteles, aducandu-si aminte ca Bulgaria a "dezertat" din UE si NATO, atunci cand a fost de acord sa participe la proiectul energetic rusesc South Stream, in defavoarea lui Nabucco (ce ar fi oferit o oarecare independenta fata de Moscova), ministrul a domolit imediat tonul, cand a venit vorba despre sanctiuni. "Toata lumea este de acord ca sanctiunile economice si izolarea nu dau rezultate bune. Dialogul ramane indispensabil, dar cu conditia ca in acelasi timp sa se desfasoare in parametri clari in legatura cu ceea ce este admisibil si cu ce nu este", a declarat ministrul Afacerilor externe bulgar, citat de AFP.

Dilema turcilor

Membru NATO cu pozitie strategica de maxima importanta in zona Caucazului si Marii Negre (dar si cu una dintre cele mai mari si eficiente armate din Alianta) si aspiranta la calitatea de membru al Uniunii Europene, Turcia oscileaza, in prezent, intre interesele economice legate de colaborarea cu Federatia Rusa si loialitatea fata de Bruxelles. Situatia in care au fost puse autoritatile de la Ankara este destul de dificila, fiind supuse la presiuni venite din ambele parti. Daca isi respecta angajamentele si actioneaza in conformitate cu cerintele NATO, risca sa isi atraga furia Moscovei si sa piarda contracte economice de miliarde de dolari, plus stoparea furnizarii de gaz, petrol si carbune. Pe de alta parte, daca adopta o pozitie mult mai agresiva fata de Rusia, isi poate atrage mai multi aliati care sa o sprijine in eventualitatea aderarii la UE.

sursa: Ziua

Kievul a cerut navelor si avioanelor rusesti care-si au baza la Sevastopol, in Crimeea, sa notifice autoritatilor ucrainene cu 72 de ore inainte de iesirea in larg si sa puna la dispozitia acestora informatii privind scopul, traseul si armamentul pe care il au la bord. In vreme ce seful statului major general de la Moscova a declarat ca nu se va supune acestor dispozitii fiindca acest lucru ar insemna ca "ar da raportul Washingtonului", mai multe nave NATO fac exercitii comune la Marea Neagra, iar doua nave de razboi SUA duc ajutoare umanitare in Georgia.

Dupa ce Moscova a recunoscut independenta Osetiei de Sud si a Abhaziei, doua teritorii locuite de populatii rusofone, apartinand Georgiei, statele euroatlantice au criticat dur Rusia, anuntand masuri de izolare internationala a acesteia. Chiar si China, partenerul diplomatic cel mai fidel al Moscovei, si-a declarat "ingrijorarea fata de schimbarile facute in Osetia de Sud si Abhazia". Cele mai radicale critici la pozitia expansiva a Rusiei continua sa vina dinspre republicile baltice si Polonia, state care au suferit traumatisme in istoria lor recenta din cauza Mosocovei.

Sursa: Romania Libera

Pe aceeasi tema:

Degeaba vor sări în sus mai marii NATO şi ai UE, degeaba vor face valuri verbale că situaţiile nu se aseamănă, degeaba vor acuza colosul de la Răsărit.

Rusia nu face decît să folosească fără jenă retorica occidentală (purificare etnică ş.a.) şi să procedeze exact, dar exact cum au făcut vesticii. Inclusiv intervenţia militară asupra Georgiei a fost la fel de "exagerată" ca şi cea a aviaţiei americane, care a distrus poduri peste Dunăre, fabrici, instituţii, inclusiv televiziunea din Serbia.

Chiar şi "victimele colaterale", adică civilii sîrbi îngropaţi în ruine sau ciuruiţi în trenuri, îşi au un corespondent cinic în Georgia, unde Rusia a bombardat şi distrus nu doar infrastructura (poduri, căi ferate) dar şi blocuri de locuinţe!

Aşa că, eu, unul, nu ţin să mă înăbuş de indignare. Statele Unite ale Americii se pot lua de mînă cu Statele Unite ale Rusiei, cînd e vorba de vorbe sforăitoare şi făţarnice, gen apărarea drepturilor omului, cu care sînt în stare să justifice orice.

Inclusiv ocuparea de teritorii ale unor ţări independente şi suverane, dar cu slabă putere militară, ştergîndu-se la fund cu legislaţia internaţională, ca să nu mai vorbesc de hotărîrile din ce în ce mai impotentei şi mai inutilei organizaţii a Naţiunilor Unite, care se poate desfiinţa şi mîine, fără să se zguduie lumea.

O lume clar bipolară, cu două superputeri care vor face legea, cum îi va tăia capul pe liderii lor vremelnici.

Tarile Organizatiei de cooperare de la Shanghai sustin rolul activ al Rusiei pentru mentinerea pacii in Osetia de Sud, informeaza RIA Novosti.

"Sefii statelor membre ale organizatiei saluta adoptarea de catre Moscova a documentului in sase puncte de reglementare a conflictului din Osetia de Sud si sustin rolul activ al Rusiei in mentinerea pacii si colaborarii in regiune", se spune in declaratia adoptata joi la Dusanbe.

La summitul statelor Organizatiei de cooperare de la Shanghai, care se desfasoara in capitala Tadjikistanului, participa presedintii tarii gazda, ai Rusiei, Chinei, Uzbekistanului, Kazahstanului, Kirghiziei, precum si sefii tarilor cu statut de observator – Mongolia, Pakistan, Iran, India si, ca oaspete, liderul afgan.

China se declara preocupata de recunoasterea celor doua provincii separatiste georgiene

China si-a reafirmat joi preocuparea asupra deciziei Rusiei de a recunoaste cele doua provincii separatiste ale Georgiei, Abhazia si Osetia de Sud.

"China isi exprima preocuparea asupra recentelor evenimente in ceea ce priveste situatia Abhaziei si a Osetiei de Sud", a declarat un purtator de cuvant al ministrului Afacerilor Externe.

"Suntem constienti de istoria si de realitatea complexa a problematicii din Abhazia si din Osetia de Sud. Speram ca partile implicate sa rezolve problemele pe calea dialogului", a spus oficialul chinez, citat de AFP.

Purtatorul de cuvant a facut aceste precizari inainte ca presedintele Dmitri Medvedev sa afirme ca statele asiatice, inclusiv China, au adoptat "o pozitie unica" asupra actiunilor Rusiei in Georgia.

FSB: al-Qaeda pregateste atentate teroriste in Rusia

Grupari teroriste internationale intentioneaza sa foloseasca situatia complexa din Caucazul de Nord pentru pregatirea de atentate teroriste in Rusia, a declarat joi directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, citat de Itar-Tass.

"Dintre obiectivele vizate, prioritatea o reprezinta punctele critice ale infrastructurii", a adaugat el, subliniind ca "se impune adoptarea de masuri suplimentare de asigurare a protectiei antiteroriste a sistemelor de transport, a celor energetice, precum si a locurilor unde, de regula, se aduna lume multa".

Baze militare rusesti in Abhazia si Osetia

Pe de alta parte, Rusia pare sa-si intareasca prezenta militara in cele doua republici separatiste.

Rusia ar putea deschide trei baze militare pe teritoriul Abhaziei si Osetiei de Sud, au anuntat surse militaro-diplomatice de la Moscova, citate de agentia Interfax.

"Expertii militari, impreuna cu specialisti din alte departamente, analizeaza posibilitatea desfasurarii unor astfel de baze, in special in orasele Gudauta si Ochamchir, precum si in localitate sud-osetina Djava".

sursa: HotNews

Pe aceeasi tema: Rusia incearca sa obtina sprijinul Chinei

Occidentalii se arată îngrijoraţi de recunoaşterea de către Rusia a regiunilor secesioniste Osetia de Sud şi Abhazia. Marile puteri prezintă simptomele unei amnezii ciudate. Care este deosebirea dintre înfiinţarea Ciprului de Nord, în 1983, proclamarea independenţei Kosovo (2008) şi recunoaşterea statutului de state independente regiunilor Osetia de Sud şi Abhazia?

Moscovei i se reproşează atitudinea contradictorie şi inconsecventă în relaţiile internaţionale fiindcă a refuzat recunoaşterea Republicii Kosovo, susţinând la un scurt interval de timp independenţa regiunilor georgiene secesioniste. Logica liderilor occidentali suferă de o infecţie profundă: în timp ce au încurajat dizolvarea teritorială a Serbiei, acum sunt copleşiţi de grija pentru Georgia, un stat care, odată invitat să adere la NATO, ar fi o redută avansată a Occidentului în imperiul ţarist.

Sistemul imunitar al Kremlinului a reacţionat cu o duritate extremă, provocând un şoc internaţional. Plusând inconştient, liderii marilor puteri ameninţă cu blocarea cooperării şi cu izolarea Rusiei, întărâtând mai rău ursul siberian.

Philippe Moreau Defarges, cercetător la Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale, crede că ruşii vor să arate că au redevenit puternici şi nu vor mai tolera umilinţa. Cercetătorul francez arată că Rusia se joacă cu focul, politica promovată fiind supusă riscului de a se întoarce împotriva intereselor ruseşti. Cecenia ar putea profita de situaţie pentru a se răzvrăti din nou împotriva Moscovei: mica regiune aspiră din 1991 la independenţă, iar rănile violentei represiuni militare ruse nu s-au cicatrizat.

Ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, a intuit următoarele mutări ale Rusiei: în Ucraina, Crimeea şi Basarabia. Procesul volatilizării frontierelor în Europa, aflat abia la începuturi, nu poate fi imputat Rusiei. Pentru că Rusia continuă ceea ce au început SUA, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Germania în luna februarie. Şi, imperturbabilă, priveşte la căderea zgomotoasă a unei noi cortine de fier.

"Alo, da", zice Medvedev. "Helău, ai em prezident Buş ov zi Iunaited Steits of glorious America", se aude în receptor. Medvedev face semn să se oprească muzica. "Da, mistăr prezident, cu ce vă ajutăm?", întreabă Medvedev. "Uel, mistăr prezident, avem o big problem. Ocupaţi cu lupta împotriva terorismului, am neglijat producţia civilă şi ne-am trezit că avem o criză gravă de prezervative. Ne puteţi ajuta cu vreo 20 de milioane de bucăţi într-o săptămînă?", zice Bush. "Da, clar, sîntem parteneri strategici. Spuneţi, aveţi cumva şi nişte specificaţii tehnice?", se arată Medvedev săritor. "Ăv cors, chiar voiam să vă zic. Deci trebuie să fie de 30 de centimetri lungime, 7 centimetri grosime şi să fie, dacă e possible, în culorile drapelului IUESEI", punctează Bush. "Nici o problemă, le aveţi într-o săptămînă", zice Medvedev şi închide. Apoi ia celălalt telefon şi sună la fabrica de prezervative din Celiabinsk. "Alio, prezervativ zavod? Tovariş director? Sînt Medvedev, avem o comandă specială strategică pentru export în Statele Unite, 20 de milioane de bucăţi, pînă săptămîna viitoare. Notaţi specificaţiile tehnice: lungime 30 de centimetri, grosime 7 centimetri, culorile să fie ale drapelului Statelor Unite, iar pe cutie să scrieţi "Made in Russia. Size: small".

Altfel spus, ce gust are doctoria, mistăr prezident Bush? V-am zis de acum trei săptămîni că o să vă trateze ruşii cu medicamentul vostru...

"Decizia Moscovei de a recunoaste regiunile separatiste Abhazia si Osetia de Sud este un curs firesc al crizei din Caucaz si un exemplu de reglementare a conflictelor inghetate", sustin surse din cadrul Ministerului Apararii de la Tiraspol, transmite NewsIn.

"Este un proces firesc, care, mai devreme sau mai tarziu, trebuia sa duca la recunoasterea de catre Rusia a independentei regiunilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud", a declarat adjunctul ministrului apararii transnistrean, Vladimir Atamaniuk, citat de Interfax.

"In cazul Transnistriei este o chestiune de timp", a declarat Atamaniuk, adaugand ca "Transnistria nu va face parte niciodata din componenta Republicii Moldova". In acest context, Atamaniuk si-a exprimat convingerea ca autoritatile moldovene vor tine cont de opinia Tiraspolului.

Reprezentantul Tiraspolului a declarat ca in Transnistria functioneaza un sistem financiar-bancar propriu si au fost create toate institutiile de stat. "Suntem un stat complet format", sustine Atamaniuk.

"Cooperarea dintre Transnistria, Osetia de Sud si Abhazia se va dezvolta in continuare, in baza unor acorduri reciproce", a mai spus Atamaniuk.

sursa: Ziua

In opinia expertului independent Vlad Lupan, fost sef al directiei NATO a Ministerului moldovean de Externe, Moscova ar putea veni in viitorul apropiat cu un plan propriu de reglementare a problemei transnistrene care sa promoveze in regiune interesele Rusiei, pe modelul planului Kozak, propus in 2003, care prevedea mentinerea trupelor ruse in Transnistria.

Marti, ministrul de externe rus Serghei Lavrov anunta ca Tiraspolul si Chisinaul sunt dispuse sa revina la planul Kozak, care propunea un scenariu federativ pentru Moldova reunificata, cu mentinerea trupelor ruse pe teritoriul Transnistriei pe un termen nedeterminat. Planul a fost propus de Moscova in 2003 si respins de presedintele Vladimir Voronin cu cateva ore inainte de semnare, la insistentele Occidentului.

Lupan afirma ca in cazul problemei transnistrene, pentru o perioada mai lunga, "fereastra oportunitatii este inchisa". Potrivit lui, negocierea directa cu Moscova nu va da nici un rezultat. Lupan a amintit ca la summitul de la Istanbul, din 1999, Republica Moldova negocia cu Federatia Rusa, alaturi de SUA, care pleda cauza Chisinaului, sugerand astfel ca autoritatile moldovene trebuie sa-si caute aliati. in opinia expertului, Republica Moldova nu a lucrat pentru obtinerea unui sprijin nici macar din partea vecinilor - Ucraina si Romania, mai mult chiar, a avut doar relatii proaste cu acestia, relateaza NewsIn.

Rusia i-a transmis un mesaj Moldovei la Soci. Voronin TACE

Recunoscand independenta Ahbaziei si Osetiei de Sud, Rusia testeaza terenul, considera Vlad Lupan, pentru a vedea cat de consolidata este pozitia Occidentului. Rusia incearca sa impinga limitele cat se poate de mult pentru a negocia dur si a obtine cat se poate de mult de la Occident.

"Faptul ca Voronin a fost chemat la Soci la intalnirea cu Medvedev exact in ziua in care Parlamentul rus vota recunoasterea regiunilor separatiste din Georgia este foarte sugestiv si demonstreaza ca Rusia doreste sa impuna in Republica Moldova o reglementare in stilul sau. Cred ca in scurt timp putem sa ne asteptam la un Kozak II", spunea Lupan luni, inainte de declaratia lui Lavrov. "Sper ca autoritatile de la Chisinau au inteles ca trebuie sa se astepte la un nou plan Kozak si ca vor fi capabile sa-i tina piept", a declarat Vlad Lupan.

Directorul executiv al Asociatiei pentru Politica Externa de la Chisinau, Andrei Popov, spune ca in culisele regimului Voronin exista impresia ca pe fundalul evenimentelor din Georgia, Republica Moldova ar putea construi o situatie de contrast in fata Rusiei, careia i-ar fi convenabil acum sa promoveze o solutionare a conflictului transnistrean pentru a-si reface imaginea pe plan international si a-si demonstra capacitatea sa de pacificare. "Dar cred ca miza pe o asemenea pozitie este una gresita, pentru ca Rusia se simte acum suficient de puternica pentru a impune propriile decizii fara a le negocia", sustine Andrei Popov.

Popov sustine ca exista riscul ca pozitia de compromis maxim pe care au adoptat-o oficialitatile moldovene la negocierile cu Moscova in dorinta de a reglementa rapid problema sa duca la acceptarea planului Kozak, de unde ar rezulta o varianta de reglementare care ar periclita insasi viabilitatea statului Republica Moldova, dar si parcursul european al acestuia.

"Evenimentele din ultimele trei saptamani ma fac sa cred ca prin neutralitatea Republicii Moldova, Rusia nu mai are in vedere doar relatia cu NATO, dar o "neutralitate" si in relatia cu UE. Rusia nu agreeaza scenariul unei reintegrari a Transnistriei in componenta Republicii Moldova si in acelasi timp continuarea parcursului european al Chisinaului", a afirmat Andrei Popov.

Potrivit lui, din relatarile de presa de la intrevederea de luni dintre presedintele rus Medvedev si cel moldovean Voronin a fost evident ca cei doi, vorbind despre necesitatea reglementarii problemei transnistrene, au in vedere lucruri diferite. La conferinta de presa sustinuta de presedintele Voronin dupa revenirea de la Soci, acesta a reiterat de mai multe ori atasamentul fata de reglementarea in baza legii Parlamentului de la Chisinau adoptate in 2005. Aceasta lege, aminteste Andrei Popov, spune ca detaliile viitorului statut al Transnistriei vor fi discutate doar cu autoritatile legale ale regiunii, ce ar urma sa fie alese in urma unor alegeri libere monitorizate international, care, la randul lor, vor fi organizate doar dupa o retragere completa si transparenta a armamentului, munitiilor si trupelor ruse din Transnistria. "si nu cred ca presedintele Medvedev are in vedere aceste lucruri atunci cand vorbeste despre necesitatea unei reglementari cat mai rapide a conflictului transnistrean", a spus Andrei Popov.

Expertul a concluzionat ca "unul dintre cei doi participanti la intrevederea de luni de la Soci ar urma sa aiba mari deceptii cand va constata cat de diferita este interpretarea conceptului de reglementare" la Moscova si Chisinau.

Summitul Organizatiei pentru Cooperare de la Shanghai va avea loc joi, intr-o atmosfera tensionata din cauza interventiei ruse in Georgia si a recunoasterii de catre Moscova a Abhaziei si Osetiei de Sud. Occidentul a condamnat categoric aceasta decizie, ceea ce a intensificat tensiunile pina la un nivel comparabil cu cele din Razboiul Rece.

Insa aliatii Moscovei din fosta URSS, Asia si alte zone s-au remarcat prin tacere. Cel mai mare premiu pentru Rusia ar fi sustinerea Chinei, care s-ar putea obtine cand Medvedev se va intalni cu Hu Jintao la summit, dar analistii spun ca Moscova nu va primi o sustinere decisiva din partea Beijingului.

"China, care are separatistii ei, va avea cea mai mare problema. Recunoasterea Abhaziei si Osetiei de Sud este inacceptabila pentru Beijing", a explicat Aleksei Muhin, presedintele unui think-tank. Georgia nu este inclusa in agenda oficiala a summitului, la care participa si Kazahstan, Kirgizstan, Tadjikistan si Uzbekistan. Analistii spun insa ca agenda va trece pe planul doi, din cauza necesitatii dezbaterii noilor realitati politice.

Ceilalti patru membri ai organizatiei, toate state foste sovietice, au motive sa adopte o pozitie "sa asteptam si sa vedem". Cei patru si-au construit strategiile de politica externa pe incercarea de pastrare a unui echilibru intre loialitatea fata de Moscova si legaturile cu Occidentul. Pentru Kirgizstan este si mai dificil, avand in vedere ca gazduieste atat baze militare ruse, cat si americane.

Analistii spun ca Medvedev nu poate obtine mai mult decat o declaratie ca tarile din organizatie inteleg motivele Rusiei. "Nimeni nu va recunoaste Osetia de Sud si Abhazia", a subliniat Boris Makarenko, seful adjunct al Centrului pentru Tehnologii Politice din Moscova.

In alta ordine de idei, o sursa de la Kremlin a spus ca summitul va analiza procedurile pentru aducerea de noi membri, ceea ce i-ar putea permite Iranului, care a fost observator la reuniune precedente, sa aiba un rol mai important. Un astfel de lucru ar ajuta Kremlinul sa-si indeplienasca ambitia de a transforma aceaasta organizatie intr-o contrapondere la Occident.

sursa: Ziua

Presedintele rus Dmitrii Medvedev a declarat, ieri, ca Moscova recunoaste independeta "republicilor" Abhazia si Osetia de Sud. Liderii separatisti de la Tiraspol au declarat ca Transnistria este si ea pregatita pentru independenta. Rusia nu doreste un nou razboi rece, dar in acelasi timp nu se teme de perspectiva unei astfel de confruntari, a mai declarat ieri Medvedev. Statele occidentale au condamnat in termeni duri decizia Kremlinului. Georgia a amenintat cu ruperea relatiilor diplomatice dintre cele doua state. MAE de la Bucuresti considera decizia rusa un act "lipsit de temei legal".

Medvedev a anuntat ieri ca a semnat decretele prin care Federatia Rusa recunoaste independenta regiunilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud din Georgia, relateaza agentia RIA-Novosti, citand serviciu de presa al Kremlinului. "Rusia face apel si la alte state sa urmeze exemplul sau. Nu este o alegere usoara, dar este unica optiune pentru a ocroti vietile oamenilor", a declarat presedintele rus. Anuntul a intervenit dupa o reuniune a Consiliului Securitatii Rusiei la care au participat premierul Vladimir Putin, presedintii Dumei de Stat si Consiliului Federatiei, ministrii de Externe si de Interne, Serghei Lavrov si Rasid Nurgaliev, ministrul Apararii Anatoli Serdiukov si directorul Serviciului Federal de Securitate (FSB), Aleksandr Bordnikov. "Saakasvili a ales genocidul pentru a-si atinge obiectivele sale politice. El a pus astfel cruce la toate sperantele unei coabitari pasnice intre oseti, abhazi si georgieni in acelasi stat", a precizat presedintele rus. Medvedev a dat dispozitii Ministerului de Externe de la Moscova sa urgenteze deschiderea oficiala a unor ambasade ruse in Abhazia si Osetia de Sud.
Decizia Moscovei intervine la sase luni dupa proclamarea unilaterala a independentei Kosovo de catre regimul albanez de la Pristina, recunoscuta de SUA si mai multe state europene.

Jubileu separatist

Liderii regimurilor separatiste din Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria si Nagorno-Karabach au salutat la unison decizia Moscovei de recunoastere a independentei regiunilor separatiste, relateaza Interfax. Conform Reuters, in capitalele abhaza si sud-osetina, Suhumi si Thinvali, precum si in orase din Federatia Rusa, Ucraina si Belarus, hotararea lui Medvedev a declansat ma­nifestari publice de bucurie. Liderul regimului separatist de la Thinvali, Eduard Kokoiti, a declarat ca va "propune Rusiei sa amplaseze o baza militara rusa pe teritoriul Osetiei de Sud".

Enigma transnistreana

Igor Smirnov, aflat in vizita oficiala in Federatia Rusa, a salutat decizia Moscovei, reluand, intr-un interviu acordat Interfax, acuzatiile la adresa Republicii Moldova. La randul sau, fostul presedinte al Sovietului Suprem al Transnistriei, Grigore Maracuta, a declarat pentru RIA-Novosti ca trebuie identificate modalitatile pentru a asigura un divort civilizat intre Chisinau si Tiraspol, pentru a evita un conflict similar celui din Georgia.

Proteste diplomatice

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a respins initiativa Rusiei de a recunoaste independenta regiunilor separatiste georgiene, relateaza Reuters. "Aceasta incalca direct numeroase rezolutii ale Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite cu privire la integritatea teritoriala a Georgiei, rezolutii pe care chiar Rusia le-a sprijinit", a declarat Scheffer. Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, a apreciat drept "regretabila" decizia Rusiei de a recunoaste ca state independente doua regiuni separatiste georgiene.

Ministrul de Externe britanic David Miliband a condamnat decizia Moscovei, precizand ca are "discutii cu partenerii inter­nationali si vom vizita azi Ucraina pentru a asigura cea mai larga coalitie posibila impotriva agresiunii ruse in Georgia", relateaza Reuters. "Aceasta decizie reprezinta o incalcare clara si deliberata a dreptului international si a principiilor fundamentale pentru stabilitate in Europa", atrage atentia seful diplomatiei suedeze. Recunoasterea de catre Rusia a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud nu are ca baza "cadrul juridic international", a afirmat, la randul sau, ministrul italian de Externe, Franco Frattini.

18 nave de razboi NATO in Marea Neagra

NATO si Rusia sunt la un pas de o confruntare navala in apele Marii Negre, dupa ce Alianta, care sustine ca vrea sa ajute Georgia sa isi refaca sistemele de aparare aeriana, a trimis zece nave de razboi in regiune, alte opt urmand sa soseasca. Conform unor surse din serviciile de informatii de la Moscova, la bordul navelor NATO se gasesc peste 100 de rachete Tomahawk si Harpoon.

In prezent, un grup de nave ale NATO format din fregata poloneza General Kazimierz Pulaski, distrugatorul american USS McFaul, fregata germana Lubeck, fregata spaniola Almirante Juan de Borbon si nava americana USCGC Dallas, se afla in Marea Neagra, au informat sursele ruse. De asemenea, la sud de portul georgian Bantumi a fost semnalata prezenta unei escadrile formate din patru nave de razboi turcesti. Prima nava care a acostat in portul georgian Bantumi a fost distrugatorul american USS McFaul, care, sustin aceleasi surse, are la bordul sau de 50 de rachete de croaziera Tomahawk. Alte nave ale NATO sunt dotate cu 64 de rachete antinava Harpoon si cu opt elicoptere. Moscova se mobilizeaza si ea in Marea Neagra. Mai multe nave din Flota Rusa de la Marea Neagra au fost desfasurate in apropiere de portul Suhumi din Abhazia. Luni, crucisatorul Moskva, nava amiral a Flotei Ruse de la Marea Neagra, implicata in conflictul armat cu Georgia, a parasit din nou portul Sevastopol, din sudul Ucrainei, unde revenise sambata. Nava este echipata cu un sistem de rachete mare-mare de tip P-500 Bazalt, cu turele dotate cu tunuri de tip AK-130 si AK-630 si cu un puternic sistem de aparare antiaeriana S-300F, cu raza de actiune de 90 km. Oficiali ai Aliantei au confirmat ca mai multe nave ale Aliantei se afla in drum sau au ajuns deja in Marea Neagra, dar au precizat ca aceasta concentrare a navelor de razboi in zona se datoreaza exercitiilor de "mentinere a pacii" pe care urmeaza sa le faca de-a lungul coastelor Romaniei si Bulgariei.

Moscova ingheata legaturile militare cu NATO

Rusia a decis sa suspende cooperarea militara si tehnica cu Alianta Nord-Atlantica, cel putin pentru o perioada de sase luni. Anuntul a fost facut ieri de reprezentantul permanent al Moscovei la NATO, Dmitri Rogozin, la o zi dupa ce presedintele Dmitri Medvedev a avertizat ca Moscova e gata sa rupa relatiile cu Alianta, ca riposta la criticile organizatiei fata de operatiunea militara rusa din Georgia.

"Moscova isi suspenda realizarea proiectului comun "Rusia-NATO Parteneriat pentru pace>>, cooperarea in domeniul aviatiei de transport militar si ingheata punerea in aplicare a proiectelor de mentinere a pacii pentru cel putin sase luni", a spus Dmitri Rogozin, citat de RIA Novosti. Oficialul rus a precizat insa ca Moscova nu renunta la cooperarea cu NATO in privinta tranzitarii teritoriului sau pentru alimente si echipamente destinate Afganistanului. "Af­ganistanul este o problema comuna, talibanii sunt foarte activi", a explicat Rogozin. Ambasadorul rus la NATO a mai precizat ca a propus si ca vizitele unor lideri ai NATO sau ale navelor apartinand Aliantei, precum si exercitiile militare comune sa fie amanate. De altfel, pe linia adoptata de Moscova, Rogozin a anuntat si ca vizita pe care secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, urma sa o faca, in octombrie, in Rusia, va fi anulata. Oficialul rus, care a fost recent rechemat la Moscova pentru consultatii, a adaugat insa ca Rusia vrea sa restabileasca un parteneriat "pragmatic" cu NATO. Masura radicala luata de Moscova, desi risca sa afecteze grav relatiile sale cu partenerii occidentali, era oarecum de asteptat. Reamintim ca un acord privind acordarea de asistenta NATO in tranzitarea Rusiei de catre transporturile militare ale Aliantei a fost semnat in cadrul su­mmit-ului NATO din aprilie, de la Bucuresti.

sursa: Ziua

"Autoritatile de la Tbilisi au facut alegerea in noaptea de 7 spre 8 august (cand au lansat ofensiva militara impotriva Osetiei de Sud)", a spus presedintele rus, adaugand ca ca liderul georgian, Mihail Saakasvili, "a ales genocidul pentru a-si atinge obiectivele politice".

Imediat dupa anunt, indicii bursieri au coborat si mai mult, RTS ajungand la 1550 puncte.

Reuniunea a fost convocata pe fondul indiciilor ca Moscova se pregateste pentru o confruntare cu Occidentul, dupa conflictul armat cu Georgia.

Medvedev spusese luni ca Rusia este pregatita pentru orice actiuni ar putea adopta NATO, inclusiv pentru suspendarea completa a oricarei cooperari.

Ambele camere ale Parlamentului au adoptat unanim luni rezolutii prin care ii cer lui Medvedev sa recunoasca independenta Osetiei de Sud si Abhaziei.

Reactii:

• NATO: Decizia Moscovei "violeaza" integritatea teritoriala a Georgiei, a declarat Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer
• SUA: Decizia evidenta a Rusiei de a recunoaste cele doua provincii, situate in interiorul frontierelor Georgiei, recunoscute de Natiunile Unite, este regretabila, considera secretarul american de stat Condoleezza Rice
• Marea Britanie cere formarea unei coalitii internationale pentru a contracara decizia presedintelui Dmitri Medvedev.
• Cancelarul german Angela Merkel a reafirmat marti dreptul Georgiei de a-si conserva integritatea teritoriala
• Franta considera regretabila recunoasterea regiunilor georgiene separatiste
• Fostul lider sovietic Mihai Gorbaciov a avertizat ca lumea se poate confrunta cu "o noua sciziune" si un nou "cataclism", dupa recunoasterea independentei
• Abhazia: "Este o zi istorica pentru poporul nostru", a declarat liderul abhaz Serghei Bagaps
• Osetia de Sud: "Rusia ne-a salvat de la un nou genocid", spune liderul oset Eduard Kokoiti.

Romania: Un act unilateral si lipsit de temei legal

"Ca stat membru al UE si NATO, Romania va actiona, in continuare, atat in cadrul organizatiilor din care face parte, cat si in plan bilateral cu statele din regiune, pentru reglementarea situatiei din Georgia, in conformitate cu cerinta respectarii depline a suveranitatii si integritatii teritoriale ale acestei tari", a precizat Ministerul roman de Externe, intr-un comunicat de presa.

MAE precizeaza ca "acest act unilateral regretabil si lipsit de temei legal este susceptibil sa afecteze si mai puternic situatia din zona, precum si perspectivele de reglementare durabila a conflictelor din regiune".

Diplomatia de la Bucuresti reafirma importanta capitala pentru stabilitatea si securitatea regionala a respectarii principiilor fundamentale ale dreptului international, consemnate in Carta Natiunilor Unite si Actul Final de la Helsinki, intre care respectarea independentei, suveranitatii si integritatii teritoriale ale statelor.

Medvedev avertizeaza Europa: Daca vreti deteriorarea relatiilor, o veti obtine

Presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat marti ca daca "europenii doresc deteriorarea relatiilor, o vor obtine". "Vom face tot ce putem pentru a evita un nou razboi rece. Dar, in aceasta situatie, mingea este in terenul europenilor", a declarat Medvedev, potrivit agentiei France Presse, citata de Mediafax.

"Daca doresc deteriorarea relatiilor, sigur ca o vor obtine. Dar daca doresc salvarea relatiilor noastre strategice, ceea ce este in interesul Rusiei si Europei, totul va fi bine", a spus Medvedev.

Uniunea Europeana a condamnat marti decizia Rusiei de recunoastere a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud, iar la 1 septembrie Bruxelles va convoca o reuniune extraordinara pentru examinarea relatiilor cu Rusia.

Un imperiu învins, umilit constant şi alungat de la împărţirea zonelor de influenţă nu va rămâne în expectativă pe termen nedeterminat. Nu se va mulţumi să-şi lingă rănile. Exclus de la actul deciziei în politica internaţională (declanşarea unilaterală a războiului pentru resurse în Orientul Mijlociu) prin evitarea organizaţiei unde ar mai fi avut un cuvânt de spus (ONU - Consiliul de Securitate), imperiul şi-a alimentat ura şi îndârjirea tocmai din neputinţa de a mai ţine în şah întreaga planetă.

Istoria ne învaţă că oamenii nu învaţă nimic din istorie (George Bernard Shaw). Umilirea Germaniei la Versailles, în 1919, a gestat al doilea conflict, care a dus distrugerea şi crima la apogeu. Umilirea Rusiei, ale cărei atuuri au fost complet ignorate de SUA, a dus la o nouă îngheţare a relaţiilor Est – Vest. Resursele vitale şi arsenalul nuclear sunt instrumente teribile de şantaj în mâna Moscovei. Însă Moscova nu s-a prevalat de ele nici măcar când marile puteri au recunoscut independenţa statului artificial Kosovo.

Kremlinul nu loveşte pe neaşteptate. Avertismentele repetate au fost sistematic ignorate şi ridiculizate. Problema Abhaziei şi a Osetiei de Sud a fost invocată încă de la smulgerea provinciei Kosovo din Serbia. La Bucureşti a fost din nou repusă pe masa negocierilor. Cu o ultimă rămăşiţă de prudenţă, George W. Bush nu a forţat nota şi nu a trecut în spatele liniilor inamice, în Ucraina şi Geogia.

Ieşită dintr-o recesiune economică cronică, cu un arsenal reînnoit, Rusia şi-a reluat agresiv statutul de superputere. A invadat un stat independent, pe care acum îl ciopârţeşte. Şi, se pare, este doar o mică scoatere la înviorare a Armatei Roşii...

"Rusia a dovedit reţinere şi răbdare. Am făcut apel în nenumărate rânduri la revenirea la masa tratativelor şi nu ne-am trădat poziţia nici chiar după proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo. Dar propunerile noastre insistente adresate părţii georgiene de a încheia cu Abhazia şi Osetia de Sud un acord de non-utilizare a forţei au rămas fără răspuns. Din nefericire, şi NATO, şi ONU ne-au ignorat." (din declaraţia scrisă, probabil, de Vladimir RasPutin şi citită de Dmitri Medvedev)

Unfortunately mass media is not necessarily impartial and it is not necessarily presenting the truth, but that is a whole other story. Long story short, this small country decided to attack one of its rebel regions, killing some civilians and a couple of Russian soldiers on an UN Peace Keeping mission. The Russians got really upset because of this and decided to push out the Georgian military forces from the rebel regions while taking a long detour of about 100 km into Georgian territory. About 64 Russian and 215 Georgian soldiers died and around 1,500 civilians. Although not a major conflict the impact it had on the relations of Russia with the US and other West European countries was at least, significant.

How did we get here?

The conflict we see today is by no means new. Back when the USSR was falling apart, Georgia, the birth country of Joseph Stalin, emerged as a new state. However, when the borders of the new country were settled, it seems they were not settled properly. With the exception of Turkey, Georgia has border disputes with all the countries around it, Russia, Armenia and Azerbaijan. But the worse situation is in the two regions of South Osetia and Abhazia (North Osetia is part of Russia). In both of these two regions the majority of the population is not Georgian and seems to be more friendly towards Russia. As a result, back in 1991, they wanted to break away. However, Georgia was not as willing to let things go this away and between 1991 and 1992 military conflict started between Georgia and these regions. Eventually the conflict was settled and an UN Peace Keeping Mission maintained by Russian soldiers was installed in the area.
All went well until a couple of months ago, when Kosovo, a region of Serbia, declared independence on its own, independence which was quickly recognized by most major West European countries and USA. This gave an impulse to other break away regions around the globe, regions just like South Osetia, to fallow a similar path. Backed by the USA, which keeps promising NATO membership, offers military training and free weapons, Georgia decided that military force was the best solution against Osetia's bid for independence.

Now, another important aspect of this conflict which has not been said is that until about 3 years ago, Georgia was under Russian influence. Although Georgia did not fallow directly Moscow's agenda, it was by no means hostile to it. But in 2006 the Orange Revolutions started, some of which were successful, one in Ukraine and one in Georgia. The Orange Revolutions attempted to change regimes which were either corrupt, pro-Russian or both with ones that were pro-Western and vehemently opposed to Moscow. Some may even call these revolutions "peaceful coups" which tried to break these countries away from Moscow's influence. The reason for which they can be called "coups" is because they tried to change a political class which won a first set of elections. This usually started by having a claim that the elections were not fair (usually these claims were not entirely groundless). Then, after building strong public support and with international pressure from Western countries, the political figures leading the "Orange Revolution" would usually ask for the cancelation of the first elections and have a rerun. The old political class would then be replaced not by manipulating the actual votes but by swiftly and efficiently manipulating public opinion so that people will change in a very short time their political support and as a result their vote in the second elections. Regardless if this was legitimate or not, this was not seen with good eyes by Russia, especially in countries like Ukraine which was historically under Russian influence and has direct and strong ties with Russia.

The new pro-Western regimes were heavily supported by the West, a good example of this is the attempt to make Ukraine and Georgia part of NATO (in Ukraine about 65% of the population opposes NATO membership).

How did it go?

Getting back to Georgia, on the 1st of August 2008, one of the sides either Georgia or South Osetia (it is still unclear who), started the fight with little apparent reason. The fighting although small at the beginning, intensified and on the 7th of August Georgian troops entered in force into South Osetia, shelling the capital of the region, Tshinvalli. Later, that is two weeks later, they justified this by saying Russians moved some troops into the area, it is hard to tell how much truth is in these claims. In the attack many civilians died under artillery shells (MRLS) but also some Russian soldiers. It does not take a brilliant mind to figure out that when you attack a regions under an UN Peace Keeping Mission things will not turn out well for you. The only rational explanation for why the Georgians attacked is that according to the status of the UN Peace Keeping Mission, the number of Russian troops in the area was not supposed to be more than 350 and only armed with machine-guns (hard to say if the Russians respected these terms). It is likely that Georgia did not consider Russia's small Peace Keeping Missions a credible threat and with the backing of US, believed that Russians will not take military action. Russians took about a day to scramble their forces and move into South Osetia, then Abhazia and then with some smaller forces further into Georgian territory. The number of military casualties show that there was little direct confrontations but more likely skirmishes and artillery shelling, all of which the main victims were civilians. However, the scale of military mobilization, the speed at which both countries took action suggests that neither was taken unprepared which is a bit puzzling. After about a week of fighting, a peace treaty was settled and now the Russians are slowly retreating.

Another interesting part here is that in many pro-Western countries, Russia was presented as an invader, as an evil, "undemocratic" country which bullies smaller countries (Afghanistan, Iraq anyone ?). One would not expect to see Russia presented positively, after all Georgia is supported by the West, but the fact that they were presented in such a negative way points out that the relationship between Russia and USA/Western Europe is at a very low level.

What are the results?

In the past few years Russia has been distancing itself from the West (US and Western Europe) becoming a world of its own. The West has also been encroaching into Russian controlled areas like Ukraine and Georgia, directly threatening its sphere of interest and power. This spring, when US announced it wanted to push for a Georgian and Ukrainian NATO membership, Russia did not express strong disapproval but anger and made it clear that this was going too far. Taking this into consideration, for Moscow, Georgia was the perfect opportunity to show to the West that they will not be pushed around easily.

For Georgia, South Osetia is its territory and unlike Serbia which gave up on Kosovo peacefully it decided to fight for it. Now that all is over, it appears Georgia has lost its control over the region along side with Abhazia. But this may not be a complete loss, because for Georgia it was impossible to join NATO as long as it had territorial disputes and Russian troops on its territory. If South Osetia and Abhazia declare independence, then the path for Georgia's NATO membership is opened.

As for the Russians, besides the fact that they were mostly presented as "evil" by Western media, they showed to the rest of the world that they will fight for what they believe to be their sphere of influence. Maybe in the future US will think twice before going further into the Russia's controlled areas because Moscow will not just stand and watch.

In the end however, regardless of who won or lost, many civilian lives were lost in a conflict that was not theirs. It is sad when this happens, and we should not forget them.

Azi rusii folosesc ca argument precedentul creat in initierea secesiunilor teritoriale in respectivele zone rusofone. Se pregatesc pe banca de rezerva autonomiile teritoriale maghiare din interiorul Romaniei si bazinul Carpatic.

QED

1=

"Rusia a respectat timp de peste 15 ani integritatea teritoriala a Georgiei", a declarat presedintele Consiliului Federatiei, Serghei Mironov, in deschiderea sedintei. "Acum, dupa agresiunea Georgiei din Osetia de Sud, relatiile bilaterale nu vor mai fi niciodata aceleasi", a adaugat el, calificand drept "genocid" ofensiva fortelor georgiene, organizata in regiunea separatista, transmite Agerpres.

"Nici Abhazia si nici Osetia de Sud nu vor mai fi niciodata in acelasi stat cu Georgia", a subliniat "presedintele" abhaz Serghei Bagaps. Omologul sau sud-osetin, Eduard Kokoiti, a declarat ca Thinvali, principalul oras din Osetia de Sud, a devenit un "Stalingrad caucazian", facand aluzie la batalia de la Stalingrad din 1943, cand acest oras a fost asediat de trupele naziste.

Gruparea parlamentara Rusia Unita, care se bucura de o majoritate larga in Duma, sprijina proiectul de rezolutie ce solicita presedintelui rus sa recunoasca independenta celor doua teritorii georgiene, a anuntat cu putin timp in urma presedintele Comisiei pentru afaceri externe din Duma, Konstantin Kosaciov.

Avem acum ocazia sa declaram in mod clar ca punctul final al acestor ani de confruntari nu poate fi altul decat recunoasterea juridica a independentei celor doua republici de facto independente, Abhazia si Osetia de Sud", a declarat pentru presa o lidera a Rusiei Unite, Tatiana Iakovleva. "Orice alta decizie nu ar face decat sa inflameze situatia", a conchis ea.

"Cele doua republici indeplinesc toate conditiile pentru a obtine independenta", a declarat presedintele Consiliului Federatiei, Seghei Mironov. Potrivit lui, prlamentarii rusi mai pregatesc un mesaj pentru statele membre ONU. Ei vor solicita Organizatiei Natiunilor Unite sa condamne "actul de agresiune" al Georgiei impotriva Osetiei de Sud.

sursa: Ziua