Astă seară, în conferinţa de presă de după summitul UE de la Bruxelles, preşedintele Băsescu s-a lăudat cu nonpaper-ul, deci cu poziţia neoficială a României.

După ce, la Bucureşti, preşedintele se pronunţase împotriva aplicării de sancţiuni contra Moscovei, el a anunţat suspendarea negocierilor EU-Federaţia Rusă. Deci, mai nimic. Din moment ce "motoarele" UE au relaţii bilaterale energetice cu Rusia.

Cu privire la R. Moldova, răspunzând unor întrebări despre Transnistria, preşedintele Băsescu n-a spus vreo frază din care să se poată înţelege ceva concret. Doar că "ne continuăm pionieratul ca Modova să fie integrată în pachetul Balcan de Vest, deşi nu aparţine de el", ca să fie integrată în UE. Cu toate că încă nu e clar în ce măsură Chişinăul vrea.

Singurul lucru pe care l-a spus premierul Călin Tăriceanu a fost să salute reacţia rapidă a preşedinţiei franceze a UE în soluţionarea conflictului Rusiei cu Georgia. Spre deosebire de preşedintele Băsescu, care afirmase că UE s-a mişcat lent, cu ocazia vizitei la Tbilisi.

Partea proastă e că de data asta Sarkozy chiar ar fi trebuit apostrofat, pentru discursul gazos de azi. Prin gura lui, UE a condamnat "reacţia disproporţionată a Rusiei", de unde rezultă că Georgia este blamată. Iar UE şi-a dat un şut zdravăn în fund afirmând că nu s-a adunat pentru a blama Rusia. Nu era mai bine să nu se fi adunat? Decât aşa adunătură, mai bine răspunsul Irlandei.

De ce o fi organizat UE un summit extraordinar? Doar ca să-şi demonstreze, la scenă deschisă, nevolnicia în faţa Moscovei? Europa aşteaptă din nou, totul, de la America.

Aceeaşi Europă de toată jena care ne-a ţinut 50 de ani captivi în timpul comunismului. Iar noi, aceeaşi diplomaţie la "Înalta Poartă".  Băsescu a prestat la "licuricii mici". Şi cred că am obţinut răspunsul la întrebările din postarea anterioară. De ce ar fi riscat Băsescu să demonstreze că are coloana vertebrală a preşedintelui Poloniei, din moment ce ştia deja că Europa Occidentală avea să cadă în genunchi în faţa Moscovei? Din nou.

Foto: Cotidianul

Astăzi, la Piteşti, a avut loc Forumul Ecologiştilor PSD. Preşedintele Mircea Geoană a fost în nota lui caracteristică, atacând Guvernul de pe poziţiile PDSR.

Preşedintele Consiliului Naţional, Adrian Năstase, a atacat doar tema propusă, vorbind despre problemele ecologice globale. Şi atacând, timid, nişte privatizări ale căror clauze de ecologizare nu au fost respectate.

Liderii PSD, însă, au evitat să bage de seamă că propovăduiesc ecologismul chiar în oraşul primarului Pendiuc, asasinul de căţei, cel care a instrumentat un veritabil masacru împotriva prietenilor omului.

Nimic nici despre faptul că, în urmă cu o săptămână, o persoană psihopată tolerată sau poate montată de municipalitate a otrăvit în masă căţei, pisici şi păsări în cartierul Războieni, traumatizând populaţia şi mai ales copiii, care şi-au găsit prietenii fără grai agonizând pe stradă. N-au mai putut fi salvaţi, iar medicii veterinari au afirmat că substanţa care a fost folosită este letală şi pentru om, iar copiii, obişnuiţi să se joace cu animalele, s-ar fi putut contamina. Curat ecologism!

Tot în Piteşti, tovarăşul Iliescu şi-a reitarat convingerile ecologiste dobândite în vremea tinereţii revoluţionare de la Moscova. Şi de ecologist ce e, a atacat, din nou, tema proprietăţii, contestând restituţia, ca pe vremea în care intervenea în treburile Justiţiei, determinând recursul în anulare împotriva proprietarilor de drept.

Conul Ilici nu s-a abţinut să comită înţeleptele-i judecăţi, afirmând că este discutabilă garantarea proprietăţii, statul putând garanta doar dreptul la proprietate, nu şi proprietatea.

Gura păcătosului bolşevic adevăr grăieşte: statul în viziunea sa nu poate garanta proprietatea. O poate doar fura.

Şi PSD vrea să revină la guvernare. Voi ce credeţi?

Eu cred că dacă liderii PSD tot vorbesc despre măsuri pentru apărarea mediului, ar trebui să înceapă cu propriul partid.

Georgia rupe relaţiile diplomatice cu Moscova, după cum a anunţat adjunctul ministrului georgian de Externe, Gogol Vaşadze, citat de Reuters. El a precizat că interesele Georgiei în Rusia vor fi reprezentate de ambasada unei terţe părţi. De la Tbilisi, vor rămâne la Moscova un consul, un vice-consul şi personalul tehnic.

Închiderea Ambasadei are loc ca urmare a faptului că Federaţia Rusă a recunoscut independenţa regiunilor georgiene separatiste Oseţia de Sud şi Abhazia.

Joi, Parlamentul georgian adoptase o decizie în care soma Guvernul să rupă toate relaţiile cu Moscova şi să declare "forţe de ocupaţie", trupele ruseşti de pe pământul Georgiei.

Ambasadorul gruzin la Moscova era deja rechemat la Tbilisi, încă din iulie, ca urmare a manevrelor militare pe care Rusia le-a făcut în spaţiul aerian georgian şi după ce Moscova recunoscuse că a trimis avioane de luptă în spaţiul aerian al Georgiei. 

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi-a exprimat regretul faţă de decizia Georgiei, după cum relatează agenţia rusă "Interfax", citată de Reuters.

Luni este programat summitul extraordinar al UE pe tema recunoaşterii ruse a separatismului regiunilor georgiene.

MAE a reiterat, la solicitarea MEDIAFAX, că România susţine necesitatea reglementării diferendului transnistrean cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi în cadrul formatului de negocieri "5+2".

"România a susţinut constant şi susţine, în continuare, necesitatea soluţionării politice, juste şi durabile, a diferendului transnistrean, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova", a precizat, joi, Ministerul de Externe, la solicitarea MEDIAFAX.

Potrivit MAE, "comunitatea internaţională a exprimat, de la bun început, rezerve serioase faţă de Planul Kozak, care nu răspunde acestor principii", România pronunţându-se în continuare pentru "necesitatea reglementării conflictului transnistrean în cadrul formatului de negocieri 5+2" (OSCE, Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia şi în calitate de observatori UE şi SUA).

Ministerul de Externe consideră "deosebit de important" ca UE să joace un rol cât mai puternic în eforturile de soluţionare a acestui conflict şi, în general, în rezolvarea conflictelor îngheţate din arealul Mării Negre.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat, marţi, potrivit paginii electronice a agenţiei ITAR-Tass, că părţile implicate în conflictul transnistrean sunt dispuse să revină la Memorandul Kozak din 2003 şi să îşi rezolve diferendele.

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a apreciat, luni, în cursul unei întâlniri cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin, că există "şanse" reale pentru reglementarea conflictului din Transnistria.

În noiembrie 2003, Dmitri Kozak, adjunct al şefului Administraţiei prezidenţiale ruse, a prezentat Republicii Moldova şi Transnistriei un plan de federalizare a Republicii Moldova, respins însă, în noiembrie 2003, de preşedintele moldovean, Vladimir Voronin.

Ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner, şi cel britanic, David Miliband, şi-au exprimat îngrijorarea că Rusia ar putea pregăti scenarii similare celui aplicat în Georgia şi pentru Ucraina şi Republica Moldova.

MEDIAFAX

Foto: AFP

Ieri, la reuniunea Organizaţiei pentru Cooperare "Shanghai", de la Duşanbe, Tajikistan, cele şase ţări componente - Rusia, China, Kazakhstan, Kîrgîzstan, Tajikistan şi Uzbekistan - au adoptat o declaraţie comună în care se elogiază faptul că Moscova a adoptat acordul în şase puncte propus de preşedinţia franceză a UE pentru soluţionarea conflictului cu Georgia.

Deşi se salută "contribuţia Rusiei la procesul de pace din Oseţia de Sud", nu se condamnă "agresiunea Georgiei" şi nu se face vreo referire la recunoaşterea independenţei regiunilor georgiene separatiste Oseţia de Sud şi Georgia, aşa cum solicitase Moscova.

Eşecul diplomatic al Rusiei se produce în pragul summitului extraordinar al UE de luni, 1 septembrie, în cadrul căruia se vor lua în discuţie sancţiuni la adresa Rusiei, conform declaraţiei ministrului francez de externe, Bernard Kouchner, citat de AFP.

Foto: Reuters

Candidatul republican pentru preşedinţia SUA, John McCain şi cel democrat, Barack Obama, condamnă deopotrivă decizia Rusiei privind recunoaşterea independenţei Oseţiei de Sud şi a Abhaziei.

McCain, care solicitase, încă de la debutul războiului caucazian, excluderea Rusiei din G7 plus Rusia, a declarat, într-un comunicat citat de Reuters:  "Acţiunea Moscovei merită condamnarea din partea întregii comunităţi internaţionale, iar Rusia trebuie să înţeleagă faptul că violările dreptului internaţional pe care le comite comportă consecinţe".

Senatorul republican de Arizona reaminteşte că a averizat încă din aprilie cu privire la intenţiile Moscovei de anexare a teritoriilor georgiene, fapt de natură să submineze securitatea şi stabilitatea în regiune, şi că acţiunile de acum constituie concretizări majore ale intenţiilor ruseşti de dezmembrare teritorială a Georgiei.

În ce-l priveşte, Obama îşi intensifică retorica anti-Rusia pe fondul competiţiei electorale cu McCain. Senatorul democrat de Ilinois îşi declară, într-un comunicat de o duritate fără precedent pentru el, condamnarea faţă de Moscova şi opinia că Rusia ar trebui izolată de comunitatea internaţională drept consecinţă a acţiunilor ei îndreptate împotriva dreptului internaţional. 

"Dacă Guvernul Rusiei continuă să violeze normele şi practicile comunităţii internaţionale, Statele Unite şi aliaţii noştri trebuie să revizuiască relaţiile cu Rusia sub toate aspectele", adaugă Obama.

Foto: www.cbc.ca

Raportată la declaraţiile similare ale celor doi candidaţi la Preşedinţia SUA, pare şi mai delirantă teoria conspiraţiei, cu care puterea politică de la Moscova intoxică opinia publică rusească . Publicaţia britanică Times semnalează faptul că Rusia scoate de la naftalină vocabularul din timpul Războiului Rece pentru a face din SUA, tâlharul din Georgia.

Astfel, "analistul politic" Serghei Markov (foto), un apropiat al preşedintelui Medvedev, a lansat în presa rusă, via postul de radio VESTI FM, zvonul de tipul isterizărilor sovietice antiamericane, că războiul cu Georgia este opera Administraţiei Bush, interesată să declanşeze un nou Război Rece cu Moscova, ca ultimă carte a candidatului republican John McCain în lupta electorală cu demoratul Obama.

Oh, those Russians!

P.S. Este postarea nr.900.

Foto: EvZ

Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko, a declarat ca inacceptabilă decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste georgiene Oseţia de Sud şi Abhazia, considerând că orice ţară care nu face parte din aranjamentele internaţionale de securitate poate fi următoarea care să fie supusă puterii militare a Rusiei.

Declaraţia face parte dintr-un interviu acordat Reuters: "Ceea ce s-a întâmplat este o ameninţare pentru oricine, nu doar pentru o ţară. Orice naţiune poate fi următoarea, orice ţară. Când permitem cuiva să ignore dreptul fundamental la integritate teritorială, punem la îndoială existenţa oricărei ţări", a considerat preşedintele ucrainean.

Victor Iuşcenko a adăugat că Ucraina trebuie să-şi întărească apărarea şi de aceea, să facă presiuni pentru accelerarea admiterii în NATO.

După ce a blocat deplasarea navelor ruseşti din apele teritoriale maritime ucrainiene spre Georgia, Iuşcenko anunţă, acum, că Ucraina trebuie să revizuiască pactul de leasing cu Rusia privind portul Sevastopol, pentru ca Ucraina să nu fie antrenată într-un conflict militar internaţional prin folosirea propriului teritoriu pentru lansarea de atacuri ruseşti asupra altor ţări.

Pactul în cauză a fost semnat pe perioada 1997-2017, Rusia plătind pentru închirierea bazei din Sevastopol un onorariu anual de 98 de milioane USD.

În legătură cu Decretele preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, din 26 august 2008, privind recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud, Ministerul Afacerilor Externe reiterează importanţa capitală pentru stabilitatea şi securitatea regională a respectării principiilor fundamentale ale dreptului internaţional, consemnate în Carta Naţiunilor Unite şi Actul Final de la Helsinki, între care respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statelor.

Acest act unilateral regretabil şi lipsit de temei legal este susceptibil să afecteze şi mai puternic situaţia din zonă, precum şi perspectivele de reglementare durabilă a conflictelor din regiune.

Ca stat membru al UE şi NATO, România va acţiona, în continuare, atât în cadrul organizaţiilor din care face parte, cât şi în plan bilateral cu statele din regiune, pentru reglementarea situaţiei din Georgia, în conformitate cu cerinţa respectării depline a  suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale acestei ţări.

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

Foto: AFP-Mediafax 

The Financial Times Limited 2008

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, urmează să se întâlnească, azi, cu preşedintele Chinei, Hu Jintao, în tentativa de a obţine susţinere diplomatică în disputa cu Occidentul pe marginea Georgiei.

Întâlnirea este programată în Tajikistan, în ajunul unui summit centro-asiatic la care s-ar putea lua în discuţie tema Georgia, relatează AFP.

Dacă Rusia poate avea în China un partener economic, susţinerea diplomatică în recunoaşterea regiunilor georgiene separatiste Oseţia de Sud şi Abhazia este puţin probabilă, dat fiind cazul Tibet.

Preşedintele rus, Medvedev, a recunoscut, ieri, independenţa Oseţiei de Sud şi a Abhaziei, şi a îndemnat şi alte state "să-i urmeze exemplul", pe calea unui discurs transmis în direct de televiziunea de stat.

SUA deja a avertizat Rusia că va face uz de dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, ca să blocheze orice tentativă de a obţine recunoaşterea internaţională a separatismului regiunilor georgiene a căror independenţă a fost recunoscută de Rusia.

Ministrul de Externe francez, Bernard Kouchner, şi-a exprimat îngrijorarea că această recunoaştere poate fi precedentul unor noi tentative ruseşti de dezmembrare teritorială a unor state suverane, vizând, printre altele şi R.Moldova - Transnistria.

Luni va avea loc la Bruxelles un summit extraordinar al UE ca urmare a actului unilateral al Rusiei, unanim considerat ca încălcare a dreptului internaţional.

Comunitatea transatlantică menţine relaţii formale cu Rusia, la nivel bilateral, între state, dar exclude Moscova de la cooperare în instituţii pentru apartenenţa la care ruşii au făcut, ani de zile, mari eforturi diplomatice: G7, Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO), Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).

Ca urmare a deciziei Consiliului NATO de a îngheţa relaţiile cu Rusia până la normalizarea relaţiei cu Georgia, Moscova a anunţat, la rândul ei, suspendarea colaborării cu NATO sub toate aspectele, cu excepţia tranzitării teritoriului Federaţiei Ruse spre Afganistan.

Foto: AFP-Mediafax

Rusia ar putea avea şi "alte obiective", după recunoaşterea regiunilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, între care Crimeea, Ucraina sau Republica Moldova, a declarat miercuri ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner, subliniind că Moscova a încălcat legea internaţională.

"Este foarte periculos", a declarat Kouchner la postul de radio Europe 1.

"Există şi alte obiective pe care le putem presupune ca fiind obiective ale Rusiei, în special Crimeea, Ucraina, Republica Moldova", a precizat el.

Crimeea (în sudul Ucrainei) era considerată teritoriu rus până când liderul sovietic Nikita Hruşciov l-a cedat în 1954 Kievului, într-un gest de bunăvoinţă.

Potrivit ministrului francez, "conflictele din Caucaz sunt conflicte extrem de dure".

El a adăugat că "în Osetia sunt 70.000 de persoane, separate în două clanuri, unul prorus şi altul progeorgian: asta înseamnă 30.000 de persoane de fiecare parte".

"Trebuie să fie o altă confruntare? Sper că nu", a continuat Kouchner, apreciind că "soluţia politică trebuie preferată".

Rusia se află în afara legii internaţionale, a declarat miercuri ministrul de Externe al Franţei, Bernard Kouchner, adăugând că Uniunea Europeană "nu poate accepta aceste încălcări ale dreptului internaţional" şi "ale acordurilor de securitate".

"Nu putem accepta aceste încălcări ale dreptului internaţional, ale acordurilor de securitate şi cooperare în Europa, ale rezoluţiilor Naţiunilor Unite şi invadarea, pentru prima oară după mult timp, a unui teritoriu de către o armată a unei ţări vecine", a spus el la postul de radio Europe 1.

"Cei 27 de preşedinţi (ai statelor europene) vor reacţiona" la summitul european de luni, a subliniat el.

Rusia se află în "afara legii inetrnaţionale şi nu este doar părerea Uniunii Europene", a adăugat ministrul.

Occidentul a condamnat decizia de marţi a Moscovei de a recunoaşte indepenedenţa celor două republici separatiste din Georgia, Abhazia şi Osetia de Sud, după conflictul din Caucaz.

AFP-MEDIAFAX

Foto: AFP-Mediafax

Cindy McCain, soţia candidatului republican la alegerile prezidenţiale din SUA, John McCain, a vizitat marţi în Georgia persoane refugiate în urma conflictului ruso-georgian.

Ea s-a deplasat la o şcoală şi într-o fostă clădire administrativă unde sute de georgieni au găsit refugiu după ce au fugit din satele lor, aflate în zona de conflict.

"De fiecare dată când văd refugiaţi şi vorbesc cu ei, mi se frânge inima", a declarat Cindy McCain.

"Singurul loc în care aceşti oameni vor să fie este casa lor. Dar nu se pot întoarce din cauza situaţiei create de ruşi", a adăugat ea.

Soţul ei a condamnat ferm rolul jucat de Moscova în conflictul cu Georgia, făcând apel la excluderea Rusiei din grupul ţărilor celor mai industralizate (G8).

Vizita lui Cindy McCain intervine la o zi după deschiderea Convenţiei democrate care îl va desemna pe Barack Obama drept candidat al Partidului Democrat la alegerile prezidenţiale americane.

MEDIAFAX

USS Mount Whitney - Foto: AFP

Pe lângă avioane ale US AIR FORCE, trimise cu ajutoare în Georgia, preşedintele SUA, George W. Bush a trimis şi trei nave militare americane în Marea Neagră, cu misiune umanitară. 

US NAVY are în proximitatea Georgiei sau în apele maritime ale Georgiei distrugătorul USS McFaul (DDG 74) şi nava U.S. Coast Guard Cutter Dallas (WHEC 716), fiind pe punctul de sosire şi USS Mount Whitney (LCC/JCC 20), după cum se menţionează pe site-ul Catierului General al SUA în Europa.

USS Mount Whitney este nava-fanion al Flotilei a Şasea, după cum precizează AFP.

Misiunea militară umanitară americană are loc în contextul în care Rusia nu a respectat în totalitate acordul-cadru de pace şi îşi menţine prezenţa în portul Poti, unde jurnaliştii au raportat jafuri practicate de trupele ruseşti. În consecinţă, un cameraman AP a fost bruscat duminică, după cum relatează Agenţia de ştiri americană.

Misiunea se intensifică şi pe fondul recunoaşterii ruseşti a independenţei regiunilor separatiste georgiene, Oseţia de Sud şi Abhazia.

Conform Agenţiei citate, distrugătorul McFaul şi-a îndeplinit misiunea umanitară la Batumi, port din sudul Georgiei, dar rămâne în apele Mării Negre, după cum declară comandorul Scott Miller, purtător de cuvânt al Flotilei a Şasea americane din Napoli.

US. Cutter Dallas, al Gărzii de Coastă, va livra ajutoare în portul Poti, mâine.

Generalul Anatoli Nogoviţîn, adjunct al şefului Statului Major General al Federaţiei Ruse, a declarat pentru AP că există zece nave militare ale NATO în Marea Neagră şi urmează să sosească încă opt. Generatul rus a incriminat SUA că nu foloseşte Marina Comercială pentru transport umanitar şi că navele militare deţin arsenal.

Nogoviţîn mai declară că "manevrele militare ale NATO în Marea Neagră ne lasă perplecşi" şi afirmă că "Marea Neagră este doar o mică piscină pentru armele lor cu rază de 2,500 km".

Zilele următoare, forţele armate americane vor fi trecute în revistă de vicepreşedintele Dick Cheney, trimis de preşedintele George W. Bush în Georgia, Ucraina şi Azerbaijan.

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a recunoscut, la Soci, independenţa autoproclamatelor regiuni separatiste Oseţia de Sud şi Abhazia, după ce, ieri, Parlamentul rus votase recunoaşterea.

Comunitatea transatlantică a reacţionat imediat, protestând la adresa actului arbitrar al Rusiei, care încalcă dreptul internaţional.

SECRETARUL AMERICAN DE STAT, CONDOLEEZZA RICE, citată de AP, a declarat că decizia preşedintelui rus este "extrem de nefericită" şi SUA consideră cele două regiuni, părţi integrante ale teritoriului georgian recunoscute internaţional, statul american urmând să-şi exercite dreptul de veto la CSONU, pentru a bloca orice tentativă a Rusiei de a le schimba statutul.

Agenţia HotNewsTurkey prezintă alte reacţii internaţionale:

OSCE: "Recunoaşterea independenţei pentru Oseţia de Sud şi Abhazia violează principiile fundamentale ale OSCE": "Rusia trebuie să urmeze principiile OSCE şi să respecte integritatea teritorială şi suveranitatea Georgiei. Rusia trebuie să-şi retragă imediat toate trupele din Georgia şi să aplice acordul de încetare a focului... Comunitatea internaţională nu poate accepta zone-tampon stabilite unilateral".

MINISTERUL DE EXTERNE AL FRANŢEI: "Considerăm aceasta o decizie regretabilă şi ne reiterăm angajamentul faţă de integritatea teritorială a Georgiei".

CANCELARUL GERMANIEI, ANGELA MERKEL: "Decizia Rusiei de recunoaştere a Oseţiei de Sud şi a Abhaziei a fost absolut inacceptabilă. Aceasta contrazice principiile de integritate teritorială ca drept fundamental...Trebuie menţinut dialogul cu Rusia, într-o formă  care rămâne să fie decisă la summitul UE de luni".

MINISTERUL BRITANIC DE EXTERNE: "Respingem categoric această decizie, şi reafirmăm suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei. Decizia contravine obligaţiilor pe care Rusia şi le-a asumat în mod repetat în rezoluţii (CS)ONU. Nu face nimic pentru a îmbunătăţi perspectivele de pace în Caucaz".

MINISTRUL DE EXTERNE AL ITALIEI, FRANCO FRATTINI: "Mişcarea nu se încadrează în dreptul internaţional. O balcanizare a Caucazului pe criterii etnice este un pericol grav pentru toţi".

MINISTERUL DE EXTERNE AL CEHIEI: "Recunoaştem Georgia în integralitatea, iar Oseţia de Sud şi Abhazia fac parte din ea...Rusia nu este un jucător imparţial în acest conflict".

MINISTRUL DE EXTERNE AL SUEDIEI, CARL BILDT: "Decizia Rusiei de a recunoaşte provinciile georgiene rebele Oseţia de Sud şi Abhazia ca state independente a fost o violare deliberată a dreptului internaţional".

"Medvedev a escaladat, acum, dramatic criza dintre Rusia şi restul lumii. Decizia este, de asemenea, o violare deliberată a dreptului internaţional şi a principiilor fundamentale pentru stabilitate în Europa".

Foto: www.jamestown.org

Preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, l-a avertizat, ieri, pe preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, că disputa asupra Transnistriei trebuie văzută în contextul conflictului din Georgia, informează Agenţia rusă "Interfax", citată de AFP.

Agenţia rusă îl mai citează pe Medvedev vorbind în termenii preşedintelui României, Traian Băsescu, referitor la "cât de periculoase pot fi aşa-zisele conflicte îngheţate" şi dând vina pe atitudinea preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili.

Cu alte cuvinte, Voronin a fost avertizat să nu apere cu trupe moldoveneşti teritoriul republicii separatiste autoproclamate transnistrene. Reamintim că Rusia a refuzat, ani în şir, să respecte acordul de la Istanbul (1999), privind retragerea trupelor ruseşti din Moldova şi Georgia, preferând să aplice, diversionist, mai vechea prevedere privind desfăşurarea unor "forţe de pace" (1992).

România nu a avut nici o reacţie faţă de ameninţarea proferată de Medvedev, la nici un nivel.

De asemenea, nu s-au înregistrat reacţii nici din partea comunităţii internaţionale.

Voronin plăteşte tribut periculos conceptului de "neutralitate permanentă", care figurează în Constituţia R.Moldova şi pe care l-a reafirmat cu obstinaţie, în ciuda solicitării formulate de PPCD, privind imperativul ca Moldova de peste Prut să renunţe la conceptul cu pricina şi să se orienteze spre integrarea în NATO.

Vicepreşedintele american, Dick Cheney va face o vizită în Georgia, Ucraina şi Adzerbaidjan, pe fondul susţinerii ruseşti a separatismului regiunilor georgiene, Oseţia de Sud şi Abhazia.

Pe lângă activitatea diplomatică a SUA, dublată de cea a UE, se desfăşoară acţiuni umanitare, susţinute de forţele armate americane în Marea Neagră, spre protestul Rusiei, care a mârâit şi împotriva unui exerciţiu militar naval româno-american, programat de mai multă vreme şi care avea toate motivele să nu fie amânat.

Pe drum spre misiunea umanitară în Georgia se află şi doamna Cindy McCain, soţia candidatului prezidenţial republican John McCain.

Foto: Mediafax

Cele două Camere ale Parlamentului Rusiei au votat, ieri, pentru independenţa regiunilor separatiste Oseţia de Sud şi Abhazia. Legea urmează să fie supusă spre promulgare preşedintelui Medvedev.

În plenurile Camerelor au pledat liderii regiunilor separatiste, Eduard Kokoiti - Oseţia de Sud şi Serghei Bakapş - Abhazia, care au invocat "genocidul gruzin", pentru a ajuta Rusia în tentativa de a justifica separatismul teritorial pe criteriul "genocidului împotriva minorităţilor".

Preşedintele SUA, George W. Bush, l-a avertizat pe preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, să nu facă greşeala de a recunoaşte unilateral independenţa unor regiuni care fac parte integrantă din teritoriul Georgiei, recunoscut prin rezoluţii ONU.

La rândul lui, preşedintele Franţei, Nicholas Sarkozy, care deţine preşedinţia în exerciţiu a UE, a anunţat o reuniune extraordinară a Uniunii Europene, programată pentru luni, 1 septembrie.

Deţinut politic pe vremea Imperiului Răului, iniţiator al opoziţiei politice şi civice din ţara lui, primul preşedinte al Georgiei independente, prima personalitate care, pe 20 august 1991, în timpul aşa-zisului puci de la Moscova, a cerut Occidentului şi în particular, SUA, recunoaşterea independenţei tuturor ţărilor componente ale imperiului sovietic şi stabilirea de relaţii diplomatice cu ele.

Ales majoritar, la 26 mai 1991, Zviad Gamsahurdia a fost debarcat la 22 decembrie 1991, printr-o lovitură de stat dată de sovieticul Eduard Shevardnadze, cu concursul Rusiei, în aplauzele SUA Administraţiei Clinton şi cu recunoaşterea ONU. Ca să evite o mare vărsare de sânge, Gamsahurdia s-a exilat în Cecenia, apoi, după doi ani, a revenit, şi prezenţa lui a reaprins mişcarea de eliberare.

În noiembrie 1993, trupele ruseşti au ocupat Vestul Georgiei, acolo unde începuse din nou să funcţioneze Guvernul legal al lui Gamsahurdia. O lună mai tâziu, a murit în circumstanţe tragice. Un asasinat neelucidat. A fost îngropat în Cecenia - fusese singurul şef de stat care recunoscuse independenţa Ceceniei şi era prieten cu preşedintele Johar Dudaev.

Fiu de filolog academician, Zviad Gamsahurdia a fost, la rândul lui, un mare om de litere, istoric, filosof, teolog. A fost căsătorit şi a avut trei copii.

După "revoluţia rozelor" din noiembrie 2003, preşedintele Mihail Şaakaşvili a elogiat figura lui Gamsahurdia şi a dispus reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale omului de stat georgian la Tbilisi.

Foto: Mediafax

După isprava de la Tbilisi, de unde a trimis Georgia să "negocieze direct", adică, sub ocupaţie, cu Rusia; după poziţia nevertebrată, în care s-a turcit după opinia Istanbului, astăzi, la Bucureşti, preşedintele Băsescu a luat de-a binelea poziţia de drepţi faţă de Moscova.

Mai precis, a blamat Georgia pentru războiul cu Rusia, şi a sugerat că respectivele "conflicte îngheţate" din regiune trebuie tratate şi rezolvate regional. Adică, mai la vale, SUA, UE, NATO. Că nici nu suntem ţară Aliată. Aceeaşi poziţie, de "neutralitate", deci, de partea Rusiei, a avut-o şi Cristian Diaconescu.

Dar purtătorul de cuvânt al PSD s-a pronunţat în cadrul unei emisiuni televizate, pe când preşedintele Băsescu s-a pronunţat în numele României, atât în cadrul turneului regional, cât şi prin declaraţia oficială de la pupitrul Preşedinţiei ţării. Şi a mai şi citit, ca nu cumva să i se găsească atenuantele vreunei improvizaţii.

Mai avea să cerşească o vizită-acum la Moscova, după ce atât Cristian Diaconescu (aseară, la Realitatea TV-Realitatea zilei), cât şi psycho analistul Valentin Stan (tot aseară, la Antena 3-Ştirea zilei) i-au reproşat că nu e în stare să ajungă la Kremlin.

Ca şi cum nu ar exista o Rezoluţie a Consiliului NATO, conform căreia relaţiile cu Moscova sunt îngheţate până la retragerea trupelor din Georgia, drept pentru care nici un şef de stat şi de guvern Aliat nu se deplasează până atunci în capitala Rusiei.

Şi de parcă noi am fi o nemernică de ţară devertebrată, din vechea zonă gri, prosternată subit la picioarele vechiului stăpân. Respect de sine? Ce glumă!

După ce a hăulit trei ani împotriva Rusiei şi a supt la SUA, acum, preşedintele Băsescu a căzut în extrema cealaltă. Şi-a revizuit poziţia în sensul că Licuriciul vine de la Răsărit şi şi-a reorientat opţiunile orale. De intrat şi în anale. După care a prestat în trei reprize: Tbilisi-Istanbul-Bucureşti. Spre satisfacţia tătucului de la Moscova.

După care a anunţat că raportul sexual cu Rusia va fi trimis spre examinare şi Aliaţilor.

Asta e politica externă a României. Vă place?

Foto: MEDIAFAX

Preşedintele Băsescu şi-a încheiat, ieri, turneul regional, la Istanbul, unde, la întâlnirea cu preşedintele turc Abdullah Gul, a declarat că România se raliază iniţiativei Turciei privind proiectul Black Sea Harmony, procedurile legislative fiind avansate în acest sens.

Iniţiativa Black Sea Harmony presupune o misiune de patrulare a forţelor riverane,  vizând descurajarea terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă în regiunea Caucazului şi a Mării Negre.

Traian Băsescu nu a avut nici un punct de vedere cu privire la iniţiativa preşedintelui Ucrainei, Victor Iuşcenko, discutată în cadrul întâlnirii de alaltăieri, de la Kiev, privind necesitatea refacerii echilibrului de forţe militare la Marea Neagră. Preşedintele Gul şi-a exprimat opinia conform căreia sunt suficiente ţările riverane pentru asigurarea securităţii în zonă, nefiind necesară o implicare exterioară.

Două iniţiative şi nici una a României. Oricum, cei doi preşedinţi şi-au exprimat încrederea în viabilitatea proiectului Nabucco.

Ceea ce a omis să ne spună preşedintele Băsescu este dacă a încercat, măcar, să-l convingă pe preşedintele Gul să accepte reviziurea atitudinii ostile a Turciei faţă de participarea Franţei, prin Gaz de France (GDF), la construirea gazoductului Nabucco, participare în favoarea căreia România, prin premierul Călin Tăriceanu şi preşedintele Traian Băsescu s-a pronunţat încă din februarie anul acesta, alături de Ungaria: prin compania ungară de stat MOL - că noi nu am considerat necesar să mai deţinem aşa ceva, conform acordului-cadru al negociatorului Băsescu cu UE, aplicat de executantul Guvern Năstase, care se acuză reciproc degeaba, pentru o ispravă comună. Privatizarea păguboasă a PETROM.

Opoziţia turcă este o replică la atitudinea Franţei în problema genocidului din Armenia şi a opoziţiei franceze faţă de aderarea Turciei la Uniunea Europeană.

Dacă adăugăm şi modul grosolan în care preşedintele Băsescu l-a lezat pe preşedintele Franţei, Nicholas Sarkozy, negându-i reacţia rapidă în problema Georgiei, putem spune că avem succesuri ca nimeni alţii cînd e vorba să ne subminăm interesele vizând alternativa energetică la şantajul rusesc. Şi nu numai.

Foto: Mediafax

"SUA trebuie să aleagă între Rusia şi Georgia".

Foto: Mediafax

Decât să fi făcut România de râs la Tbisili, mai bine preşedintele Băsescu stătea acasă şi se consola cu un bax de whisky, pentru neputinţa lui de a se dovedi bărbat de stat.

A fost o vizită penibilă, singura vizită penibilă dintre vizitele de solidaritate. De fapt, solidaritate cu Moscova, pentru că altfel nu se explică unele declaraţii aberante ale preşedintelui României.

Gafe diplomatice, prostii crase sau comandamente ale tătucului Volodea? Efectul a fost, oricum, acelaşi: imaginea unei Românii laşe, avocate a Moscovei. Susţinerea sotto a ideii de integritate teritorială, mai degrabă decât a integrităţii teritoriale a Georgiei, nu face decât să confirme imaginea.

Ce a susţinut Băsescu atât de prost? Unu: că Georgia trebuie să reia negocierile cu Rusia. Asta, în condiţiile în care Rezoluţia Consiliului NATO de alaltăieri menţionează foarte clar îngheţarea relaţiilor cu Rusia până la retragerea trupelor din Georgia şi punerea lor sub semnul întrebării în continuare, dată fiind o mentalitate retardată a Moscovei, care trebuie mai întâi schimbată.

Şi Saakaşvili lansase, zilele trecute, invitaţia la raţiune adresată Moscovei, privind negocierea unui sistem de relaţii bilaterale, dar numai după retragerea de pe teritoriul georgian. Dar România, prin pacostea ei de preşedinte, a reuşit să facă figură separată în echipa transatlantică, demonstrând că stropşelile lui Băsescu la adresa Moscovei de acum un an-doi nu au fost decât mingi la fileu ridicate lui Putin. Acum şi-a arătat adevăratele culori, pentru cine nu le cunoştea.

A doua gafă a fost invocarea cazului Kosovo, ca a chelului care-şi pune mâna-n cap. Ori a vorbit neîntrebat, ori a spus ceva pentru care Putin şi Medvedev l-ar fi pupat.

A treia gafă a fost consideraţia că investitorii străini vor ezita să investească în Georgia şi e nevoie de ajutorul ţărilor regionale. Afirmaţia se înscrie tot în categoria contrazicerii flagrante a liniei transatlantice, formulată atât în Rezoluţia Consiliului NATO, cât şi în luările de poziţie ale secretarului american de stat, Condoleezza Rice, anume faptul că Aliaţii iau măsuri ferme pentru asistenţă economică de aşa natură încât Georgia să-şi recupereze ritmul spectaculos de dezvoltare. Mesajul SUA a fost puternic în sensul impulsului dat investitorilor străini de a continua afacerile cu Georgia. Şi se găsi Băsescu să sară din baie.

A patra gafă a fost afirmaţia că el nu crede că Medvedev poate să nu respecte ce-a declarat privind retragerea trupelor până vineri (mâine). Ca şi cum n-ar exista însuşi precedentul încălcării flagrante a acordului-cadru. Decât să spui prostii la scenă deschisă, mai bine taci.

Saakaşvili era negru. Băsescu era roşu. Nu m-aţi crezut când vă spuneam că isteriile lui antiruseşti erau de fapt un serviciu făcut Moscovei. Acum îl face pe faţă.

Ieri, la Chişinău, Băsescu mai dăduse cu bâta-n baltă prin afirmaţia că UE s-a mişcat greu. Când este cunoscută rapiditatea de reacţie a preşedintelui Sarkozy, în calitate de preşedinte în exerciţiu. Iniţiator şi negociator al acordului-cadru adoptat în urma demersurilor lui diplomatice determinate.

Dacă tot a fost deranjat la stomac să condamne agresiunea Rusiei, dacă tot i-a fost frică să semneze scrisoarea celor cinci preşedinţi ale ţărilor ex-sovietice care s-au solidarizat imediat cu Georgia şi a avut o ezitare în pantaloni să participe la mitingul de solidaritate cu Saakaşvili al Georgiei la Tbilisi, mai bine stătea acasă, decât să ne facă de râs.

Jenant preşedinte, o ruşine naţională.

Editorial

Bravo, Buba!

Pavel Păduraru

Deşi am preluat acest titlu de pe portalul de ştiri georgian „Naşa Abhazia”, nu greşesc dacă afirm că el îmi aparţine şi mie. Deoarece atunci când am aflat că renumitul artist georgian Vahtang Kikabidze (supranumit Buba) a renunţat la „Ordinul Prieteniei”, cu care fusese decorat de către Dmitri Medvedev acum o lună, când a împlinit 70 de ani, şi a refuzat să concerteze în Palatul Kremlinului, unde e în pregătire, pentru începutul lui octombrie, serata sa jubiliară, prima expresie ce mi-a ieşit din gură a fost: „Bravo, Buba!”. Bravo că ai avut curajul (care le lipseşte, din laşitate sau din prostie, multor artişti, inclusiv de la noi) de a refuza prompt onorurile ucigaşilor!

Declaraţia lui Kikabidze pentru presa rusă - directă şi sinceră, descoperă în el un simbol veridic al demnităţii intelectuale şi naţionale: „Îmi este foarte rău acum. Ieri, în timpul bombardamentului, a fost omorât un ziarist, un prieten foarte apropiat al fiului meu. Cum să mai cânt? Ieri era în toi un război de proporţii în Georgia, cum să primesc această decoraţie? E război şi e îngrozitor, dar dacă aş primi ordinul, ar fi şi mai îngrozitor. Astăzi are loc anexarea patriei mele şi nu pot să primesc ordine de la statul rus. Oare de ce în Rusia nimeni n-a deschis gura ca să ia apărarea georgienilor? Prietenii mei ruşi şi-au închis telefoanele. La apelurile mele, ei fie că nu mai răspund, fie că încearcă să nu vorbească despre război…”.

În continuare, chiar dacă discută cu jurnaliştii ruşi, Buba spune lucrurilor pe nume - că o lună până la declanşarea războiului, ruşii bombardau, în fiece seară, satele georgiene; că era imposibil de rezistat acestor tensiuni; că erau răniţi oameni simpli; că teroarea ruşilor semăna groază în toţi şi că Georgia a fost pusă în situaţia de a-şi apăra cetăţenii, dar nu de a începe un conflict armat. Şi, la urmă, Buba adaugă: „Conflictul se va încheia atunci când nu va rămâne niciun ocupant pe teritoriul Georgiei - nici în Osetia, nici în Abhazia. Conflictul se va sfârşi atunci când ruşii vor înceta schimburile de foc”.

Vorbele lui Buba sunt poezia Georgiei însângerate. Demult n-am auzit vreun artist care să spună cuvinte atât de frumoase despre ţara sa. Şi anume pentru că sunt rostite în plin război cu una din marile puteri mondiale, dar nu pe timp de pace, când intelectualii pseudo-eroi se ghiontesc ca să ajungă la microfon şi să arate fiecare că-i cel mai tare din parcare. Totodată, Buba spune ce are de spus şi nu se mai aventurează în replici moldoveneşti sterile - scrise pe pagini întregi de ziar - la acuzele ce i se aduc. El rămâne impasibil la declaraţiile dubioase ale presei ruse, precum că respinge prietenia ruso-georgiană, că are deficienţe mentale, că un asemenea protest, la o vârstă înaintată, ar putea să-i apropie decesul. El tace şi preferă să rămână sub gloanţe, asumându-şi conştient riscul de a nimeri sub o bombă a „prieteniei ruseşti”...

Uitaţi-vă la Kikabidze şi veţi vedea, în sfârşit, valoarea demnităţii. Şi ruşinaţi-vă! Sau învăţaţi de la el o simplă lecţie, pentru clasa întâia - artistul poate să cânte pentru oricine: pentru ţărani, şcolari, demnitari, criminali, narcomani, intelectuali, ticăloşi etc. NUMAI PENTRU UCIGAŞII PĂRINŢILOR, FRAŢILOR ŞI CELOR DE-UN SÂNGE CU EL NU TREBUIE SĂ CÂNTE UN ARTIST, DACĂ SE RESPECTĂ CA FIINŢĂ UMANĂ ŞI CA OM DE CULTURĂ! E atât de simplu, încât mă bucur şi mai repet o dată: „Chiar eşti bravo, Buba!”.

TIMPUL - R.Moldova