[...] Se vede diferit imediat cum schimbi balconul. Totul se vede altfel, până şi gândurile arată altfel. În urmă cu ceva ani mă gândeam că poate sunt şi eu un fel de piesă lipsă a unui puzzle cosmic.… more →
Călătorru's Weblogcalatorru wrote 1 month ago: [...] Se vede diferit imediat cum schimbi balconul. Totul se vede altfel, până şi gândurile arată al … more →
calatorru wrote 3 months ago: s-a zbârlit lumea ca un cactus într-un deşert al împietririi fine nesimţitori şi afundaţi în mersuri … more →
calatorru wrote 5 months ago: E dreptul meu să caut fericirea de-a lungu’ntregi străzi plină de stele s-o caut pe sub colţur … more →
calatorru wrote 1 year ago: la gandul ca pot fi muşcat de un şarpe, n-am mai dăramat zidul, n-am sters paienjenii de teama plas … more →
calatorru wrote 1 year ago: peştera ca un pantec neprimitor găzduia singurătatea muntelui ce mă găzduia. credeam că împotriva … more →
calatorru wrote 1 year ago: Singura regulă a postmodernismului e că nu există reguli! – (adică există, din cate înţeleg eu … more →
calatorru wrote 1 year ago: am citit si discutat zilele astea despre Dumnezeu care s-a întrupat, care s-a asemănat nouă în toate … more →
calatorru wrote 1 year ago: Apun razele în spatele soarelui Sălcilor le-au crescut pletele Pământul musteşte de iarbă Luminile r … more →
calatorru wrote 1 year ago: un gand starnit de asocierea verighetei sau a verighetelor cu catuşele. pornită de la vorba că … more →
calatorru wrote 1 year ago: pe cine înşeală mai mult copilul care copiază în timpul lucrării: pe profesor (lăsand impresia că şt … more →
calatorru wrote 1 year ago: Înmărmurim pietrele Înfrunzim iarba Mişcăm mişcările din inima roţilor Ţiganilor le-au crescut zâmb … more →
calatorru wrote 1 year ago: Ce dacă scaunele stau neaşezate şi vântul bate cu putere obloanele obosite de atâtea zi … more →
calatorru wrote 1 year ago: Mâna culege floarea Floarea suspină parfumul Sticla adună strivirea Ritmul sângelui îl împrăştie Şi … more →