Mie nu mi se pare corect. Adica isi putea face banii si din altceva... eu stiu... in loc sa faci o avere din cersit. Imi amintesc ca am fost acum cateva saptamani in excursie si am trecut pe la biserica Antim, Bucuresti. Era la poarta o femeie care cersea, dar avea in jur de 40 de ani...i-am dat bani dar dupa aia... a inceput cu multumirile si cu urarile de bine... numai ca... nu stiam ce sa-i zic! :)) I-a zis un coleg sa-si ia paine sau ceva de genu, dupa care a zis ca nu a baut/fumat in viata ei si iarasi a inceput cu multumirile. Habar n-aveam ce sa-i zic! :D

S-a umplut lumea de oameni care cer bani... unii sunt tigani si stau pe la bariera si se duc la fiecare masina... unii sunt handicapati sau au o problema care ii impiedica sa faca bani de unii singuri... si n-am nimic cu ei. Voi dati bani la cersetori?

   O privesc pentru ultima oară . Îmi oferă cheia şi-mi desfac lanţurile . Îi ofer cheia şi-şi desface lanţurile . Sărim pe mica ferestruică , în necunoscut . Pentru-n moment , viaţa-mi se desfaşoară în faţa ochilor . O strâng puternic de mână , dar nu mai văd . Nu aud , nu simt , dar nici nu mor . Mă afund în ocean , împreună cu ea . E datoria mea s-o salvez . Plânge , îi e teamă , n-are cuvinte . Tânjeşte la cămăruţa de după gratii , unde m-a privit prima oară . Vom muri cu siguranţă şi nici măcar nu pot s-o îmbrăţişez . Să-i spun că-mi pare rău că o iubesc . Căci i-am provocat atâta suferinţă , deşi ea e sinceră . Tuşeşte , se îneacă , mă priveşte speriată . Îmi spune s-o părăsesc , căci mă iubeşte . Ea e om , eu pot înota ca un peşte . Ţipă să-i dau drumul , mă urăşte că nu o las să moară . Tind spre dezorientare , frică şi gânduri murdare . În chinuri se îneacă şi vrea să-i dau drumul . Mă loveşte cu picioarele şi-mi muşcă mâna . Apocaliptic , se naşte iubirea , durere şi chin . Destinu-mi veghează al meu suspin . Scot revolverul , cu degetul pe trăgaci . Plânge marea peste mine , arde focul de sub piele . Văd o bilă de lumină , n-o împuşc , o ţin de mână . Un fulger mă destramă , pe mine şi pe ea . E inconştientă , nu o doare , dar eu ţip fără încetare . Creionul scrie o poezie pe o margine de hârtie .

   Malul unui ocean şi două personaje uitându-se în zare . Se ţin de mână si privesc agale . Obosiţi , rezemaţi unul de altul . Cu lacrimi în ochi dar fericiţi . Şi când te gândeşti că e doar începutul .. unei poveşti de iubire .