paranteza

discutia pe care vreau sa o deschid priveste conceptul de proprietate intelectuala. este greu de imaginat in ce fel poate cineva poseda un produs intelectual. faptul ca rostesti un cuvant nu inseamna ca este al tau.  daca citesti 2 carti si apoi scrii una in care sa vorbesti despre ele nu inseamna ca le-ai furat (chiar daca nu ai pus ghilimelele). mi se pare ca a avea drept de proprietate asupra suportului fizic (cd, dvd, hartie, etc) pe care se afla "creatia intelectuala" este mai potrivit. daca gandim altfel, scoatem creatia culturala din contextul comunitatii umane. orice creatie imateriala este produsul miilor de ani de creatie culturala de dinainte. omul prin excelenta produce bunuri intelectuale. ideile, muzica, sunt produsul comunitatilor omenesti, nu ale caselor de discuri sau ale editurilor. punand un pret pe produsul intelectual, se margineste posibilitatea cunoasterii oamenilor care au cea mai mare nevoie de ea, cei saraci. cultura, informatia trebuie sa circule, sa se imprastie global, sa fie data inapoi societatii careia se datoreaza, nu vanduta.

mi se pare ciudat ca pretul "marfurilor" culturale reflecta calitatea lor, fiind direct proportionale cu calitatea perceputa (doar o teorie, nu e verificata stiintific). e din ce in ce mai scump sa te bucuri de cultura de calitate. de ce? cine castiga de pe urma profiturilor uriase? daca argumentul liberal ar fi ca omul nu produce nimic daca nu ii este respectat dreptul de proprietate, argumentul de bun simt ar fi ca cei mai mari castigatori sunt cei ce intermediaza legatura dintre autor, informatie si public. alt argument de bun simt ar fi creatiile intelectuale din ultmii ani care sunt raspandite gratuit pe internet. daca ei nu primesc nici un ban de pe urma creatiei lor, de ce mai fac asta? pentru ca... omul este prin excelenta creator de cultura. cand se vorbeste despre remunerarea creatiei, este bine de facut distinctia intre "trai decent" si "trai opulent". una e sa castigi destul cat sa stai intr-o casa, sa iti intretii copiii, sa ai masina, sa faci multe vacante, iar alta este sa ai 5 case de cate 10 milioane de dolari fiecare, iar tu sa nu faci nimic decat sa scoti doua filme pe an. industria filmului de la hollywood mi se pare deopotriva de proasta calitate si foarte scumpa. e normal?

articol foarte interesant legat de copyleft/copyright - trebuie citit!

nu inteleg de ce unii ajung sa se certe, sa se scuipe, sa se bata, sa se omoare pe subiecte de genul "steaua e mai tare decat rapidul". cand insa ii intrebi "vreti vot uninominal?" sau "de ce nu functioneaza parchetul national anticoruptie?" dau din umeri sau nu se implica in discutie... pentru ca intereseaza mai mult cine cumpara rapidul decat cine conduce de fapt Romania!

fotbal pe paine... sau fotbal cu paine. mie nu imi place fotbalul. Si cu toate astea, sunt invadat de tot felul de stiri, fotografii, etc care au legatura cu sportul asta. De fapt, stirile sportive sunt despre fotbal. Si nici macar nu despre joc in sine, ci despre informatii de culise, de scandaluri, de femei goale, si asa mai departe. sa vindem bere, folosind femei goale si fotbal. cei care se uita la fotbal, beau bere si admira blonde lascive care par papusi de cauciuc, care nu au nimic natural in ele.  asta este omul care consuma fotbal. redus la un om salbatic care urla (nu, isi aclama echipa!), bea bere si mananca seminte. tiparul de marketing. nu o sa vezi niciodata in timpul meciurilor de fotbal reclama la laptopuri, sau o campanie de tipul "nu-ti bate nevasta daca iti pierde echipa, ca nu e vina ei".

de fapt majoritatea pustilor doresc sa devina fotbalisti pentru ca modelele lor in viata sunt fotbalisti. ei se bucura de toate femeile frumoase, ei au cei mai multi bani, ei sunt adorati de fani. castele de placaj dat cu bronz care se intind pana la cer, asta se vede. dar ajungem la bani... un post separat pentru asta. interesant este ca ori cu bani, ori fara bani, nu este mare diferenta in limbajul, comportamentul unui fotbalist.

de ce un fotbalist castiga mai mult decat toti locatarii blocului la un loc? sa multumim mass-mediei pentru asta.  si oamenilor care se uita la meciuri, care fac rating, oamenilor care citesc pro-sport, oamenilor care traiesc pentru fotbal.

fotbalul nu mai este de mult un sport, este o mizerie, pentru ca aduna mizerii si el in sine nu reprezinta un mare interes, ci vedetele si intrigile lui.

chiar dupa revolutie la noi a aparut mai intai timid, un post independent, apoi altul, apoi cel mai de succes post s-a extins ca o caracatita formand marele trust PRO care in momentul maxim a incercat sa se ocupe pana si de educatia tinerilor din generatia PRO - universitatea media. un gunoi mediatic se aduna chiar in fata telespectatorilor romani care se bucurau de multitudinea de programe de divertisment. macar circ daca nu paine.

media de mainstream din romania incepe sa devina copia fidela a celei din sua. principalele scopuri sunt de a dezinforma, de a tampi si de a gadila nevoia consumatorului de a consuma! si consumam. si consumam toate dejectiile lumii, toate nonvalorile. consumam reprezentantii societatii superficiale, aduse la rang de personalitati de catre trusturile media, consumam articole de lux pe care le importam, consumam ca niste porci care isi mananca propriile dejectii. si ne bucuram. o moarte lenta a societatii, care in viitor va polariza populatia in cei care gandesc pentru ei, si cei care risca sa isi piarda statutul de om si sa devina legume de sera, care duduie de prostie si ignoranta.

un semnal de alarma a fost tras inca din 1976 de filmul Network. coorporatiile media care urmaresc profitul si cresterea audientei sacrifica bunul simt si moralitatea. si ce-i mai rau, reusesc sa perverteasca moralitatea si sa o vanda ca pe oricare alt program, deturnand orice incercare de a reface ordinea fireasca. bine a zis cine a zis ca "banul e ochiul dracului".

stiri neimportante, filme fade, fara mesaj, ridicarea prostiei la rang de virtute, hedonism carnal. se pare ca am intrat in al doilea ev mediu, in declinul civilizatiei occidentale.