<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="wordpress.com" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>cod-pin &amp;laquo; WordPress.com Tag Feed</title>
	<link>http://wordpress.com/tag/cod-pin/</link>
	<description>Feed of posts on WordPress.com tagged "cod-pin"</description>
	<pubDate>Fri, 10 Oct 2008 18:51:21 +0000</pubDate>

	<generator>http://wordpress.com/tags/</generator>
	<language>en</language>

<item>
<title><![CDATA[Cu oiştea-n card!]]></title>
<link>http://cristibadea.wordpress.com/?p=74</link>
<pubDate>Tue, 06 May 2008 21:30:52 +0000</pubDate>
<dc:creator>cristibadea</dc:creator>
<guid>http://cristibadea.ro.wordpress.com/2008/05/07/cu-oistea-n-card/</guid>
<description><![CDATA[După ce au stat cuminţi de Paşte şi 1 Mai, hoţii par că au început săptămâna în forţă. ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>După ce <a href="http://www.protv.ro/stiri/social/noaptea-de-pasti-a-fost-sfanta-chiar-si-pentru-infractori.html">au stat cuminţi de Paşte şi 1 Mai</a>, hoţii par că au început săptămâna în forţă. Luni, un bărbat din Alba a rămas fără 8.600 de lei, după ce i s-a furat portofelul, dar şi pentru că a dat dovadă de o comoditate de-a dreptul falimentară. Suma nu era în portofel, ci în două conturi bancare, însă când <a href="http://www.protv.ro/stiri/social/a-ramas-fara-8-600-de-lei-dupa-ce-a-lasat-pin-urile-pe-spatele.html">scrii pe spatele cardurilor PIN-ul</a>, e ca şi cum ai umbla cu toţi banii la tine. La fel de ingenioşi s-au dovedit a fi şi cei care l-au jefuit pe om, pentru că i-au lichidat conturile de la un bancomat supravegheat cu cameră video. În concluzie, nu s-a întâlnit hoţul cu prostul, ci prostul cu proştii.</p>
<p>Mai prevăzători s-au dovedit a fi cei care <a href="http://www.protv.ro/stiri/eveniment/frauda-de-proportii-la-bancpost.html">au golit conturile a zeci de clienţi Bancpost</a>. Da, e vorba despre acea bancă cu reclama în care Napoleon însuşi rosteşte o replică memorabilă: "Crede şi nu cerceta!". Adică un fel de "Dormi liniştit!". Ca să revin la autorii fraudei, aceştia au scos banii de la bancomate din Bulgaria, deci sunt mai iscusiţi decât pungaşii din Alba.</p>
<p>Cum vina nu poate fi decât a sa, Bancpost susţine că va returna banii tuturor clienţilor păgubiţi, chiar dacă suma totală ar putea fi una cu multe z€roruri. Nu se ştie însă cine va returna băncii credibilitatea de dinaintea scandalului. Probabil o campanie de PR elaborată, pentru care Bancpost va plăti tot o sumă cu multe z€roruri.</p>
<p>În tot acest timp, Sorin Freciu vorbeşte, cu ocazia împlinirii a doi ani de The Money Channel, despre faptul că românii au depăşit stadiul în care, în ziua de salariu, scoteau toată leafa de la bancomat, ca să se ştie cu banii în mână. O fi de bine asta? Pentru că şi hoţii au depăşit stadiul în care te lăsau fără bani în troleu şi operează acum inclusiv online.</p>
<p>Aşteptăm deci cardul cu depozit sub saltea sau la ciorap, ca să ne ştim din nou banii în siguranţă. Nota bene, Bancpost!</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Cardul bancar, un portofel „deschis“ hotilor]]></title>
<link>http://independentul.wordpress.com/2007/09/25/cardul-bancar-un-portofel-%e2%80%9edeschis%e2%80%9c-hotilor/</link>
<pubDate>Tue, 25 Sep 2007 19:59:27 +0000</pubDate>
<dc:creator>admin®</dc:creator>
<guid>http://independentul.ro.wordpress.com/2007/09/25/cardul-bancar-un-portofel-%e2%80%9edeschis%e2%80%9c-hotilor/</guid>
<description><![CDATA[Cotidianul „Independentul“ a tras in urma cu trei saptamani un semnal de alarma in ceea ce prive]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Cotidianul „Independentul“ a tras in urma cu trei saptamani un semnal de alarma in ceea ce priveste securitatea cartilor de credit. Mai precis, ne-a fost semnalat faptul ca, aflat in concediu in strainatate, un cetatean roman a ramas fara o suma importanta de bani dupa ce i-au fost furate cartile de credit. Mare i-a fost mirarea, avand in vedere faptul ca individul stia clar ca securitatea cardului sta sub emblema codului P.I.N. Si ce daca?  Desi ti s-ar putea parea oarecum lipsita de securitate aceasta practica a comerciantului, ea este una absolut corecta. Atunci cand mergi la cumparaturi, pentru a efectua plata cu cardul, nu ti se mai solicita neaparat introducerea codului P.I.N. („Personal Identifying Number“), verificarea prin semnatura fiind suficienta. In strainatate, multe carduri se emit fara P.I.N., si asta pentru ca ele sunt in general carduri de credit, folosite in mare masura la comercianti pentru plata cumparaturilor, dar si pentru ca, atunci cand faci o cumparatura, comerciantul iti cere sa-i semnezi chitanta emisa de P.O.S.</p>
<p style="text-align:justify;">                     </p>
<p style="text-align:justify;">In plus, comerciantul are obligatia sa verifice daca semnatura pe care cumparatorul o pune pe factura emisa de terminalul electronic este identica si cu cea de pe card. Daca nu se face dovada platii, prin chitanta semnata, tu poti sa nu recunosti tranzactia facuta si sa ceri ca banii sa-ti fie returnati in cont. „Utilizarea cardurilor de credit la comerciantii din strainatate si din tara se poate face si fara ca la casa sa se solicite codul P.I.N. Este responsabilitatea clientului sa aiba grija de card si sa anunte imediat furtul lui“, anunta un comunicat emis de banci.<br />
<span style="font-style:italic;"> </span></p>
<p style="text-align:justify;"><strong><font color="#ff0000"><span style="font-style:italic;">Clientul - direct raspunzator de card</span><br />
</font></strong>                    P.I.N.-ul, comunicat odata cu primirea cardului, este de fapt o cheie, o combinatie de patru cifre pe care o stii numai tu. Unii considera P.I.N.-ul indispensabil din motive de securitate, iar altii cred ca acesta este o pacoste pentru ca, daca ti se cere, trebuie sa-l stii. De aceea, unii fac imprudenta de a-l nota pe card sau de a-l tine in portofel impreuna cu acesta, ceea ce face si mai facila munca unui posibil hot. Daca s-a furat sau s-a pierdut cardul, P.I.N.-ul reprezinta un mijloc de protectie. Cea mai buna metoda de protectie este insa oferita prin anuntarea imediata a bancii emitente si implicit blocarea cardului. Clientul este absolvit de orice responsabilitate privind cheltuielile care se fac cu cardul furat din momentul in care acesta a anuntat banca emitenta ca i s-a furat cardul si cere blocarea acestuia. Toate tranzactiile efectuate cu un card se regasesc pe extrasul de cont lunar si, deci, orice tranzactie pe care nu o recunoaste trebuie anuntata imediat la banca. In plus, are posibilitatea sa ceara refuzul la plata daca banii au fost trasi pentru  un serviciu neefectuat sau pentru produse care nu au fost livrate. Banca va cere comerciantului dovada ca serviciul a fost efectuat, adica bonul fiscal sau alte documente, pentru a verifica daca poarta semnatura posesorului. Asadar, pentru hoti numai exista frontiera. Daca pana de curand ne „blocam“ banii pe un card de credit avand siguranta ca nimeni nu poate ajunge la ei… acum ce vom mai face?<br />
<br /><span style="font-weight:bold;text-decoration:underline;">Lian VACARENCU</span></p>
]]></content:encoded>
</item>

</channel>
</rss>
