"Ultimul Client" m-a invitat la o cafea însă eu nu binevoiesc să intru în relații atat de intime cu "elongații"¹. Mi-a spus că scopul vanzării este altul decat cel care îl vedem noi cu toții. "Ultimul Client", în convorbirea telefonică, mi-a spus că noi greșim cu toții. Greșim atunci cand facem previziuni și mai ales greșim cand avem atata încredere în oamenii de langă noi. Greșim atunci cand considerăm angajații ca și frații noștri și mai ales greșim cand ne considerăm pe noi angajați și gandim ca un angajat. Greșim, greșim, greșim. "Ultimul Client" mi-a spus că nu mai cumpără de la noi dacă mai greșim așa. Și i-am promis că nu mai greșim.

Am făcut un nou plan cu "Ultimul Client". I-am spus că, personal, am să mă ocup de progres. Atunci a ras. Mi-a relatat următoarea poveste:

<< Într-o noapte întunecată, așa cum sunt cele de iarnă, friguroasă și înspăimantătoare, doi oamenii împărțeau aceeași scrumieră, cu aceeași țigară din care trăgeau pe rand, cate un fum. Cel mai bătran a vrut să tragă două fumuri odată și i-a spus celui tanăr: "Ce părere ai avea despre mine dacă te-aș ruga să îmi ții și mie țigara ca să trag un fum în plus?". Cel tanăr a acceptat și a ținut de filtrul țigării, odată și încă odată, pană cand degetele bătranului au stins-o pe fundul scrumierei. Tanărul a privit dezamăgit chiștocul fumegand și a întrebat: "Bine, acum, eu nu mai am ce fuma, și nici tu. De ce ai terminat țigara singur?"

Bătranul a răspuns:"Nu am terminat-o, dacă consideri că e bine, poți re-aprinde mucul de țigară, dar ar fi chiar indicat. Cand mi-ai vandut această țigară, mi-ai spus că este în beneficiul amandurora. Apoi ai fost deacord să renunți la beneficiul tău și să mă ajuți pe mine să mă satur. Dacă mai ai țigări de vanzare, le cumpăr cu plăcere, însă, s-ar putea ca acum, tu să fii în stare să cumperi una de la mine. Vrei?"

"Bineînțeles", răspunse tanărul. "Uite banii, îmi dai o țigară?"

Bătranul duse mana la piept de unde scoase un pachet de țigări plin pe care îl întinse tanărului. "Uite", spuse el, "le poți avea pe toate, pentru că, la momentul oportun, mi-ai dat ceea ce îmi trebuia și acum te răsplătesc. Vinde și altora, uite, omul verde din colț pare că are nevoie de o țigară. Hai, du-te, vinde-i o țigară.>>

"Ultimul Client" a închis telefonul. Iar eu am cugetat ceva mai mult la povestea sa. Nu ar fi rău să cugetăm împreună, nu crezi?  (Va urma ...)

"All great achievements require time." — Maya Angelou (Marguerite Ann Johnson) poet american contemporan, fondatoare a Mișcării Americane pentru Drepturile Civile

Brosa: 7 lei ( 3 cm)- Rezervat

Am alergat dupa el prin toata gradina. Parea ca nici nu vrea sa ma vada si singura dorinta a lui e sa fie singur. Nu l-am lasat. Trebuia sa il intreb.

Asa ca m-am facut mica, pasii mi i-am pus cu grija sa nu fac niciun zgomot si l-am surprins. Se odihnea prin pletele unui stiulete de porumb.

Atunci l-am intrebat: unde pleaca fluturii cand afara e frig?

Vocea mea l-a alungat. Iar peste noi a venit toamna...

Oare unde pleaca?

Sfătuim oamenii din vanzări să aplice faimoasa Regulă a lui Pareto: "80% din vanzări sunt aduse de 20% din clienți !". Nimic mai adevărat, numai că regula anterior menționată a fost o observație statistică nu o axiomă demonstrată. Mai precis punem oamenii de vanzări să adere la acest concept și să îl facă o regulă general valabilă după care să își ghideze activitatea. Adică, stau și cuget ... din 10 oameni, 2 sunt în stare să mă facă cel mai bun salesman, aruncand la coș alți 5 al căror drept este să obiecteze, să se mai gandească, să mai aștepte. Eventual, luată mot-á-mot, această regulă ar exclude o bună parte din prospecți și totodată ar încuraja "tunurile" – modalitate cu care eu sunt total în război. Nu suport să aud de "tunuri" (adică o maaare vanzare făcută la un client – care în mod normal nu ar cumpăra atat de mult).

Ceea ce ar trebui reținut din această cugetare a lui Vilfredo Pareto cred că este esența activității salesman-ului agil: în timp ce ne desfășurăm activitatea zi de zi, să dezvoltăm centri de influență care ne pot furniza în primul rand referințe valoroase, și în al doilea rand o capacitate de achiziție cand lucrurile nu merg așa de bine într-o lună. Adică același principiu de a "strange bani albi pentru zile negre", de a avea un "back-up" pentru momentul în care nu vom mai face așa de multe vanzări, dintr-un motiv sau altul.

Și, mai important decat atat, poate că regula lui Pareto vrea să spună: cu cat întalnesc mai mulți clienți, cu atat voi avea mai multe șanse de a găsi acei 20% lideri de opinie care să îmi furnizeze suport pentru toate acțiunile mele viitoare și să-mi fie "buzunarul magic" pentru asul din fiecare lună.

Lăsand la o parte toate regulile, înainte de a căuta să împlinim statistica, cel mai important lucru este să vedem clienții vechi, să nu uităm nici cel mai mic client și, să petrecem 80% din timp pe teren ca 20% din timp să stăm la birou numărand comenzi.

"Cea mai eficientă metodă de a-ți dubla vanzările este să stai de două ori mai mult pe teren, vizitand clienți !"

• Radu CRIȘAN DABIJA (n.1980) – subsemnatul

Era la fel cum îl lăsasem data trecută cu zambetul angajamentului încrustat pe față. "Ultimul Client" m-a salutat și m-a invitat să iau loc. Purtăm o discuție de consum, o discuție fără sens și eu abia aștept să intru în subiect. "Ultimul Client" m-a întrebat de familie și de sănătate iar eu îi răspundeam așa în doi peri, ca să terminăm odată cu discuția asta de consum și să îi vand 100.000 de chestii utile după ce, desigur, voi fi identificat necesități și oportunități. Îmi luasem zambetul de acasă și îl purtam atent pe toată fața – ca să nu vadă ultimul client că și eu eram ca el, posomorat și obligat să îi cumpăr amanările și obiecțiile. În momentul în care am dus mana spre geantă să scot un material de marketing (pliant) atunci a înnebunit. A sărit peste birou și într-o mișcare mi-a prins mana și mi-a imobilizat-o la spate.

Atunci am țipat de durere și i-am promis un congres la anul care vine. Cu o rapiditate și mai ne-văzută m-a prins de gat, chiar de osul hioid și încercand să mă sufoce îmi repeta: "Nu îmi trebuie nici un congres. De ce nu ești trainerul care mă așteptam eu să fii?". "Ultimul Client" mi-a dat drumul și mi-a arătat scaunul.

"Luați loc", mi-a zis. "Ați adus ceva nou?".

"Sigur că da", i-am spus eu în timp ce mă așezam. Am dus mana la geantă și i-am văzut privirea mulțumită. Scot pliantul nou-nouț desprinzandu-l de alte două și îl desfac cu dibăcie la pagina pe care nu o mai văzuse. Ce ciudați sunt ! e același pliant, numai paginile la care îl deschid eu sunt diferite. Și cum se bucură pentru orice gadget ... sunt fericit astăzi cu "Ultimul Client".

Povestim cam douăzeci de minute și astăzi nu e absent deloc. La final mă întreabă: "Ciudat ... așteptam să te văd cu un costum nou. Arăți diferit. E o schimbare în bine?"

"Da, cel puțin așa cred. Nu sunt în echipa favorită totuși. Sunt în echipa lichenilor. Sperăm ... cel puțin la anul, prin aprilie-mai, după cateva sute de mii de ani de evoluție să ne transformăm din făpturile involuate care suntem, în plante. Unii să fie flori de camp, alții grau..."

"Ultimul Client" nu se aștepta la răspunsul ăsta.

"Ce pot face eu pentru tine?" m-a întrebat ducandu-și la gură degetele ca într-un "shhhhhh" ascuns.

"Ei bine, ce spuneți de o frustrare? Eu v-o las pe a mea și ne vedem la simpozion să îmi spuneți ce și cum. Ok?"

"Îmi place că mereu îmi comunici un obiectiv, dragul meu. Îmi place asta la tine. Sunt convins că vei fi un semi-doct perfect în continuare". Mi-a strans mana și s-a așezat pe scaun privind aiurea la frustrarea mea și în pliantul lăsat pe birou, deschis la pagina: COMPETENȚE SUPERIOARE FAȚĂ DE ALȚI CANDIDAȚI.

Și l-am lăsat pe "Ultimul Client" să mă laude altora și să urmeze planul pe care l-am făcut împreună. Așa se face o vizită eficientă: comunici clientului planul de acțiune și urmărești implementarea lui.

"Ultimul client" e fericit acum.

"Intelligence without ambition is a bird without wings."
— Salvador Dalí, (11 mai 1904 – 23 ianuarie 1989), pictor spaniol reprezentant al curentului artistic suprarealist

Articol inscris la concursul lui VisUrat și Arhi

Studiul arata ca pentru a avea succes, trebuie sa ai multe commenturi. Asta se rezolva foarte usor, dand massuri pe messenger ( “poza noua!!! www.hi5.com/$%$@$#$RGSD.url - dati comment”), dand mesaje pe telefon (”BaCePozaMarfaMi-amTrasPeHi5.IntraSiTuPeContulMeuSiDaComment”) sau facand comert (”eu ti-am dat tie comment, acum intoarce complimentul”). Evident, este imperativ sa stergi toate commenturile negative. Ai arata rau in fata gagicilor daca ai lasa commenturile de la tipul ala invidos, sau de la fetele care stiu ca nu au nici o sansa sa fie cu tine. Trebuie sa pari barbatul perfect. Ce mai conteaza acum ca nu esti? E o lume dura in care cei sinceri nu supravietuiesc. In plus, dusmanii te pandesc la fiecare pas. Nu asa spune muzica pe care o asculti? Ca veni vorba de muzica, o melodie care sa-ti scoata in vedere masculinitatea e necesara. Oricine este atras de un profil cu o melodie “bengoasa” care se deruleaza in fundal.Pentru asta trebuie sa te documentezi tu, pentru ca eu habar n-am. Statistica arata doar ca oamenii care agata au si una d-asta. Sau doua, sau trei. Ca mai multe n-are timp vizitatorul sa asculte pentru ca e ocupat sa-ti lase commenturi(vezi inceputul paragrafului). Profilul in sine trebuie sa fie pe placul unei femei. Viitoarea victima sa se regaseasca in ceea ce vede. Fa-ti profilul roz. Nu ezita. N-are sens, tot la concluzia asta vei ajunge. Nu-ti face griji ca se va crede despre tine ca esti gay. Nici o sansa, toate te vor numi sensibil. Mov nu merge ca dupa aia te cred ratat(emo), negru nu ca o sa primesti commenturi cu “imi pare rau pentru pierderea ta”. Cat despre rosu…e prea strident. Iar albastrul e misogin. Deci rozul e culoarea perfecta pentru tine.

Haide sa vorbim putin despre poze. Am spus ca ai nevoie de commenturi pozitive. Chestia e sa-ti faci niste poze care sa-ti aduca muuuulte commenturi de bun augur. Sa incepem cu poza “de profil”. Primul contact este cel mai important, deci asta trebuie sa fie impecabila. Fa-ti o poza cu niste ochelari de doua ori cat ochii tai. Nu zambi. In nici un caz sa nu zambesti pentru ca astfel or sa creda ca-ti bati joc de ele, porcule. Stai serios. Mult gel in par, sa nu creada ca esti neingrijit. Si ai grija ca poza sa fie din cap pana-n picioare, avand ca fundal o masina super gasita prin parcare. Din nou, nu uita de tricoul roz. Rozul e cheia in a agata pe hi5. Tine minte bine asta. Niciodata nu-i destul roz. Acum ca ai facut poza trebuie s-o si editezi. Ia sa ne gandim…care-i lucrul pe care-l auzi cel mai des de la fete noaptea? “Ce stele frumoase sunt pe cer”.Pai, trebuie sa le pui mai la vedere, nu? Le jeneaza si pe ele sa se tot uite in sus si sa astepte pana se insereaza. Pune-ti niste stele in poza(cu grija sa fie in jurul tau). Asta denota afectiune. Arata ca te gandesti la femeia pe care incerci s-o cuceresti. Esti atins de durerea ei nocturna de gat si esti gata sa faci orice sa se simta ea bine.Nu degeaba e vorba aia cu “sa-ti dau luna de pe cer”. Felicitari. Ai urmat toti pasii pentru a avea o prima poza excelenta. Esti gata de agatat. Tine minte totusi ca celelalte poze trebuie sa fie in nota celei principale. Adica sa semene. Cum de ce? Uita-te atent, o sa vezi ca pozele sunt intr-un “album”. Deci trebuie sa aiba aceeasi tematica. Nu stii ce sa faci cu poza cu tine in exercitiul muncii la shaormerie? Simplu, faci alt album. La fel pentru fiecare tip de poza. Succes.

Ai ajuns pana aici. Inveti repede. Acum probabil deja ai gasit o tipa dand search, dar nu stii cum sa intri in vorba cu ea. Aici discutiile sunt variate. Inca se dezbate cea mai buna varianta, insa m-am gandit sa ti le dau pe ambele. Prima ar fi sa-i dai un comment “de agatat”. Ca sa-ti fac viata mai usoara, am scris si o varianta tip : “:*:*:*Buna, papusa. Ce bine arati. Eu sunt <aici pui numele/porecla tau/ta> si cred ca ne-am mai cunoscut. <Aici pui id-ul tau de messenger>. Asta e ID-ul meu, da-mi add sa-mi spui daca am dreptate :*:*:*”.Asta este cea mai des intalnita forma de comunicare pe hi5, insa recent site-ul a introdus o setare (inutila de altfel) prin care respectiva poate sa-si faca vizibil profilul numai celor din lista de friends. Ce te faci in cazul asta? Sigur, urmand pasii de mai sus poti sa dai direct add si sa incerci varianta cu commentul. Cu siguranta iti va raspunde. Insa…iti ia prea mult timp. Pana accepta, pana lasi commentul, pana iti da add. Ore intregi. Iata cum trebuie sa procedezi. Ii dai mesaj pe hi5. Varianta tip suna aproape la fel ca si commentul. Iata : “:*:*:*Buna, papusa. As vrea sa vad cum arati insa nu pot sa cred ca nu ma ai la friends. Trebuie sa fie o greseala.Eu sunt <aici pui numele/porecla tau/ta> si cred ca ne-am mai cunoscut, deci trebuia sa fim conectati deja. <Aici pui id-ul tau de messenger>. Asta e ID-ul meu, da-mi add sa-mi spui daca am dreptate :*:*:*”. Varianta este mai lunga fiind vorba de un mesaj. Arata mai bine cand e scris mai mult. O sa creda despre tine ca esti destept.Nu ca nu ai fi. Doamne fereste.

Aici se incheie minighidul meu. Raspunsurile fetei pot fi foarte variate si deja din momentul in care i-ai dat commentul/mesajul sunt sigur ca ti-a picat in plasa. Nu are rost sa discut mai mult. Succes la agatat si va rog din tot sufletul (daca nu sunt indiscret) sa-mi lasati si mie commenturi pe blog cu raspunsurile fetelor pe care vreti sa le agatati. Succes din nou si o zi buna. (Icey)

Mi-am adus aminte zilele trecute că aveam o grămadă de bani pe vremea aceea. Nu numai noi, toată lumea. Bancnote albastre și verzi, tencuite și inutile nu se puteau transforma în nimic din ceea ce nu permitea statul. Oricum, banii comuniști au fost cel mai puternic paradox din istoria noastră – așa cum am perceput-o eu. Reușeau oamenii să se "învârtă" de una, de alta dar mai mult la nivelul trocului. Mă gândesc că era un mare păcat că nu te puteai învârti de niște apă caldă sau de niște ore în plus de energie electrică. Ca o mică paranteză, îmi amintesc că iarna, dormeam împreună cu părinții mei în una din camerele apartamentului de la bloc fiindcă în celelalte erau în mod constant -2 grade celsius și mai venea un tip de la "centrală" care se pricepea să scoată resturile de apă din instalația caloriferelor ca să nu înghețe. Ne construisem o sobă din teracotă în sufragerie și, fiindcă stăteam la etajul 4, a fost ușor să fie scos hornul de evacuare a fumului. și atunci, ca și acum, oamenii sperau în vremuri mai bune - și dacă încetezi să speri ... probabil că vremurile alea bune nu vor mai veni niciodată.

Dacă cineva se întreabă ce m-a apucat ... ei bine, firea mea analitică nu poate uita toate lucrurile astea. Așa cum nu pot uita nici lecțiile de istorie a familiei ținute de mătușele tatălui meu și bunicii mei. În mod frecvent priveam pozele strămoșilor mei, și îmi aduc aminte cu drag de pozele bunicului tatălui meu alături de fratele său – doctorul Adam Schutzer, al cărui imagine în continuare marchează istoria și evoluția radiologiei bucureștene și românești. Imaginile cu bunicul meu de pe tată, mândru la conducerea orașului, unchi și mătuși austrieci al căror sânge pur și demn îmi curge chiar în secunda asta prin vene. Am învățat încă de când eram mic că nu îți poți uita trecutul și nici nu trebuie să te lași vreo secundă mai prejos decât cei dinaintea ta. Am știut întotdeauna că sunt vegheat de spiritele germanice ale strămoșilor mei care îmi îngăduie să fiu idiot dar să repar repede tâmpeniile pe care le fac.

Simt în fiecare zi că trebuie să fiu la înălțimea strămoșilor mei și de aceea mă străduiesc să fiu drept, demn și înțelept. Am învățat de la Earl Nightingale că undele cerebrale de stress îți împiedică judecata și te aruncă în mizeria obișnuitului. Am învățat că relaxarea cerebrală este cea care îți dă cele mai bune idei și...pozitivitatea atrage după sine lucruri bune. Cum altfel ar mai fi putut tatăl meu supraviețui când bunica mea a murit la doar 2 ani ai săi? Cum ar fi putut Adam Schutzer (sau nenea Puiu, cum învățasem să îl strig) supraviețui dacă nu ar fi fost demn în fața celor care l-au luat din spitalul în care îngrijea soldații români și l-au întemnițat pentru 15 ani doar pentru simplu motiv că era austriac și noi, românii, tocmai întorsesem armele la 23 august 1944. De fiecare dată când simt că e greu, îmi aduc aminte că am sângele celor care, cu demnitate și onoare, au supraviețuit și datorită lor sunt astăzi – eu.

Zi de zi, merg la servici și îngrijesc de MyHardware.ro și dacă ceea ce am scris mai sus ar putea fi interpretat drept propagandă la virtuțile mele, ei bine nu e chiar așa. Răspunsul e puțin diferit. Pentru bani, pentru a trăi normal, pentru că, paradoxul comunist a murit de mult. Acum nu mai avem așa de mulți bani. Acum costă destul de mult să ai apă plată la birou și cafea la discreție. Internetul pentru a susține un magazin online nu e chiar așa de ieftin (cel puțin nu poate fi comparat cu internetul cumpărat acasă cu cablu și telefon la pachet) și chiriile sunt monstruoase. Zilele se măsoară de cele mai multe ori în cecuri încasate vs cecuri plătite, termene de plată și alte modalități prin care, acest lucru atât de comun precum banii... ne conduce existența.

Și ca să am și eu o "țară" a mea, visul meu este aproape complet. Socrul meu are o proprietate impresionantă în județul Iași unde merg cu drag de fiecare dată când am ocazia și nu îl refuz când îmi solicită diverse acțiuni după care am tânjit în copilărie. Cel mai tare e când face inspecția la tractoare sau alte utilaje sau când m-a luat cu el să văd unde a semnănat... stuff... în fine, nu refuz nici o astfel de acțiune așa cum nu pot refuza niciodată vânătoarea sau ... grătarul. Ca meniul să fie complet, casa noastră va fi gata (de mutat în ea) în primăvară și vom avea o mare curte și foișor și grădină cu flori și vom locui ... în comuna Bârnova, la 2 km de Iași, pe un superb deal de unde se vede tot Iașul în zilele senine (Bucium, pentru cunoscători).

Așadar, nu trebuie decât să fii pozitiv și să îți dorești foarte mult lucrurile în care crezi. Ele vor veni de la sine, atrase de buna ta credință și de pozitivitate. Nu trebuie decât să te uiți mai departe decât ceilalți și să îți dorești să fii mai sus, tot mai sus.

"[...]Privesc stelele și privindu-le ... îmi închipui că sunt liber
[...]"

(Să nu uiți, Darie! – Zaharia STANCU, 1902 – 1974)

Articol inscris la concursul lui VisUrat și Arhi

Când lucrezi în vânzări timpul nu se mai măsoară în ore sau minute, zile sau luni. Totul e procente, targeturi și realizări pe lună, pe trimestru, pe an. Timpul se măsoară în bonusuri și în creșteri, timpul se măsoară în dead-line-uri și în market-share, în Kpi, RSX și GI. Cine înțelege jungla, trăiește în ea și știe de ce liane trebuie să te agăți când te-ai suit în copacii șubrezi va supraviețui șă îi găsească un capăt la marginea mării, cu plajă și hamac. Dar...e posibil să te pierzi, să nu îi mai găsești nici măcar un luminiș și să cazi obosit și zdrobit de alergătură, să te târăști și să te adâncești mai mult, până când, cu rânjetul pe buze, unul mai puternic își va face milă de tine și îi va curma suferința, promițându-ți o renaștere într-un cocotier nou, cu liane puternice ... pentru că ... supraviețuirea înseamnă să o iei mereu de la capăt.

"NOTHING HAPPENS UNTIL A SALE IS MADE"

– Thomas John Watson, Sr. (1874 – 1956), president of International Business Machines (IBM)

Dintre cititorii mei băieți / bărbați sunt convins că îmi veți da dreptate atunci când spun că, fiecare dintre noi, am avut drept scop – la un moment dat – să ne uităm sub fust unei fete (a.k.a să îi vedem chiloțeii) – unii bucurându-se și în prezent de asta, să dansăm mai multe dansuri intime cu o fată (eventual să coborâm mâinile din ce în ce mai jos și să îi atingem ușor pielea gâtului cu buzele când nu se uită nimeni). Și mai târziu am ieșit la suc / cafea și, ca niște abilitați și potenți "salesmani", am făcut tot posibilul pentru a ne vinde unei domnișoare prețioase, promițându-i 80% vrăjeli și povestindu-i 9999,99 de povești frumoase. Și am dat mesaje, și am trimis inimioare pe messenger, ne-am victimizat sau am inventat o mini-istorie în are eram eroul principal cu cele mai puternice brațe, cel mai rapid instinct și cel mai frumos happy-end. Toate acestea, cu un singur scop: SĂ AJUNGEM LA/ÎN ACEI CHILOȚEI !!!

În tot acest joc de-a vânătorul și vânatul am învățat mereu că prada ușoară nu este niciodată savurată la fel ca reduta grea, căzută după mai multe lupte, după mai multe nopți în care zonele analfabete, încinse la maxim, s-au încordat în crampe îngrozitoare – fiindcă, de cele mai multe ori, socoteala de acasă ...

Și, dintr-o vrăjeală în alta, dintr-o vânătoare în alta și dintr-un an în altul ... te trezești ca dintr-un vis zâmbind în fața altarului, cu o chestie din fier îndesată de popă peste freza ta oarecum aranjată, cu oameni în spatele tău zâmbind – unii prietenește, alții rânjind "săracul ... ", alții melancolici cu gândul că unii sunt așa de norocoși încât și-au asigurat sexul – apropo de articolul lui Arhi despre sexul după căsătorie.

Ținta tuturor copiilor sunt bomboanele și ținta tuturor bărbaților sunt orgasmele. Multe, cu multe femei, cu cât mai multe femei, cu toate femeile. Pfffuuu. Bull-shit. Îmi place ce scrie Arhi și are dreptate însă nu pot să uit de bucuria și incitarea vânătorii. Cât de important e să simți momentul potrivit și să îți cucerești soția de fiecare dată ca și cum ar fi prima oară. Nu știu încă dacă sexualitatea se măsoară în orgasme, probabil că da, probabil că nu. Probabil că pentru o femeie e important să o satisfaci până la capăt de fiecare dată și să fii în stare încă de 10 ori, în formă maximă. Chiar așa? Nu cred. Mă îndoiesc. E important să îi arăți cât de bine te simți cu ea și că toate eforturile tale sunt pentru orgasmul cuplului nu cel individual. Ținta unora e să bifeze în carnețel, să aibă cât mai multe ... (ce? Femei în pat? Orgasme de 2 sec cu femei necunoscute și bete?). Asta e scopul șmecheriei, ciumetiei? Așa e ...fun ? Hmmm am înțeles. Odată ce am depășit adolescența, am înțeles că sunt femei care vor doar sex, doar contact, doar ... știu-ce-vrei-spune-mai-repede-și-hai-să-ne-o-tragem. Sunt și femei cu care vrei să rămâi toată viața fiindcă râd la glumele tale, fiindcă te liniștesc și pentru că au mai multe puncte comune cu tine decât prietenul tău imaginar.

... și oricâte orgasme ai fi avut în minus sau în plus, oricâte perechi de chiloței vei fi văzut, oricâți zmei vei fi ucis și oricâte casetofoane ai fi reparat, cu femeia potrivită vei câștiga de fiecare dată o experiență unică, cu cel mai ireal orgasm posibil. Serios.

"The gem cannot be polished without
friction, nor man perfected without trials."

Confucius (Kǒng Fūzǐ) (551 – 479
Î.Chr.) – poet și filosof chinez

Articol inscris la concursul lui VisUrat și Arhi

De ce oare zic asta?

Pentru ca unde te intorci vezi, vrei nu vrei, detalii, ponturi si idei de sex oral - a se citi sugerea pulii, dar nicaieri nu vezi cum se poate face sex oral unei femei. Ma gandesc, oare cunilingus-ul e asa usor de facut si degraba practicat de jumatatile noastre complementare incat nu mai e nevoie de niciun detaliu sau pont/truc in aceasta privinta? Sau poate este mai degraba faptul ca satisfacerea femeii este undeva dupa drenarea veceului, in ceea ce priveste ordinea dorintelor barbatului. De cand si pana unde trebuie sa tiparim pagini intregi si sa omoram toate padurile natiei pentru a dezvalui aceste incredibile trucuri fara de care niciunii dintre noi n-am putea trai? Nu zic ca nu ar trebui stiute aceste lucruri, dar cred ca mai intai, majoritatea ar trebui informata despre infectiile cu transmitere sexuala, despre protectia in timpul sexului(ceea ce duce si la evitarea avortului) si despre complexitatea sexului in general. Aceasta inainte de a lauda diferitele tehnici sexuale existente pe planeta, deviatiile sexuale si aventurile intamplatoare piperate cu ITS-uri si avorturi.

Un alt exemplu de continut pur "emancipator" sunt modalitatile de a atrage barbatii. Ce s-a intamplat cu un simplu salut sau un zambet?ma intreab eu degeaba. Acum, daca vreau sa agat (harta in cui, dresul de banca) - ca nu mai e trendy sa cunosti pe cineva - trebe neaparat sa ma fac blonda, daca nu sunt , si si mai blonda, daca sunt, sa-mi trag lentile mov-purpurii si in dungi, sa ma carbonizez si sa ma expun oriunde ma aflu de parca sunt la consultatie la ginecolog. Si totusi ne intrebam de ce fetele din ziua de azi se imbraca cum se imbraca si de ce nu au gust. Poate pentru ca in toate revistele si pe toate canalele de televiziune vezi aceleasi rahaturi si acelasi prost gust?

La emanciparea femeii, prostele alea de feministe care ne-au scos din cacat pe toate, mai ziceau ceva de educatie...hmmm...Astazi, in Romania daca te-ai pierdut pe strada, sa nu dea dracu' sa intrebi vreo pustoaica (pana in 30 de ani) ca probabil habar nu are care-i stanga si care-i dreapta. Acum nu sunt eu un geniu si trebuie sa recunosc ca stiu multe femei aproape geniale, dar - si e un mare dar -, majoritatea fetelor/femeilor au educatia si cunostintele undeva sub nivelul marii, iar mass-media nu face decat sa ingroape si mai mult acest nivel.

Revenind la reviste, ce putem vedea in ele - de citit nu poate fi vorba -? Pai, sa vedem: tot felul de trucuri avansate de satisfacut barbatii - cand noi n-avem habar de igiena si de educatia sexuala de baza, dar cui ii pasa? -, cum sa agatam, cum sa ne facem siecsi si..si cam atat!

Cred ca femeile care au luptat si au indurat atatea pentru dreptul femeii la educatie, controlul asupra propriului corp si destin si egalitatea in drepturi se simt tare mandre de consecintele luptei lor - femeile stiu sa executa acum o felatie cu arta, in ciuda avorturilor si a ITS-urilor galopante. Dar, din nou, cui ii pasa?

Dupa concertul Metallica, dupa B’ESTFEST, dupa concertul Massive Attack m-am uitat foarte atent pe strazi, ca un pervers, ca un batran impotent care spera la o mica tresarire, ca un voyeur aflat la cele mai alarmante cote ale voyeurismului. Se intampla ceva echivalent cu aurora boreala dupa aceste concerte, ar trebui sa isi rezerve cat mai multi romani si straini camere la hotel in zilele acestor concerte si sa iasa pe strada pentru a vedea cativa romani care sunt oameni. Nu trebuie ratata ocazia. Poti vedea perechi tinandu-se de mana, poti vedea oameni subtiri cu musculatura superb definita, vezi prieteni razand impreuna, vezi haine de un bun gust impecabil, vezi sclipiri in ochi, vezi mersul determinat al fiecaruia, vezi vitalitate, aspiratii, educatie, frumusete. Pentru cateva zeci de minute bortosii, tarfele, mafiotii, toapele, parvenitii, taranii, tiganii, gospodinele, prostii, angajatii multumiti cu telefon si masina de serviciu, vecinii care-si mananca de sub cur, stirile PRO TV-ului, Q7-urile, numerele de Germania, Italia, Spania puse pe masini pline de mitocani periculosi, femeile cu fundul lat si flescait etalat in pantaloni stramti, apa plata la bidoane de 5 litri, mersul ca de morsa, slapii, unghiile hidoase, urletele, privirea baloasa, taierea abuziva a copacilor, furtul institutionalizat, goana isterica si ridicola a tuturor putoilor urati si prosti pe strazile orasului - toate astea se dilueaza cateva zeci de minute. Doar cateva zeci de minute. Si daca nu ar fi un gest abuziv, lipsit de respect fata de acesti cativa oameni frumosi pe care-i vezi la concerte si putin dupa terminarea lor, ar trebui sa-ti scoti aparatul de fotografiat si sa le pozezi trasaturile asa incat sa-i poti arata copilului tau (daca vei avea sansa de a scapa de aici si de a-l face in alta parte la un moment dat) ca nu vii dintr-o tara plina de monstri. Sau macar sa le ai doar pentru tine si sa devina un fel de cort, sa-ti devina adapost, sa te straduiesti sa le privesti doar pe ele, cam asa cum te straduiesti sa te concentrezi numai si numai la aparatele de fitness in parc, seara de seara, de exemplu, incercand sa uiti ca in stanga ta este casa lui Becali si in dreapta se intalnesc cocalarii care isi tureaza motoarele stand pe loc, incercand sa te prefaci ca esti in mijlocul unei rutine de relaxare, nu in mijlocul unei rutine care pregateste o evadare.

Sau, in lipsa de poze, iti poti aminti de oamenii care te-au invitat si primit la ei in casa astazi. Oameni cu care ai vorbit despre cidru, pisici birmaneze, imposibilitatea de a mai iesi pe strada in Romania. Imposibilitatea de a mai iesi CU ADEVARAT pe strada. Nu ma refer la incercarea devenita deja ridicola de a mima o plimbare, o adaptare, o impacare. Sa ii asculti pe acesti nou intalniti spunand cum nu se mai poate iesi pe strada in Bucuresti, cum nu se poate face nimic aici, de fapt. Pe de-o parte, te bucuri pentru ca tocmai ti se reconfirma faptul ca nu ai innebunit, ca nu esti tu de vina, ca nu ai devenit asocial strict din cauza propriilor deficiente. Pe de alta parte, tristetea ta cade inca niste metri buni si iti dai seama ca ridicarea se ingreuneaza. Iti dai seama ca nu are nici un rost sa te mai prefaci si ca data viitoare cand cineva iti va spune “hai, ma, ca nu e chiar asa de rau” sau “sa stii ca eu am avut o seara superba” sau “cred ca nu stii unde sa cauti” va trebui sa iti sustii ferm convingerea, va trebui sa spui clar si raspicat adevarul: “Traim in cea mai urata tara pe care am vazut-o de cand m-am nascut si pana astazi”. Si nu o spui cu sete, nu mai ai vlaga, nu mai ai nici macar puterea de a fi nervos, furios, disperat.

Dar mai bine continui sa-i asculti pe oamenii care te-au invitat astazi la ei in casa cu toate ca nu te cunosteau pana astazi. Ei pleaca in Noua Zeelanda. Nu au nimic aranjat acolo, au doar bani pentru biletele de avion. Sunt convinsi ca in Noua Zeelanda nu a auzit mai nimeni de romani, despre oroarea acestei natii si acestei tari, asta le da siguranta, asta le da un minimum de speranta. Ce poti sa faci? Poti sa-i imbratisezi, sa-i tii strans cateva secunde si apoi sa pleci. Ei sunt vii iar tu esti mort.

Mergi catre casa prin bezna obisnuita a Bucurestiului, speri ca nu vei fi injurat, scuipat, agatat, lovit cu masina, urci pe scara care miroase a meschinarie, hoit si ceapa, intri in casa si cauti lucruri de care sa te agati, lucruri pe care le faci pe ascuns, lucruri la care nu primesti feedback in Romania, lucruri care sunt considerate niste copilarii, niste prostii, lucruri care tin de intimitate, identitate, ereditate. Te repui pe picioare cu tot ce ai ascuns la tine in casa, redevii ce iti amintesti tu ca erai inainte ca Romania sa ajunga la acest stadiu incontestabil de monstruozitate. Pentru ca a doua zi sa ai ce sa dai la distrus. Imaginati-va cum ar fi sa iesi maine slabit, asa cum esti acum. Supravietuirea ar fi imposibila.

stau si ascult aceasta melodie si plang din senin.. efectiv nu stiu de ce...

este o poveste mai complicata, o ibuesc dar nu putem fi impreuna.. distanta, joburile si altele ne despart...

devin din ce in ce mai "rau".. cred ca-mi e dor de vremurile cand plecam si imi bagam pula in toti si uitam de tot... stateam prin sighisoara si cluj, invatam sa cant lachitara si ascultam concerte folk.. si ma indragosteam de ea...

ce poveste...

ne-am intalnit acum multi ani, cand cica o iubeam pe alta nebuneste.. dar cand m-am uitat in ochii ei i-am zis in brasov: cred ca te iubesc...

sunt distrus, complexele ma imping la extrem.. fie moarte fie renastere.. si a fost renastere...

ne intalnim peste ani si ani de zile in bucuresti... inca sceptic si obosit sa iubesc...

bucuresti.. cluj... sighisoara.. iubesc... cluj, imi schimb planurile in ultimul moment si renunt la afaceri ca sa mai stau cu ea...

ne vedem.. o insel cum s-ar spune ca uit datorita distantei si mecanismelor de aparare care mi le-am creat.. predeal... ma intorc la ea.. herculane...
bucuresti, sighisoara, cluj, vama.. drumuri de o zi la cluj, la bucuresti... sute de km strabatuti pt o noapte... busteni la un moment dat... si o imbolnavesc de herpes genital.. se pare ca sunt purtator.. nici eu nu stiam...

dezastru... abia imi intreasem in mana, devenisem un cuceritor, ce fac?... apare alta, recadrez trec peste.. devin din ce in ce mai bun... ea nu are nimic (complexe ca herpes ca etc) dar gandul ca nu vom putea fi impreuna... o demotiveaza.. familia, medioul... sanatatea se agraveaza... imi imbunataesc abilitatile in vindecare... deschid si un blog dedicat vindecarii... metodele au efect.. dar trebuie aplicate.. orice se poate in lumea asta.

totul acum pare din ce in ce mai imposibil... nu fac decat sa-mi arat talentele, sa ajut prieteni si prietene sa cucereasca pe cei care ii doresc....

beau sa uit.. beau s-o astept si tot nu vine...

imi dezvolt abilitatile in continuare, invat continuu de la fiecare om pe care-l intalnesc.. stiu mai multe si pot mai multe dar tot acelasi sunt... tot nu vreau sa schimb ceva in mine...

schimb in multi, ma joc, ii ascult se imprietenesc cu mine si sincer ii iubesc... am ajuns bun, aproape prea bun dar cu mine nu pot face nimic...

nebunia si durerea ma domina... conditiile ma poseda... mai am reminescente... pot sa trec peste orice... daca vreau...

prea am invatat ce este libertatea.. cateodata as fi vrut sa nu o cunosc.. sa dau de cineva ca mine si sa ma schimbe si in rest sa nu stiu nimic...

ma sperie la greu deciza care trebuie s-o iau pentru a nu mai ma distruge si pentru a merge inainte...

cai sunt multe.. dar trebuie sa existe intentie de ambele capete....

imi amintesc de prieteni si de iubita....

later update: u can't win the game zicea mistery dar style l-a castigat cica >:)

okkkk... sunt obosit.. mort de obosit.. nu la fel ca ieri de obosit totusi :))

dar sunt multumit.. ca tot am scris ca am luat pauza mi-am propus dupa acel post ca in maxim 2 saptamani sa agat o gagica.

a trecut cam o saptamana de cand am zis asta si am reusit.. si daca ma gandesc sunt chiar mai eficient.. 2 iesiri.. a 2-a ieri am obtinut rezultatul.. destul de bine...

nu mi-a placut ca a fost prea simplu. cred ca gresesc intr-un fel ca ma bazez foarte mult pe puterea mea de atractie... nu situ totusi dca e rau sau bine.. obtin rezultate dar as vrea sa fiu mai activ cand vine vorba de pick the girl...

strategia mea: am o atitudine puternica, de aici am captata atentie si vine la mine.. pe urma glume spontane cateva miscari de DHV la greu.. si cam asta e...

asa s-a intamplat si ieri... ca am vazut-o ca prea se excitase.. zicandu-mi ca sambata daca am ceva m important ca ea de facut.. i-am zis ca am multe lucruri importante de facut ca sunt un vip.

m-a intrebat de ce m-a lasat ultima prietena.. i-am zis ca ce o face sa creada ca ea m-a lasat.. si ca eu nu cred in termenul de prietena, relatie si fidelitat.e... si face.. deci vrei un fuck buddy.... :))

bineinteles aveam asul sub maneca si ii zic: de ce voi femeile va place sa dramatizati atata... inteleg ca in antichitate femeia avea nevoie sa fie protejata ca daca facea sex ramanea gravida intr-o pestera.. dar acum? exista anticonceptionale.. si cu toate astea tot aveti nevoie sa fiti protejate....

ok... ca sa par si m important ma uitam la ceas..c a prea prea se intinsese la vb ca sa construiasca zona de confort si eu nu aveam chef de d'astea la cat s-a dat la mine

btw, vroiam sa plec acasa ca stiam ca merge si tipa nu ma intriga suficient.. dar la insistentel preitneilor am zis okkk.. ca ea tot zicea ca te-as scoate la o plimbare etc..

precum se observa batalia se castiga foarte usor de la inceput...

initiativa dpmdv trebuie sa fie subtila.. daca ai punctat bine pe urma femeia te alearga...

totusi depinde.. teoria spune sa fii tu cauza si sa nu lasi absolut nimic.. totusi experienta imi arata ca daca primul plan a fost bine jucat totul merge bine.. totusi aceasta experienta este individuala

cu toate ca am fost un complexat datorita problemelor mele, am reusit sa trec peste si am o atitudine puternica, arat foarte bine, am corp atletic (desi se pot face muulte imbunatatiri), sunt inalt si am stil.. toate acestea ma avantajeaza in fata unuia care sa zicem.. doesn't have the looks deci la inceputul jocului incepe eventual mai greut... desi iarasi depinde...

mai mult scriu ca sa-mi limpezesc mintea...

cred ca ce ma deranjeaza este ca as vrea sa duc jocul la alt nivel dar faptul ca-mi este usor sa mi ating obiectivele nu am motivarea suficienta... asta e inca un lucru care l-am invatat dupa seara trecuta

why do good girls like bad guys?

tocmai discutam cu prietneul meu care s-a combinat si el aseara.. mi-a zis ca o sa ma porecleasca bmw - bring me women si tocmai asta ma deranjeaza... tot timpul eu aduc femei dar anturajul meu si inclusiv femeile care le situ nu aduc alte femei... culmea.. tre sa le gasec prin alte parti.. si ma cam oftic.. daca anturaju ar aduce o femeie la o intalnire mi s-ar super mari reteaua.. si bineintele femeile.. pt ca daca ai ajuns la masa cu mine si ti s-a trezit putin interesul... n-ai cum sa nu ma iubesti :D

btw, tipa de aseara e genul care aduce alte gagici.. deci as fi vrut sa mi-o fac prietena.. dar nu fu sa fie :D

si inchei prin a spune ca in messul meu am un grup numit more gals :)) asta apropo de bmw.. si constat cu placere vazand cum se mareste... in grupul asta intra doar potentialele fuck buddies ca sa le zicem cum vor ele sa-si zica muhahaha...

Oricum, astazi cred ca unul i-a intrecut pe toti, descoperind culmea frazelor de agatat. Fiind, probabil, in calatorie prin aceasta tara straina...de el, trebuia sa stie omul sa se descurce, sa aiba ceva repere. Iar cum la vederea unor fete, singurul neuron s-a simtit debusolat, tot ce i-a mai trecut prin cap a fost sa intrebe pe unde este, intr-o maniera cat se putea de inteligenta in situatia data, pentru a le impresiona totusi si pe ele. Astfel, ajutat de o "inspiratie divina" a rostit: "Nu va suparati, drumul acesta duce inainte?" Extraodrinar, fabulos, genial de-a dreptul. Nu numai ca a impresionat fetele (in rau, evident), cat si ca a ajuns de rasul lor.

P.S.: Un sfat pentru cei ce se mai chinuie inca sa gaseasca cea mai tare fraza de agatat, acum este si mai dificil fratilor, a fost deja gasita. Folositi-va creierul totusi, dar in alte scopuri. Ar fi mult mai indicat.

mai nou am esuat la agata o tipa din cauza ca bausem prea mult... si DUH am stat prea mult.. cand vrei sa agati trebuie sa actionezi imediat... NU STAI... ei bine toata aceasta intamplare simt ca a miscat ceva adanc in mine... imi promit ca nu trebuie sa se mai intample vreodata si nu se va mai intampla...

sa subliniem nuanta: una este sa esuezi ca te respinge tipa (care din punctul meu de vedere nu se poate numi sub nici o forma esuare.. ci o chestie normala, next target, move on...) alta este sa esuezi ca nu ai actionat

acum sa trecem la poveste ca vreau s-o am in analele acestui blog:

se face ca seara trecuta meregem intr-un bar.. unde sunt cunoscut de patron chelneri etc... cum intru vad o noua chelnarita.. o tigancusa draguta foc... un fel de mulatra... superba, finuta, nu fitoasa imbibata de creme si parfumuri pe trupul lor ieftin...

seara decurge OK, aduc o blonda de pe celalat scaun langa scaunul meu... incepe sa-si dea cu mana prin par la greu.. etc etc... am avut o replica foarte tare... in timp ce-mi afisam inelele.. dupa ce le ia si le studiaza dace.. de ce porti inele? nu-mi plac barbatii care poarta inele m-a luat putin prin surprindere deoarce nu-mi venea nimic in cap, stiam foarte bine ca ce a emis ea era un IOI (indicator of interest insotit de un test)... atunci i-am servit un IOD (indicator of dezinterest) si i-am spus.. ca sa nu te dai tu la mine... cred ca nu mai e nevoie sa spun ca s-a rosit si toate fetele de la masa au ras.... dupa asta in 2 minute era langa mine...

trecem peste si continuam.. imi vine un prieten bun care are calitati de alfa male, bine imbracat, atitudine puternica si replici.. din pacate "jocul lui" nu este educat dar se descurca, a invatat din experienta.. dupa tipi ca el facandu-se modelarea si perfectionandu-se jocul.... OK

cand la masa sunt doi alfa male lucrurile se complica daca nu exista o intelgere tacita sau vorbita de a avea o atitudine care sa ne sustina pe amandoi si nu sa ne desparta... aceasta intelegere nu prea exista dar fiindu-mi prieten am luat controlul... nu ma interesa ce face tot ce era mai important era sa fiu considerat mai valoros decat el si sa-l conduc intr-un fel sau altul..

cu barbatii deobicei trebuie sa te porti ca si cu femeile.. o sa vedeti ce misto a iesit mai incolo cu patronul... cum am preluat controlul? simplu... prin pozitie si atitudine

asta este tot ce trebuie facut.. nu trebuie sa faci mare lucru.. ci limbaj nonverbal.. (de ce? 90% din comunicare este responsabila limba nonverbala.. )

bun toate bune si frumoase... se bea.. se bea.. chelanrita se tot uita se uita si asta la ea... are cateva replici.... chelanrita raspunde dar din amabilitate... aici este greseala multor barbati, incepatori si oameni fara ochi antrenat.. nu fac diferenta dintre interesul real al unei femei si interesul prefacut, amabilitate sau.. pur si simplu ca-si facea datoria.

chelanaritele sunt angajate deobicei pentru ca sunt frumoase, dragute.. ele stiu asta... o chelanrita este invatata sa se dea la ea barbatii... un program de 12 ore cu zeci de mese si zeci de barbati salivand dupa ea.. fie ii fute pe toti la figurat fie e draguta si amabila.. cred ca are o singura varianta....

bun... eu in stanga lui il sfatuiam ce sa faca... ma intreba.. zicea de c enu asa.. uite pentru ca asa.. a fost tare.. trainerul din umbra :)

la un moment dat ii vine in cap in mintea betiva s-o intrebe daca are prieten... okkk.. stai o secunda.. regula de aur: nu intreba niciodata o fata daca are prieten.. daca are si e interesata il va ascunde.. daca vrea sa scape de tine si nu are prieten iti va zice ca are prieten... incurajat de celalat betiv care ii zicea ca nua re curaju s-o intrebe.,.. o intreaba...

pauza sa elaborez un pic: daca intrbei o tipa daca are prieten ii comunici direct ca esti interesat de ea.. deci DLV (demonstrate low value)...

revenim: asteptam esecul.... (trebuie sa recunosc ca sunt diabolic cateodata ii las pe prietenii mei sa icnerce ca stiu ca esueaza si pe urma intru eu in joc).. aici s-a intors roata... desi eram 3 la masa.. si eu eram cel mai distantat... ( de ce distantat? pentru ca liderul se diferentiaza fata de grup cu o pozitie unica).. tipa se blocheaza un pic si in loc sa se uite la cel care l-0a intrebat si la celelat eventual se uita pentru 3 secunde la mine... atunci am zis DAMN am pus-o SI da mi-a confirmat ca e intereasta :)).. band si deja nesimtindu-mi limba sigura am decis sa bag un zambet care sugera dezinteres... desi in betia mea am vrut initial sa zic ceva sic red ca am zis m-am oprit totusi la zambet... care culmea a avut efect.... ce a raspuns tipa dupa pauza de 3 secunde... nu am... ca totul sa mearga si mai bullshit (dar de data asta nu pe capul meu) prietenul meu o intreaba.. de ce? pentru ca ne-am certa tsi ne-am despartit acum 2 zile.. RONG RONG RONG.. greseala dupa greseala.. celalat amic.. vai cat de bine ii merge.. ii mergea o pula.. discutie ieftina care nu ducea nicaieri, decat ca i-ai aratat ca esti interesat de ea, si i-ai retrezit sentimentele.. de durere de ce puii mei o fi.. in fine... isi da seama tipul ca nu e bine singur, de aceea il apreciez pt inteligenta sociala care o are... ok.. pe urma baga o replica proasta, ca ii plac margelele.. de unde le are? raspuns.. mi le-a luat el.. deci.. el.. da? :) huh...

ei bine de aici incolo trebuia sa preiau... dar limba grea, m-am multumit sa ma bucur ca am creat atractie.. dar sa creezi atractie nu e suficient pentru a agata.....

i-am zis celuilalt prieten ai vazut ca s-a uitat.. si el nu.. ca vai cei merge lui Y alfa male... i-amzis nu boule ca uite.. in fine.. imi oboseam gura degeaba...

se hotaraste Y mai incolo s-o intrebe cum o cheama.. era ff incantat.. eu am zis ok.. n-am ce face acum macar il sfatuiesc.. i-am zis.. nu o intreba cum o cheama, niciodata sa nu intrebi o femeie cum o cheama.. las-o sa se prezinte... daca vrei sa faci o smecherie.. spune-i ca daca am vorbit atata.. acum e frumos sa se prezitne... era super incantat de idee, si i-a inteles logica.. era pregatit pregatit.. si vine patronu... salutare.. ce faci omule.. ca tu esti mai boss asa.. ca boss iti zic de acum.. hai ca va dau eu niste shoturi gratis.. OKKKK.. adica pula ca vroiam sa plec acasa fiind satul de atata alcooool..... le aduce.. mai da un rand.. prietneul meu se ia.. intre timp venise o prietena care o chemase asta... celalat amic s eoftica si pleac ca asta se dadea la asta... si ii mergea.. si tipa asta o intreaba pe chelnarita cum o cheama.... :)))... am murit de ras.. asta s-a super ofticat ca nu a apucat sa-si incerce noua tehnica :))... ei bine de aici discutii, prostii.. tipa vine in pragul usii si se uita de la distanta... mi se parea ca se uita spre mine, nu sunt sigur trebuie sa recunosc... era distanta si intunerci in prag... in fine...

acum stau si ma inreb.. ce ma oftica mai mult.. ca doar eu stiu realitatea? posibil... si asta este o prostie.... un barbat adevarat nu trebuie sa-si doresca sa fie recunoscut de cei din jurul lui ci doar de femeia pe care a pus ochii.... in fine cred ca este un amestec de sentimente.. mai degraba cred ca ma oftic ca nu le pot explica si arata situatia si exemplele proaste de cum sa agati o femeie continua....

nu trebuie sa fie totul o arta, nu cer de la toti sa fie perfecti dar trebuie ca fiecare sa-si cunoasca punctele slabe si sa pluseze pe ce pot.. tipul y alfa male se imbraca bine, are bani si are atitudine... isi poate permite greseli ca cele de mai sus... dar tipul X desi are bani nu se imbraca bine, nu are un stil si nu are atitudine... asa ca trebuie dpmdv sa fie atent maxim la ce se poate face si la ce nu.. fiecare detaliu conteaza.. incerca sa-l explici.. poti? nu.. pt ca si el a fost "Vrajit" de atitudinea lui Y si crede ca asa se face.. cum si patronu a fost vrajit de atitudinea mea....

culmea e ca in club venisera vreo 5 stripteoze.. "Bune in draci" cum s-a exprimat un alt prietne car ele0-a intalnit la baie.. erau chemate pt o petrecere privata... si tipa se uita la el.. la fel a amutit.. saliva tot.. i-am zis ca trebuia s-o pofteasca in baie.. ca se eliberase baia de baieti si cand se ducea sa-i zica imi cer scuze.. eu intai.... are a2a sansa.. aceasi tipa, stripteoza imbracata in calugarita.. cu lumanare.. ii face.. Dumnezeu sa te binecuvanteze! (mi se pare un jeg dar revenind la poveste).. asta iar tace si nu zice nimic.. i0-am zis.. trebuia sa-i zici... "sunt deja binecuvantat" multumesc de intentie.. sau si pe tine... bla bla.... pfuuuuu

in primul rand, primul lucru care trebuie sa-l invete barbatii este sa trateze o femeie ca pe persoana adevarata si nu ca pe o pizda si ca pe o bucata de carne... atunci vei fi un adevarat casanova si vei intelge diferenta dintre porc si cuceritor.

Incerci o prima cucerire. Te bagi in seama cu fetele care danseaza undeva inghesuite intr-un colt. Dar nu te baga nimeni in seama. Dar stai..mai sunt si altele pe banca. Hmmm...buun...cu atat mai multe cu atat mai bine. Insa nu iti merge nici daca le inviti la dans. Continua sa se uite cu scarba la tine si te intrebi de ce. Ce iti lipseste? Si cum nu creativitatea iti lipseste te gandesti sa joci un act perfect: te trantesti frenetic pe masa lor trantind sticlele de vin. Cum esti un domn din fire le faci cinste cu sticla noua de vin. O da...singur o sa se inmoaie cand o sa vada vin. Dar ele continua sa se uite scarbite la tot ce le inconjoara.

Mda...aici nu iti merge asa ca incerci alte grupuri. Dar cam toata populatia feminina din jur e insotita de masculi asa ca nu prea esti acceptat. La naiba! te intorci la grupul de sictirite si incerci sa ii explici singurului baiat dintre ele ca vezi...nu a fost intentionat gestul. But no one gives a fuck! Asa ca nu peste mult timp se ridica si pleaca si tu ramai acolo singur si penibil! Mai studiaza, dragule! Mai cultiva-te!

P.S: Eu eram una dintre sictirite.

Ieri ma intorceam acasa cu un buchet de flori in mana. In maxi, un tip care statea in spate, se ridica de la locul lui, se apropie de mine (eu eram pe primul scaun din fata) si ma intreaba ruseste: "Puteti sa-mi spuneti cat costa florile?" "Nu, zic, imi pare rau, nu stiu". Si chiar nu stiam, caci le primisem si n-am mai cumparat de mult. "Cum adica nu stiti?" zice el hlizindu-se. "Fa un efort si o sa intelegi", ii raspund. Ii dispare zambetul, zice "scuze" si se intoarce in spate.

Azi mergeam pe strada si ma ajunge din urma un tip dragut, la vreo 20 de ani, cu o servieta mai mare decat el. "Domnisoara, spuneti-mi, va rog, sunteti Gemeni?" "Poftim?" ii raspund cu o intrebare, nu pentru ca n-as fi inteles, ci pentru ca nu puteam sa cred ca ma intreaba asta. "Sunteti nascuta in zodia Gemenilor?", incearca el sa ma lamureasca. "Da", zic si il intreb la randul meu: "De ce?" Ma gandeam ca o sa-mi propuna sa cumpar ceva (un parfum compatibil cu personalitatea gemenilor, de exemplu :) ), nici nu stiam la ce sa ma astept, inainte ca raspunsul lui sa ma bage si mai mult in ceata. "Eram curios", imi raspunde astrologul indiscret, imi multumeste zambind si pleaca.

Ce-a fost asta? :)

Ma rog, trece ea si noaptea asta:p Si ca sa treaca mai cu...folos, redau aici preferatele mele din ciclul "replici de agatat fetele virgula gagicile". Pe mine m-au amuzat copios. Parerea mea: buahahahaha!

Si pentru ca aceste intrebari au fost tratate in modul cel mai serios de catre autor si catalogate drept adevarate "tehnici" de agatat, nu m-am putut abtine sa nu adaug si raspunsurile mele in paranteze :p

REPLICI:

1. Ajuta-i pe sarmani...ia-ma cu tine acasa! (R: Chiar ai fatza...Te-ai gandit sa incerci la metrou?)

2.Eu nu sunt asa de inalt, dar acum stau pe portofelul meu...(R:Ai grija sa nu-ti intre-n fund, s-ar putea sa devina neplacut...)

3.Uite-ma ca am aparut. Acum mai ai doar doua dorinte.(R:...Si una din ele ar fi sa dispari.)

4.Daca tipi, te omor!(R: VIOOOOOOOOOOL!!!!!!)

5.De ce o fata draguta ca tine vorbeste cu un idiot ca mine?(R: Imi cer scuze, pana n-ai deschis gura nu mi-am dat seama ca esti idiot.)

6. Pot sa-ti iau ceva de baut, sau iti dau banii?...(R:Banii! )

7.Fii unica si diferita, spune "da"!(R:Da, chiar pari tampit!)

8.Scuza-ma, am observat ca nu m-ai observat...(R: Ce perspicace!)

9.Chemati politia. Este ilegal sa arati asa de bine...(R:Lasa-ma sa ghicesc...Esti manelist...)

10.Scuza-ma, mi-am pierdut ursuletul. Vrei sa te culci tu cu mine?(R:Trosc! Jap! (doua palme).)

LOL!

Voi ce raspunsuri ati "tranti" fetelor? :D

Lenea era de ajuns. Dar de când la asta s-a adăugat şi traficul greţos din Bucureşti, ritualul meu zilnic e un dezmăţ şi o debandadă. Să merg până la Grozăveşti la opt dimineaţa nu-mi e caracteristic şi totuşi exact asta am făcut azi, încercând (în zadar) să ajung la un test restant de săptămâna trecută. Eram cât pe aci să reuşesc când, pentru a evita plictiseala din 105, m-am amorezat temporar şi voit de tipa din dreapta cu cosiţe aurii şi, din câte puteam să-mi dau seama, o timiditate înduioşătoare (disclaimer: fotografia e cu titlu de prezentare şi, în afară de o coincidenţă cu caracter capilar, fata din imagine nu are nimic de-a face cu povestea asta, ci cu alta mai puţin interesantă). Eram la limită cu timpul; când am ajuns în staţia de la Orhideea ştiam că la două sute de metri depărtare, în amfiteatrul călduros, zgomotul s-a oprit şi a început dictarea întrebărilor. Am bătut nervos din picior, dar am rămas pe loc şi m-am uitat la uşile care se închideau peste călătoria mea inutilă de dimineaţă. Mai rămânea un singur lucru de făcut pentru a salva ziua. Mi-am întors capul spre dreapta şi am zâmbit ştiind mai multe.

Am aşteptat să coboare la următoarea, am ieşit şi mi-am aprins tacticos o ţigară. Trecând prin faţa mea părea o fată aşa de cuminte încât fumatul trebuie să i se pară respingător. Am prins-o din urmă şi i-am făcut semn să-şi scoată căştile din urechi. Nu-mi reuşeam să-mi dau seama de ce nu mă intimidează frumuseţea ei rece, suedeză care contrasta cu căciula mea stupidă cu ciucuraşi şi fularul imens de la gât. Dar în fine, râzând: eu oricum mi-am ratat seminarul, vrei să bem o cafea? Din ce şopteşte nedesluşit tind să înţeleg că ar vrea dar trebuie să se ducă la muncă. Asta e, atunci am ratat oportunitatea asta. În timp ce îmi explica că munca ei constă în supravegherea temelor unui copil, un vagabond lipsit de înţelegerea situaţiei ne întrerupe pentru o ţigară. A ezitat între a pleca şi a mă aştepta, dar spre justificarea entuziasmului meu am sfârşit conducând-o la "meditaţii". Oamenii sunt mai indiferenţi în Bucureşti îmi spune. Păi ştii cum e, indiferenţa e direct proporţională cu valorile demografice.

Eram conştient de la bun început că din chestii de genul ăsta nu poate ieşi niciodată ceva ok. Cu toate astea, câteodată prefer să risc un fiasco decât să rămân cu vinovăţia laşităţii şi frustrarea de a nu şti ce pierd. Ca să nu mai menţionez apăsarea unui drum dus-întors de o oră în care să nu se întâmple absolut nimic.