In padurile de sequoia exista exemplare cu varste de peste 2000 de ani, si totusi acesti copaci incredibili de pana la 100 m inaltime si 3 m diametru sunt taiati la ordinea zilei

La fiecare 2 secunde este taiata o suprafata de padure egala cu un teren de fotbal

Tiberiu Barbu: Bine ati venit! Sotia mea pregateste chiar acum niste bauturi racoritoare din fructe de padure.

R: tot mai multi oameni ne intreaba la redactie despre fructele de padure. ce-i sfatuiti pe cei ce se gasesc fructe in paduri si vor sa le manance?

TB: fructele de padure abunda in padurile noastre si pe drumurile de tara.. Ciorchini rosii, vinetii sau negri ne ademenesc, dar nu toate sunt comestibile. Unele sunt otravitoare, chiar letale.. Ce-i sfatuiesc? Sa nu le consume daca nu sunt absolut siguri ce anume au in fata.

R: Si deci, ce putem manca in excursii si ce nu?

TB: Murele, le stie oricine, sunt cele mai cunoscute si mai intalnite fructe de padure. Perioada in care trebuie culese e pana la sfarsitul lui septembrie, apoi sunt atacate de daunatori si se usuca. Sunt acele fructe negre, formate din bobite adunate in mici ciorchini, dulci si zemoase. Un alt fruct comestibil se numeste porumbe. Este acru, acid, se coace tot prin septembrie, e folosit mai ales in industria vinului si a ginului. Oamenii il agreeaza mai putin. Zmeura este favorita ursilor din padure si nu numai. Seamana cu murele, dar e mai putin raspandita, are o culoare roz-rosiatica, si varietatea de padure e mai mica decat cea cultivata de oameni in gradini. Are un parfum si o aroma deosebite. Afinele sunt negre albastrui, au pe coaja un fel de bruma, cam ca strugurii sau prunele, cresc in tufe joase, taratoare, si se coc in luna iulie. Socul are si el fructe, niste ciorchini din bobite mici negre, usor de recunoscut, bogate in vitamina C; si din ele se prepara un gem delicios. Fragutele cresc in salbaticie pe malurile raurilor, in paduri, le place umbra, sunt destul de rare, sunt dulci si se folosesc la prepararea dulceturilor, dar e mai dificil, trebuie cantitati mari.

R: Ce plante cu fructe toxice putem gasi pe drumurile de tara?

TB: Pai as numi matraguna, untul-pamantului ce isi schimba culoarea din verde in galben si apoi in rosu, rodul-pamantului, care sunt rosii stralucitoare, ingramadite pe o tija unica, salba-moale, care e tot rosie si consumata provoaca o senzatie de rau si varsaturi, calinul, care are si frunzele si scoarta si fructele rosii otravitoare, laurul care e o hrana favorita a pasarilor mai ales iarna, dar care are seminte otravitoare daca sunt consumate de om, tisa.. la fel, cu seminte otravitoare, si-as mai aminti lemnul-cainesc, usor de confundat cu fructele de soc, sunt la fel, negre vinetii, dar otravitoare.

R: o sa va intreb ceva cu totul diferit acum: ce anume va place in munca dumneavoastra si ce insatisfactii aveti, daca sunt?

TB: in afara ca inca avem probleme cu taierea ilegala de copaci, mai ales toamna tarziu si iarna, si chiar cu braconajul, in timpul vacantelor de vara,  munca mi-a adus numai satisfactii. sunt mereu in mijlocul padurii, animalelor,  am grija ca treburile sa mearga asa cum trebuie. imi place ceea ce fac, iubesc natura si mai ales padurea. plantarea de copaci  este  ceea ce facem acum in aceasta zona.

R: :) Va multumim pentru aceste informatii pretioase si noroc in munca dumneavoastra.

TB: sa mai poftiti pe la noi!

Asculta link

o sa-i fac si niste poze zilele astea. acum am o poza, daca vreti sa-i vedeti, ei erau:

daca cineva il vrea il gasiti acolo

:)

PS: there will be some artistic goldfish photos soon :]

~~~

Goldfish fun

yeah.. yeah..

#####POEM######

pairs of luminous eyes

through the overflowing rain

ancient rhythm, heart, feet, autumn

the quiet promise of a smile

(by me)

• Abutilon - arbusti de pana la 1.5m inaltime, cultivati in vase mari sau in pamant, infloreste din iunie pana in octombrie, florile au forma de clopotel si culori de la alb, la rosu, galben, portocaliu, roz.
• Allium / ceapa decorativa - flori foarte frumoase, cateodata usor parfumate, in forma de stea sau clopotei, uneori formand o sfera compacta, roz, albastru, argintiu.
• Amaryllis / narcisa beladona - infloreste din august-septembrie, tulpini rosiatice si flori in forma de palnie, galbene, albe cu galben
• Anemone - infloresc de primavara pana toamna, pot fi roz, rosii, mov, albastru
• Calendula - infloresc de primavara pana toamna, au flori galbene, portocalii, iar in antichitate aveau scopuri terapeutice
• Crysanthemum / margareta, crizantema - infloresc de vara pana toamna, exista numeroase specii, flori in forma de rozeta, de diferite culori si dimensiuni
• Clematis / clematida, curpen - specii cataratoare, flori din 4-5 sepale, albe, albastre, violete, roz, ce infloresc de primavara pana toamna
• Cosmos - infloresc de primavara pana toamna, florile formeaza capitule ca margaretele, de culoare alb, roz, galben, portocaliu
• Crocus / stanjenel, sofran - infloresc primavara si toamna, plante bulboase, cu o gama larga de culori, de la rosu, la galben, alb, chiar si bicolore si cu puncte si striatii
• Cyclamen / ciclama - infloreste din octombrie si pana in martie, albe roz sau violet
• Dahlia / dalie - flori splendide, ce infloresc vara-toamna, gigantice (25cm) si pana la minuscule (sub 10cm), culori: lila, rosii, galbene
• Erica - infloreste din noiembrie pana in martie, au forma de tufisuri, flori globuloase sau clopotei, roz-purpuriu, albe, galbene
• Euonymus / voniceriu - infloreste toamna, arbusti sau copacei cu flori colorate albastru cu galben, sau fructe mici portocalii, numita 'palaria preotului'
• Fuchsia / cercelus, fucsia - unele in forma de arbusti, altele taratoare, infloresc din iunie pana in octombrie, flori portocalii cu purpuriu si verde, sau rosii, crem, portocalii etc
• Hedera / iedera, iarba-zanelor - tulpini aeriene, infloreste toamna, frun\ele sunt spectaculoase, pot fi aurii ('sulphur heart'), verzi cu puncte argintii etc
• Limonium / limba-pestelui - inflorescentele sunt grupate in cime sau buchetele, utilizate in compozitiile de flori uscate, inloresc vara pana in septembrie, pot fi albastru-violet sau alb cu galben
• Liriope - infloresc pana in noiembrie, sunt violet inchis, unele au frunze baltate
• Mirabilis / barba imparatului - sta inflorita pana in septembrie, au tuberculi, culori albe, galben-caramiziu, roz, rosii, flori sub forma de trompeta si usor parfumate
• Nerine - stau inflorite din septembrie pana in noiembrie; inflorescente in forma de palnii, roz argintii, rosii caramizii ca umbrelute, etc.
• Nerium / leandru - flori viu colorate formand cime terminale albe, roz, rosii, glaben-crem
• Petunia - infloreste din iunie pana in octombrie , pot fi multiflora, tufe, grandiflora, cu flori mari putine, pendula, care atarna
• Tagetes / vazdoaga - infloresc din iulie in octombrie, seamana cu margaretele, sau cu garoafele, si sunt galbene si portocalii
• Viola / pansea, trei frati patati, toporasi - infloreste in ghivece mereu, traieste in penumbra, nu necesita ingrijire deosebita
• Zinnia / carciumareasa - infloreste vara si toamna, flori solitate, rosii purpurii, galbene, portocalii, unele seamana cu daliile

(poze, google search)

Daca va intereseaza amanunte despre una dintre aceste flori, cum cand unde se creste, ce specii sunt si alte asemenea lucruri, ridicati o mana, nu va sfiiti sa intrebati, strecurati un biletel in palaria mea (lasati un comment). Multumesc. :)

(sursa poza, wikipedia)

(engl. 'yam')
sursa buna de potasiu
varietatile cu pulpa galbena sunt o sursa utila de beta-caroten

aliment de baza in cea mai mare parte a lumii tropicale, ignama este confundata adesea cu cartoful dulce (desi nu sunt inrudite). unele varietati ajung la dimensiunile unui dovlecel mare. este monocotiledonat, nu dicotiledonat ca si cartoful, apare cu vreo50.000 de ani i.e.n. (cartoful e preistoric), are coaja mai dura decat cartoful.
ignama are cu aproape 50% mai multa proteina si de peste 3 ori mai mult amidon decat cartoful dulce si e o sursa de energie mai buna - 100g de ignama fiarta aduc 133 de calorii, fata de cele 84 ale cartofului dulce. e o sursa buna de potasiu, necesar pentru functionarea muschilor si nervilor, iar varietatile cu pulpa galbena sunt o sursa utila de beta-caroten.

(Picture, google search)

Pentru multi dintre noi, rechinii intruchipeaza raul. Recunoastem cu greu ca ei sunt extrem de importanti pentru viata in apele marii si, in plus, sunt fiinte elegante, de-a dreptul fascinante.Se cunosc multe cazuri in care oameni au fost atacati de rechini - cum ar fi cazul scafandrului Mark Tisserand, care se afla la o adancime de 8m sub apa cand a vazut o umbra apropiindu-se din adancuri. Cu iuteala fulgerului, rechinul ii inhata piciorul si-l trage in abis, pentru ca dupa 7 secunde sa il elibereze si sa se indeparteze. Este foarte posibil ca rechinului nu i-a placut gustul carnii de om, stiut fiind ca hrana sa, in intreaga sa evolutie s-a axat pe pesti, caracatite si moluste, sau chiar foci si balene. E drept ca temutul rechin-tigru devoreaza tot ce gaseste, inclusiv cutii de conserve sau canistre de tabla. Dintre speciile ce ataca omul, amintim rechinul alb, rechinul ciocan si rechinul albastru, dar cauzele sunt de obicei neatentia omului. Anual mor cam 10 oameni din cauza rechinilor, iar de pe urma intepaturilor de albine, peste 100 de persoane.
De fapt, rechinii ar trebui sa se teama de oameni, anual fiind vanati 60-100 de milioane de exemplare, iar o parte din ei sunt macelariti cu brutalitate. Multi ajung in bucataria asiatica. Deseori se intampla ca ei sa fie doar o captura ocazionala, fiind apoi aruncati in mare, morti. Si intreg ecosistemul marin este periclitat, rechinii fiind o adevarata politie sanitara naturala. Ce-i face vanatori de temut? Silueta lor eleganta, forma aerodinamica, pielea acoperita de nenumarati solzi minusculi din piele, cu o forma asemanatoare dintilor sai, si care la pipait da senzatia unui smirghel - pe vremuri chiar era utilizat astfel. Ei nu au basica inotatoare, astfel ca tasnesc mai usor prin apa, cand se ridica/coboara. In ficat se afla numeroase lipide si lichide cu o vascozitate asemanatoare uleiului. Scheletul e format din cartilagii, nu oase, astfel ca e perfect pentru mediul marin, dar pe uscat s-ar strivi sub propria greutate. Rapiditatii si agilitatii lor li se adauga organe de simt foarte dezvoltate, pot auzi de la distante de kilometri si pot vedea la peste 100 de m, pot mirosi sangele chiar la o dilutie de 1:100 de milioane sau mult mai mult, depinzand de specie. Si se stie ca au si un al 6-lea simt, reprezentat de simtil electric, ce lipseste omului, posedand organul numit “ampulele lui Lorenzini” ce pot fi recunoscute sub forma micilor pori din piele de pe maxilarul inferior, din jurul ochilor si de deasupra cozii. Sub acesti pori se afla un sistem de canale umplute de gel bun conducator de electricitate, semnalizand creierului, unde stimulul este interpretat. Receptorii sunt foarte sensibili - rechinul poate simti o baterie total consumata ca pe o puternica sursa de energie. Orice fiinta produce semnale electrice prin activitatea sa musculara, rechinii intercepteaza aceste semnale si chiar reusesc sa deosebeasca tipul de prada. De asemenea, cu ajutorul cozii, lovind prada, o “degusta” si abia apoi musca din ea, scuipand imbucatura daca nu este pe placul sau.
Cel mai mic rechin atinge doar 15 cm, cel mai mare, 18 m.

Ce se face pentru protectia lor puteti afla si de aici

Aceasta grupa de circa 250 de specii include cativa dintre cei mai comuni pesti de apa sarata. majoritatea traiesc in oceane, la mare adancime, si sunt rareori vazuti. au o diversitate de forme si dimensiuni, insa toti au dinti articulati si randuri de organe luminoase pe corp. aceste specii se hranesc cu alti pesti sau cu mici animale ce plutesc in plancton. ei traiesc in toate oceanele de pe glob.

Bioluminescenta
lumina soarelui e absorbita de apa marii: cu cat adancimea e mai mare, cu atat e mai intuneric (la peste 1000 m, apa e neagra).. in aceste conditii, multi pesti produc propria lumina, folosita pentru a tine legatura intre ei sau pentru a ademeni prada. alte vietati luminescente sunt meduzele, molustele si insectele. fenomenul producerii de lumina de catre fiintele vii se numeste bioluminescenta. unele animale lumineaza cu tot corpul, altele au organe luminescente pe care le pot aprinde si stinge. lumina e produsa de o proteina numita luciferina, ce straluceste atunci cand e descompusa de oxigen. pestii luminescenti din Oceanul Indian folosesc bacterii pentru a produce lumina.

Pestele cu gura tepoasa (cyclothone, 6cm)
acesti pesti de apa adanca sunt considerati cei mai numerosi pesti de apa sarata de pe glob. ei se hranesc cu mici animale planctonice si au maxilarele prevazute cu tepi care-i ajuta sa-si culeaga prada. pe partea ventrala au organe luminoase.

Pestele-vipera (Chauliodus sloani, 30cm)
isi datoreaza numele coltilor lungi care se ridica din maxilare chiar si cand gura este inchisa. El are un corp subtire, negru ca smoala, iar una dintre inotatoare este prevazuta cu un spin lung cu varful luminos, folosit pentru a ademeni alte animale. poate inghiti animale aproape la fel de mari ca el. stomacul lui are un invelis inchis la culoare, impiedicand lumina de la prada inghitita sa fie remarcata de alti pradatori.

Toporul de argint (Argyropelecus aculeatus, 7,5cm)
in urma cu 50 de ani, cand sonarul a fost folosit pentru prima oara la cercetarea fundului marii, cercetatorii au detectat ecouri care pareau sa urce la suprafata in timpul noptii si sa coboare ziua. acestea proveneau de la bancuri de Argyropelecus de mare adancime, care noaptea se hranesc cu plancton. ei au corpul foarte ingust si argintiu, partea abdominala fiind prevazuta cu o carena ascutita, la fel ca taisul de topor. pestele tine legatura cu specia lui cu ajutorul unor siruri de lumini care, vazute de dedesubt, dau o stralucire galbuie. are ochii tubulari orientati in sus, ca sa poata observa pestii care inoata deasupra.

(via enciclopedica)

Ei sunt Mary, Mungo, Midge si Slappy.

Patru pui de arici orfani stransi in jurul unei perii, pe care o confunda cu mama lor, sunt in grija lucratorilor de la New Forest Otter, Owl and Wildlife Park din Ashurst. Puii adora sa se joace in jurul unei perii si sa se frece de ea. Peria, folosita la curatarea unei curti, le aminteste prin miros de mediul natural, iar textura ei, de corpul mamei. Vazul lor este slab, astfel ca se orienteaza dupa miros si pipait. "Le plac mirosurile din natura, si sa se joace cu periile de curatat, cu pamant, frunze si ghivecele de flori, spune un ingrijitor. Trei dintre pui si-au pierdut mama cand ea a fost strivita de un camion, iar al patrulea a fost gasit singur printr-o gradina in miezul zilei. Proprietarul a asteptat sa vada daca isi gaseste mama, dar apoi l-a prins si l-a adus la parcul din Ashurst. Deocamdata sunt hraniti cu lapte praf amestecat cu mancare pentru pisicute, dar nu si carne de peste, placandu-le insa alte feluri de carne. Cand vor creste vor fi hraniti cu mancare pentru pisici, apoi vor fi eliberati in mediul natural, probabil in primavara, si se vor hrani cu melcii existenti din abundenta datorita vremii umede din acest an din Ashurst.

Ele vanau soarecii din hambarele de cereale ale egiptenilor; ranirea lor era interzisa, astfel cine omora o pisica platea cu viata. In familiile bogate, pisicile purtau podoabe, copiii mici aveau la gat medalioane de forma unui cap de pisica cu rol de a-i apara de dureri. Daca o pisica murea din cauze naturale, familia tinea doliu. Ea era imbalsamata si inmormantata de obicei intr-un sicriu de forma corpului de felina - deseori cu un soarece mumificat alaturi.
Dupa vreo 1000 de ani, pisicile au fost venerate si in China. Chinezii citeau ora exacta in ochii pisicii. In Italia au aparut prin 199 IHr, prindeau soarecii si in curand au ocupat intreaga Europa. In Evul Mediu insa, se spunea ca pisicile sunt in legatura cu diavolul si ca sunt prietenele vrajitoarelor. Astfel au devenit tapi ispasitori pentru tot felul de nenorociri: epidemii, copii asfixiati, apa de baut contaminata, casatorii esuate. Si azi oamenii se tem de pisicile negre. Daca una le taie calea, exista o superstitie ce spune ca asta inseamna ghinion, o zi ratata (credeti? :) )

In sec XIX, zoologul Alfred Brehm constata cu regret ca: pisica e considerata un animal viclean, fals, si multi oameni se comporta de parca ar fi niste muieri cu nervii slabi sau copii needucati, la vederea ei.
Pisicile sunt insa oricum, numai false nu. Daca nu se increde intr-o persoana, deodata ochii rotunzi devin oblici, arunca flacari, trupul i se inconvoaie si blana i se zbarleste.
Dar de ce atatia oameni se tem de pisici? Pisicile sunt individualiste, nu ele apartin omului, ci omul, pisicii. Ele nu pot fi domesticite precum sunt cainii. Pisicile sunt colocatari in casa, vin si pleaca oricand vor, casa este propriul sau domeniu, iar stapanul e"obiectul" din domeniul ei - pisica e un animal de casa neimblanzit.
Simpatia pisicii nu poate fi cumparata cu delicatese. Pisica isi daruieste simpatia dupa cum crede de cuviinta. Fata de straini, se afla la inceput in expectativa. Timida si inabordabila, ea nu se lasa convinsa sa salute amical. Candva o sa se intample si asta, dar doar daca va dori cu adevarat.
Se pare ca pisicile dispun si de un al 6-lea simt. El;e ghicesc starea de spirit a celor din jur, ba pot chiar anticipa o cearta. Atunci, se retrag imediat. La fel se intampla la cutremure si eruptii vulcanice, de aceea, taranii de pe langa Etna cresc pisici ca "alarme de eruptii vulcanice". Presiunea subterana produce piezo-electricitate in roca de cuart. In apa freatica, acest curent determina ionizarea gazelor dizolvate. Acestea ies la suprafata ca aerosoli si formeaza nori. Daca animalele si oamenii inspira acesti aerosoli, se elimina hormonul nervos serotonina si apar tulburari fizice si psihice. In astfel de situatii pisica se comporta ciudat.
Pisicile nu au un limbaj si totusi ele pot sa comunice se pare celor ce le ingrijesc ce nevoi au. Nicholas Nicastro, de la Universitatea Cornell din New York, a descoperit ca ele pot sa joace cu pricepere pe corzile sentimentale ale oamenilor. Ele isi cer micul dejun cu miorlaituri prelungi, sau scot sunete scurte daca vor sa linguseasca, sunete care oscileaza in inaltime si inmoaie stapanului inima. Imediat, siretul tigru de camera primeste ceea ce doreste. Explicatia lui Nicastro e ca in decursul celor 5000 de ani omul s-a adaptat el insusi la comportamentul acestor pisici, al caror miorlait iti sfasie inima.
VAZUL
Pisicile vad de 7 ori mai bine decat oamenii. Lumina e reflectata ca intr-o oglinda de catre un strat de tesut in partea din spate a ochiului, a.i. cantitatile mici de lumina sunt intensificate, iar datorita acestui intensificator de lumina, pisicile pot vedea bine noaptea. La soare, pupilele se ingusteaza, devenind niste fante subtiri; in amurg se rorunjesc.Obiectele nemiscate sunt vazute neclar de catre pisica.
AUZUL SI SIMTUL TACTIL
Auzul pisicii e atat de precis, incat nu numai ca poate localiza un soarece la 10m departare, dar poate si sa aprecieze viteza cu care se deplaseaza. Auzul ei percepe sunete cu doua octave mai inalte decat cele pe care le poate percepe omul. Ele pot recepta ultrasunete de pana la 60000 Hz.
ARTA DE A CADEA
Pisica are un simt al echilibrului mult mai bun decat omul, cand cade, pozitia ei este transmisa centrului echilibrului din urechea interna, sunt puse in miscare mici cristale si lichide, perisorii vibratili transmit informatia la creier si astfel ea se roteste si cade in picioare, pe labute. In acelasi timp, pisioarele actioneaza ca niste amortizoare; scheletul delicat, dar elastic al pisicilor permite aterizarea fara raniri.
MUSTATILE-RADAR
Sensibilele fire de par din mustati sunt prevazute cu aprox. 200 de fibre nervoase, care functioneaza ca un sistem radar. De aceea, pisicile nu se lovesc de obiecte nici in intuneric absolut.
PISICA-un vindecator
Torsul pisicii ajuta la vindecarea mai rapida a ranilor. Undele sonore declanseaza procese vindecatoare in tesutul osos, si s-a stabilit ca si la om sunetul stimuleaza dezvoltarea oaselor - se este posibil sa fie adecvat si in tratamentul osteoporozei.

~~

Ce animal de casa preferat aveti? Ce animal domestic aveti acasa? Va plac pisicile? De ce?

LINKS

pisicuta animata

poze amuzante

(via enciclopedica)