Organizatiile au prezentat proiectele pe care le desfasoara in Republica Moldova in diferite domenii de activitate cum ar fi: prevenirea HIV/SIDA, dezvoltare organizationala, protectia mediului, drepturile copilului si politici de tineret, dezvoltare durabila si dezvoltare economica etc. Aceste proiecte vizeaza in principal transferul experientei si expertizei organizatiilor romanesti din perioada de tranzitie.

Au fost prezentate si proiecte finantate prin Phare Cooperare Transfrontaliera, iar organizatiile iesene au semnalat probleme grave in acordarea de finantare, probleme care afecteaza calitatea proiectelor in curs de derulare. Din acest motiv, unele dintre cele mai active organizatii au renuntat chiar sa mai participe la programul Cooperare Transfrontaliera.

S-a evidential interesul foarte mare al organizatiilor moldovenesti in derularea de proiecte cu parteneri romani. Cu toate acestea, nici un proiect nu este finantat de catre statul roman. In contextul in care Romania are o politica de cooperare pentru dezvoltare, nu exista inca nici o strategie care sa vizeze asistenta acordata Republicii Moldova.

In schimb, tari precum Finlanda si Suedia, sau finantatori privati au sprijinit financiar parteneriatele intre organizatiile neguvernamentale romanesti si moldovenesti.

De asemenea, organizatiile din Romania au remarcat cu surprindere o mare deschidere la nivelul autoritatilor locale si centrale din Republica Moldova fata de proiectele organizatiilor din Romania, in contrast cu atitudinea autoritatile romanesti care inca nu si-a aratat interesul in sprijinirea acestor initiative.

Vezi Foto de la evenimente.

„Calitatea de membru al Uniunii Europene obligă România să ofere asistenţă. Aceasta este o obligaţie pe care România şi-a asumat-o, fiind la rândul său un beneficiar de asistenţă din partea altor ţări din afara Uniunii Europene." Traian Băsescu, Preşedintele României, la Summit-ul UE-Africa, Lisabona, Decembrie 2007.

Potrivit ultimelor statistici ale Comisiei Europene, România a contribuit cu 0,07% din venitul său intern brut (80 de milioane euro) în 2007. Grosul asistenţei acordate de România (ODA - Official Development Assistance - asistenţă oficială pentru dezvoltare) a fost canalizat prin bugetul UE, iar 5 milioane euro prin alte agenţii şi programe multilaterale.

Alegerile din 2008 pot avea ca efect stoparea oricărei schimbări în bugetul ODA, deoarece ODA nu este considerată o prioritate. În mod similar, nu se aşteaptă nici îmbunătăţiri substanţiale ale capacităţii. În acest ritm este puţin probabil ca România să-şi atingă obiectivele propuse pentru 2010.

În ciuda anunţatei intenţii a Ministerului de Externe de a nu considera anularea datoriei externe drept ODA, asistenţa din partea României va continua probabil să fie majorată prin facilitarea de studii pentru studenţii străini în România. In 2007, guvernul român a lansat un program de burse pentru studenţii africani în România. Cei 500 000 euro alocaţi în 2007 au fost consideraţi drept ODA. În timpul summit-ului UE - Africa de la Lisabona din decembrie 2007, Preşedintele României Traian Băsescu a anunţat că România va oferi asistenţă pentru dezvoltare prin sprijinirea educaţiei din Africa. În prezent, în absenţa vreunui alt program concret, putem deduce că în 2008 un alt milion de euro dedicat burselor şcolare va fi considerat drept ODA.

Calitatea ajutorului

Capacitatea Ministerului de Externe român, organism responsabil cu cooperarea pentru dezvoltare, este încă foarte limitată. Acest minister, care nu se bucură de sprijinul vizibil al celorlalte ministere, luptă încă pentru a defini o strategie clară privind ajutorul de dezvoltare. Aceasta face dificil accesul la informaţii legate de asistenţa acordată de România şi are efecte neprevăzute asupra transparenţei privind acest ajutor. Lipsa de capacitate constituie principalul motiv pentru care cea mai mare parte a asistenţei acordate de România este canalizată prin instituţii şi programe multilaterale.

Agenţiile ONU sunt cele mai importante receptoare ale ODA oferit de România - în special programele PNUD din ţările care constituie priorităţi ale României, aşa cum sunt Republica Moldova (800 000 euro), Serbia (400 000 euro) şi Georgia (300 000 euro).

Sprijinul acordat de Romania duce lipsa, de asemenea, de un mecanism clar de plăţi ale ajutorului bilateral, ceea subminează considerabil predictibilitatea fluxului de asistenţă. Acest aspect este înrăutăţit şi de faptul că guvernul nu se implică în angajamente multianuale de finanţare. Chiar şi programele pe un an sunt adesea neclare şi nesigure.

ONG-urile din România cer Guvernului să:

• îşi întărească profilul şi capacitatea în privinţa cooperării pentru dezvoltare în cadrul Guvernului, Parlamentului şi chiar în cadrul Ministerului de Externe;
• stabilească un mecanism de plăţi pentru asistenţa pentru dezvoltare care să permită angajamentele multianuale de finanţare;
• elaboreze strategii coerente multianuale pentru asistenţa pentru dezvoltare bilaterală şi multilaterală;
• stopeze acordarea de asistenţă ODA prin finanţarea datoriilor externe şi a studenţilor străini.

Şi-a stabilit România un calendar pentru atingerea obiectivului de 0,17% în 2010? NU

Va atinge România obiectivul UE de 0,17% din venitul său intern brut in 2010 fără a-şi umfla artificială asistenţa acordată? Predicţie ONG-uri: PUŢIN PROBABIL.

Organizaţii consultate: FDSC.

INTREGUL RAPORT AICI.

„Lipsesc 75 miliarde pentru săracii lumii" afirmă activiştii

Eforturile guvernelor europene continuă să scadă, săracii primind ajutoare mai mici cu 75 miliarde de euro, relevă un raport întocmit de activiştii ONG din întreaga Europă.

„Nu este timp de pierdut", arată un raport publicat astăzi de CONCORD (Confederaţia Europeana a ONG-urilor pentru ajutor şi dezvoltare, cu peste 1 600 ONG-uri membre, sprijinită de milioane de cetăţeni din întreaga Europă), dezvăluind că, potrivit tendinţei actuale, asistenţa Uniunii Europene va scădea cu 75 miliarde euro până în 2010 faţă de nivelul promis, ameninţând progresul statuat pentru 2015 de Obiectivele ONU de Dezvoltare ale Mileniului. Dacă rata de încetinire a progresului înregistrată recent va continua, cu fiecare an care trece Europa va putea cu greu să-şi îndeplinească ţintele propuse.

Statisticile oficiale emise în aprilie de OECD arată că ajutorul acordat de Europa a scăzut abrupt în 2007, ţări ca Belgia, Franţa sau Marea Britanie înregistrând reduceri de 10-30%. Potrivit OECD, „majoritatea donorilor nu se încadrează în calendarul propus pentru a-şi îndeplini angajamentele de a creşte nivelul asistenţei şi va trebui să apeleze la creşteri fără precedent pentru a-şi atinge ţintele propuse."  

Raportul CONCORD arată că guvernele europene continuă să-şi „umfle" statisticile privind asistenţa, introducând costuri cu ajutoare şi refugiaţi. Raportul constată că cele mai vechi 15 state membre au asigurat numai 0,33% din propriul produs intern brut ca asistenţă veritabilă - continuând eşecul obiectivelor de 0,39% din PIB stabilite pentru 2006 of 0.39% of GNI.

Fiecare an de progres lent înseamnă ajutoare reduse cu miliarde pentru cele mai sărace popoare ale lumii: „Promisiunile încălcate înseamnă pierderi de vieţi omeneşti. Dacă locuieşti în Senegal, unde un copil din opt moare înainte de vârsta de cinci ani, ajutorul înseamnă servicii, iar serviciile fac diferenţa dintre viaţă şi moarte," spune Moussa Faye, Şeful Executiv al ActionAid Senegal.

Raportul arată că UE trebuie de asemenea să reconsidere calitatea ajutorului acordat, pentru a creşte responsabilitatea şi transparenţa. UE s-a angajat să crească funcţionalitatea asistenţei, prin sporirea predictibilităţii, printr-o mai bună coordonare, prin redirecţionarea către egalitatea de şanse şi creşterea rolului femeii, dar ONG-urile sunt îngrijorate în privinţa atingerii acestor obiective, considerând necesare angajamente mai ambiţioase.

2008 este un an crucial pentru asistenţă, care va pune la încercare credibilitatea guvernelor europene. La Forumul la Nivel Înalt Ministerial privind Eficienţa Ajutorului, care se va ţine în septembrie în Accra, Ghana, Uniunea Europeană va trece în revistă progresele înregistrate în îndeplinirea angajamentelor cruciale luate la Paris în 2005.  „Europa are responsabilitatea unui rol conducător la acest eveniment crucial, prin oferirea unui sprijin sporit şi îmbunătăţit" declară Marivic Raquiza, de la GCAP Asia de Sud-Est, de Nord şi Centrală (GCAP-SENCA)."

ONG-urile europene se alătură OECD şi Comisiei Europene în Apelul lansat guvernelor europene de a-şi onora promisiunile şi de a se angaja să adopte calendare clare, măsurabile care să prevadă creşterea an de an a ajutorului, necesare pentru îndeplinirea MDG (Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului). 

 ARTICOL EURACTIV AICI.

Programul a fost finantat de MAE in 2007 cu 825.000 Euro, iar principalii beneficiari vor fi  functionarii publici din MAE, ministerele de linie si alte institutii guvernamentale, organizatii neguvernamentale implicate in proiecte de asistenta pentru dezvoltare, Parlamentul, universitati, institute de cercetare, sectorul privat si mass-media.

In cadrul programului, care va fi pus in aplicare pana la sfarsitul lunii decembrie 2009, se vor organiza sesiuni de formare, studii de bune practici, schimburi de experienta si vizite de lucru in tari UE care au deja o traditie in acordarea de asistenta pentru dezvoltare. De asemenea, prin acest program, va fi initiata o campanie nationala de informare menita sa familiarizeze opinia publica cu rolul si importanta politicii nationale de cooperare internationala pentru dezvoltare. Aceasta componenta va include activitati de informare si formare, inclusiv pentru jurnalisti, mese rotunde, seminarii si evenimente speciale si o campanie de presa.

Secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE, Raduta Matache, a subliniat ca, odata cu aderarea la UE, Romania a intrat in familia comunitatii europene a donatorilor. A mentionat ca un obiectiv important pentru perioada urmatoare il reprezinta cresterea graduala a bugetului alocat pentru asistenta pentru dezvoltare pentru apropierea de angajamentele asumate la nivel european.

Jan Sorensen, reprezentantul PNUD in Romania, a accentuat importanta educatiei, pentru ca populatia sa inteleaga diferenta intre "cooperare pentru dezvoltare" si "donatii". Vorbind despre noul rol de donator al statului roman, reprezentantul PNUD a aratat ca avantajul Romaniei este ca va putea invata din greselile celor care se afla de multi ani in categoria "donatorilor".

Sursa: EURACTIV

’’Întărirea capacităţii naţionale instituţionale şi educaţionale pentru dezvoltarea programelor şi proiectelor de asistenţă pentru dezvoltare”

24 aprilie al anului de graţie 2008

Dare de seamă

(În ciuda tuturor aparenţelor, aşa cum pare din poze, nici atmosfera nu a fost incendiară, nici discuţiile nu au fost aprinse. Au fost doar câteva bule de… şampanie şi la final nu ne-am simţit deloc mai luminaţi. Dimpotrivă.)

Cuvântul de deschidere a aprţinut responsabilului MAE pentru coordonarea Direcţiei de Relaţii Externe şi Asistenţă pentru Dezvoltare, dna. secretar de stat Răduţa Dana Matche. Aceasta a recunoscut că în prezent la nivelul instituţiei pe care o reprezintă există foarte puţini diplomaţi care au experienţă în acest domeniu (un domeniu totuşi foarte important la nivelul Uniunii Europene). Prin urmare, fondurile pe care MAE le-au alocat UNDP România vor fi folosite şi pentru creşterea capacităţii MAE în acest domeniu.

“Este important să învăţăm cum să livrăm asistenţa pentru dezvoltare, astfel încât să nu risipim banii contribuabililor, iar ajutorul să ajungă la cei care au nevoie”. (Răduţa Dana Matche, Secretar de Stat, MAE)

Afirmaţia de mai sus reprezintă o poziţie pe care cred că o împărtăşim cu toţii. Din acest motiv m-am tot întrebat de ce acţiunile de creştere a capacităţii instituţiilor publice nu se fac cu mijloacele financiare puse la dispoziţie de Uniunea Europeană (“twinning light” şi/sau TAIEX)?. Potrivit raportului Parlamentului European privind Cooperarea pentru Dezvoltare în noile state membre (martie 2008), doar Slovacia şi Ungaria au solicitat acest sprijin. În condiţiile în care există fonduri externe pentru aceste tipuri de activităţi, poate că ar trebui ca Guvernul României să le utilizeze, pentru a se asigura astfel că (aşa după cum ne spunea dl. Jan Sorensen şi în intervenţia de astăzi), o parte cât mai mare din contribuţia României ODA/AOD se întoarce în ţară. De asemenea, mă întreb care a fost impactul programului anterior de “twinning light” cu parteneri de la Ministerul german al Dezvoltării asupra creşterii capacităţii MAE şi a celorlalte ministere. Din câte ştiu, nimeni dintre cei trainaţi în cadrul acelui program de twinning light nu se mai află în prezent în structura Direcţia de Relaţii Externe şi Asistenţă pentru Dezvoltare (DREAD). Rămâne de verificat dacă acest lucru este valabil şi pentru celelalte ministere. Ne-am dori ca experienţa anterioară să conducă la o utilizare mai eficientă a banilor publici.

Dna. Cristina Chinole, a făcut o scurtă prezentare a “proiectului” PNUD pe care îl coordonează.

Dna. Chinole a declarat că a luat cunoştiinţă despre faptul că membrii Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare (FOND) au avut în ultimii 3 ani activităţi de informare, şi totuşi … foarte puţină lume are informaţie despre această temă.

Astfel dumneaei a avut deja consultări cu foştii colegi din mass-media (Pro TV, TVR etc.) care au asigurat-o de interesul pe care îl au faţă de această temă, dar şi despre faptul că este o temă foarte nouă pentru ei. (Sper ca noutatea acestei teme să nu ne aducă în prim planul Ştirilor de ora 5). De asemenea, dna. Chinole a avut discuţii şi cu organizaţii neguvernamentale care de asemenea s-au declarat foarte interesate, dar în acelaşi timp nu auziseră niciodată despre această temă. Iar aici am simţit o subtilă referinţă la activitatea noastră de până acum. Este firesc totuşi ca nu toată lumea să fi auzit de politica de cooperare pentru dezvoltare în contextul în care până de curând nici la nivelul MAE nu se ştiau prea multe despre această temă, ca să nu mai vorbim despre alte niveluri ale administraţiei publice centrale. Ceea ce dna. Chinole nu a precizat este faptul că până în prezent nicun fel de resurse publice româneşti nu au fost alocate pentru sprijinirea acţiunilor noastre. În acelaşi timp alocarea fondurilor ODA/AOD s-a făcut în trecut foarte discret, vărsându-se contribuţii către organisme internaţionale, fără consultare publică şi fără un interes vizibil în privinţa impactului acestor alocări de bani publici. Atunci când nu se întâmplă nimic este firesc să nu se ştie nimic. Deşi în România este o practică generală, nouă ne vine totuşi greu să vorbim despre nimic. Organizaţiile neguvernamentale, sau cel puţin unii dintre membrii FOND, au încercat să facă, în limita puţinelor resurse disponibile, câte ceva. Întrucât, aşa cum spuneam, au lipsit resursele pentru a ne putea adresa direct publicului larg, accentul a fost pus pe informarea şi mobilizarea organizaţiilor neguvernamentale ca şi multiplicatori de informaţie şi vectori de schimbare. Astfel, potrivit informaţiilor noastre (bazate pe liste de participanţi de la evenimentele despre care avem cunoştinţă) în ultimii trei ani cel puţin 500-600 de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din toată ţara au primit în mod direct informaţie privind cooperarea pentru dezvoltare.

Între planurile PNUD se numără o cercetare din care să reiasă atitudinea românilor faţă de problemele cooperării pentru dezvoltare. Iniţiativa este lăudabilă, dar depinde foarte mult de modul în care este realizată. Din punctul meu de vedere, în acest moment o cercetare utilă ar putea costa foarte mult. Dacă nu este făcută aşa cum trebuie, orientată către nişte obiective clare, nu se poate vorbi despre eficienţă ci mai degrabă mai degrabă de curiozitate ştiinţifică. Nu li se poate cere unor oameni să îşi declare opinia despre ceva despre care nu ştiu nimic sau în privinţa căruia Statul lor nu a întreprins până în prezent mai nimic. Se poate foarte bine organiza un referendum. Între timp însă, nu este nevoie să fie reinventată roata şi s-ar putea porni de la Eurobarometrele de opinie pe tema cooperării pentru dezvoltare realizate de Eurostat în 2006 şi 2007, care acoperă şi România.

[De exemplu Special EUROBAROMETER 280. “EUROPEANS AND DEVELOPMENT AID”]

Se doreşte organizarea de schimburi de experienţă cu alte state pe tema implementării ODA/AOD. În condiţiile în care colegii noştri de la MAE se plâng – pe bună dreptate - că nu fac faţă în condiţiile unui program de lucru cu ore prelungite până noaptea târziu (de asemenea, spre deosebire de majoritatea dintre noi, se pare că ei vor lucra şi săptămâna viitoare), mă întreb cum vor mai gestiona şi acest program de vizite de studiu. De asemenea, în absenţa formulării unor obiective clare şi a unei strategii coerente la nivelul Guvernului României şi al MAE, nu există o garanţie că vizitele de studiu şi schimburile de experienţă, care au fost organizate şi în trecut, vor produce un impact vizibil.

Dna. Chinole ne-a declarat că se are în vedere şi introducerea unui curriculum universitar pe tema cooperării pentru dezvoltare. În acest sens se urmăreşte studierea bunelor practici europene (se pare că până şi bulgarii au programe de studiu pe această temă, iar noi, bineînţeles că îi invidiem pentru această realizare), urmând ca universităţile să decidă dacă vor să particpe sau nu. Din punctul meu de vedere se pune din nou carul înaintea boilor. Întrebarea este: ce vor face tinerii care absolvesc aceste programe? Care este piaţa muncii pentru ei? Şi cum va arăta partea practică a studiilor lor în condiţiile în care România nu are niciun fel de program de dezvoltare? Şi cine va preda aceste cursuri în condiţiile în care nu avem nici tradiţie nici practicieni?

Se pare că sunt întrebări la care PNUD nu are răspunsuri, iar acest lucru este un alt motiv de îngrijorare dacă într-adevăr dorim cheltuirea banilor în vederea unui scop, şi nu doar de dragul de a bifa câteva angajamente pe hârtie sau de a nu fi mai prejos decât dragii noştri vecini bulgari.

“NGOs are first in line to implement ODA”. (Jan Sorensen, UNDP)

Dl. Jan Sorensen, şeful UNDP România, a afirmat că “proiectul” pe care îl propune organizaţia dumnealui are la bază idea de “colaborare”, implicarea tuturor actorilor relevanţi din domeniu (MAE, ministere de linie, autorităţi locale, societate civilă, mediu de afaceri, mass-media şi universităţi).

De asemenea dl. Sorensen a remarcat faptul că există “mult entuziasm şi interes din partea societăţii civile”. “Adesea organizaţiile neguvernamentale au o mare experienţă” în diverse domenii de activitate în România. Prin urmare “organizaţiile neguvernamentale sunt pe primul loc în implementarea “Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare”. La întrebarea doamnei Sandra Pralong, vicepreşedinte FOND privind viziunea UNDP asupra implicării societăţii civile, dl. Sorensen a recunoscut că “organizaţiile neguvernamentale au experienţă în campanii de conştientizare”. Este o recunoaştere pe care o aşteptam de multă vreme, întrucât nu cred că există cineva în ţara asta care să nu fi văzut un afiş sau un spot tv produse în cadrul unor campanii realizate de organizaţii neguvernamentale (de cele mai multe ori poate că nu se ştie că o organizaţie neguvernamentală este “responsabilă” pentru aceste mesaje). Este o recunoaştere pe care organizaţiile neguvernamentale au primit-o de la donatorii internaţionali (inclusiv Uniunea Europeană şi agenţii ONU) care au finanţat cu toată încrederea aceste campanii.

Dl. Sorensen a reafirmat rolul important al organizaţiilor neguvernamentale în ceea ce priveşte “governance”, precizând că acestea vor fi implicate în procesul de consultare. Ne dorim ca această consultare să fie reală, nu doar decorativă aşa cum ne-am obişnuit în România, propunerile noastre să fie adoptate sau respinse, pe baza unor argumente solide, obiective şi în condiţii de transparenţă.

…………………………….

Suntem convinşi că doar pana de curent de la finalul întâlnirii ne-a împiedicat să aflăm mai multe despre eventualul program de granturi prin care UNDP va contribui la capacitarea (”empowerment”) actorilor locali (inclusiv organizaţii neguvernamentale)… Pentru că într-adevăr s-a făcut brusc întuneric beznă, iar sala a fost evacuată. Totuşi nu s-a produs nicio busculadă şi nimeni nu a fost rănit (deşi se putea întâmpla, era chiar la îndemână…) S-a auzit chiar un nevinovat “Saved by the bell” din direcţia organizatorilor.

Succesul acestei lansări a fost stropit din belşug cu şampanie. S-au servit şi pişcoturi. Pentru că tot se vorbise anterior despre organizarea unui boicot, unii dintre noi au refuzat şampania.

Vă doresc tuturor un Paşte fără... miel. Sunt nişte animale atât de nevinovate! Vă recomand în schimb carnea de crocodil. Este mai scumpă, într-adevăr, dar este mult mai gustoasă şi vă veţi simţi cu conştiinţa mai curată.

  PREZENTARE GENERALA

• EU-ACP Joint Parliamentary Assembly a avut loc in Ljubljana, Slovenia in contextul presedintiei slovene a UE.  A adunat 78 de membri ai Parlamentului European si 78 de membri ai Parlamentului tarilor ACP (Africa, Caribbean si Pacific) .
• Printre ONG-urile care au participat la JPA s-au numarat: confederatia europeana CONCORD, Sloga - platforma slovena, EAFF (Eastern Africa Farmers' Federation) si ESAFF (Eastern Southern African Small-scale Farmers' Forum).
• Organizatiile de mai sus s-au intalnit in Slovenia pentru a avea posibilitatea de a discuta cu parlamentarii europeni despre viitorul asistentei si a realtiilor comerciale intre tarile UE si ACP.
• Pe 18 martie aceste organizatii au protestat impotriva ineficientei tratatelor comerciale intre tarile EU si ACP. Demonstratia a avut loc in momentul sosirii Comisarului European pentru Dezvoltare, Louis Michel.
• EPAs (Economic Partnership Agreements) sunt acorduri comerciale negociate intre UE si tarile ACP inca din 2002 cu ocazia semnarii tratatului de la Cotonou. Scopul EPAs este acela de a ajuta la dezvoltarea tarilor ACP. Insa aceste acorduri sunt criticate pentru ca se concentreaza prea mult pe liberalizarea comertului fara a lua in considerare saracia accentuata din tarile ACP.
• In prezent, desi termenului limita pentru negocierile EPAs -  31 decembrie 2007-  a fost depasit, aceste negocieri nu au fost duse la bun sfarsit in toate tarile ACP. Dintre cele 78 de tari ACP, doar 15 au semnat acordul cu UE.
• EDF (European Development FUND) este principalul instrument financiar de acordare de asistenta pentru dezvoltare tarilor ACP de catre UE.

Site oficial ACP - EU  Joint  Parliamentary  Assembly aici.

Rolul Asembleei Parlamentare aici.

Declaratie oficiala:  ONG-urilor din tarile UE si ACP cer mai multa transparenta, ownership si responsabilitate in relatiile comerciale si de asistenta intre tarile ACP si UE.

ONG-urile din tarile UE si ACP, incluzand un numar mare de organizatii a fermierilor africani s-au intalnit la Ljubljana intre 15 si 20 martie la a 15-a sesiune a ACP-EU Joint Parliamentary Assembly. Ele cauta suportul membrilor asembleei cu privire la negocierile comerciale  pentru Economic Partnership Agreements (EPAs) si cu privire la acordarea de asistenta de catre UE catre tarile ACP prin intermediul EDF (European Development FUND).

"Dupa 5 ani de negocieri cu privire la EPAs, Comisia Europeana se poate mandri cu foarte putin", a declarat Marc Maes, 11.11.11 si coordonator al Grupului de Lucru Cotonou al CONCORD. "Europa si-a dezvoltat piata interna in ultimii 50 de ani. Tarile ACP nu pot face acest lucru in doar 5 ani."

"Mai putin de jumatate dintre tarile ACP au ajuns la un acord cu UE. EPAs au fost terminate in  graba si sub multa presiune din partea Comisiei Europene. Aceste aranjamente trebuie revizuite", a mai declarat Marc Maes.

"Daca nu am fi semnat EPAs am fi fost supusi unor tarife comerciale mult mai mari. Practic nu am avut de ales", a declarat Simon Stocker, Director EUROSTEP.

In fata protestatarilor al caror mesaj era  ‘Brussels made the Economic Partnership Agreements that will not fit ACPs.', Comisarul European Louis Michel a raspuns: "Nu sunt de acord cu voi. Daca doriti sa ramaneti saraci atunci puteti fi impotriva EPAs ."

Vezi comunicatul de presa oficial aici.

Pentru a vedea fotografii de la aceste intalniri vezi Foto de la evenimente.

Extrase din discursului sustinut de catre Adrian Cioroianu, Ministrul Afacerilor Externe in cadrul conferintei de presa.

"Ca actor, partener şi promotor regional, scopul nostru rămâne, pe mai departe, utilizarea unei game variate de instrumente pentru valorificarea poziţiei noastre strategice, plecând de la istoria bogată a relaţiilor şi prezenţei noastre în zona Balcanilor de Vest şi în regiunea Mării Negre.

Sprijinul pentru state partenere din zona Mării Negre, precum Georgia, a însemnat şi fapte, dincolo de declaraţii politice: am acordat 300 000 USD pentru programe de dezvoltare în Georgia, şi 100 000 USD pentru asistenţă umanitară. Am răspuns apelului Republicii  Moldova către comunitatea internaţională printr-un ajutor umanitar în valoare de 2,1 milioane euro (în produse şi în bani). Am obţinut un al doilea mandat consecutiv de punct de contact NATO pentru Ambasada României la Chişinău. Am avut un rol important în deschiderea Centrului de Informare şi Documentare al NATO la Chişinău. Au fost doar câteva forme de manifestare a interesului nostru de sprijin pentru Republicii Moldova, asupra căruia voi reveni.

Relaţiile cu statele din Orientul Mijlociu şi de pe continentul african au stat sub semnul participării României în modelarea şi implementarea politicilor UE faţă de aceste zone. Am oferit sprijin concret în cadrul unor misiuni ale UE în aceste zone. Am continuat seria de contacte bilaterale pentru a dinamiza sau reconfirma, după caz, profilul nostru special în relaţia cu statele din aceste zone. Am acordat 150.000 euro ajutor pentru refugiaţii palestinieni şi 500.000 euro pentru proiecte de reabilitare şi reconstrucţie în Liban, ambele prin programe multilaterale. Am susţinut financiar iniţierea proiectului de reabilitare a centrului istoric al oraşului Dakar. Recent am condus o delegaţie care a vizitat Tunisia şi Marocul, ca semn al interesului şi parteneriatului nostru pentru state din zona magrebiană şi mediteraneană. De altfel în curând voi face o vizită la Tel Aviv, la invitaţia omologului meu israelian, Tzipi Livni.

Sunt multe lucruri care ne rămân de făcut. Sau probleme în care aştept încă progrese. Au existat domenii în care ne-am fi dorit cu toţii realizări mai mari - relaţiile cu R. Moldova, problematica energetică, prezenţa activă în Orientul Mijlociu, cooperarea mai diversificată şi alertă cu state din Africa şi America Latină, pentru a aminti doar câteva. Este clar că 2007 a adus o serie de învăţăminte, de la nivelul meu, ca ministru, până la ultima terminaţie a serviciului diplomatic, din Centrală sau de la misiuni.

Plecând de la lecţiile şi acumulările acestui an diplomatic, vreau să mă refer succint la priorităţile noastre pentru 2008.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, primul obiectiv pentru 2008 a fost deja atins: ratificarea rapidă a Tratatului de la Lisabona. Dar ratificarea nu este suficientă. Vom lansa o campanie de comunicare adaptată pentru categorii de public românesc, privind beneficiile acestui tratat.

Membră a unei Uniuni consolidate, care acţionează global, România rămâne parte a regiunii în care geografia şi istoria au plasat-o. Încercăm, cu instrumente noi  şi o ofertă prietenească, să fim parte la modelarea viitorului vecinătăţii noastre.

Vom sprijini şi în 2008, cu înţelepciune şi deschidere, Republica Moldova. Din proprie experienţă, România spune Republicii Moldova că apropierea progresivă de Uniunea Europeană este cea mai bună linie politică. Vrem ca şi cetăţenii Republicii Moldova să se bucure de oportunităţile oferite de către UE, prin definirea parteneriatului de mobilitate UE - Republica Moldova. În 2008, vor fi îmbunătăţite şi diversificate serviciile consulare şi facilităţile de mobilitate acordate de România cetăţenilor Republicii Moldova. Suntem conştienţi de importanţa găsirii unei soluţii pentru conflictul transnistrean care să respecte suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova şi să contribuie la securitatea regională. Din postura noastră  de membru al Alianţei Nord-Atlantice, vom continua să sprijinim proiecte concrete care servesc apropierii dintre Republica Moldova şi NATO. În 2008, în premieră, Republica Moldova va fi unul dintre principalii beneficiari ai proiectelor de Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare gestionate de MAE.

Ne propunem să consolidăm, în continuare, relaţiile româno-ucrainene şi să sprijinim perspectivele europene şi euro-atlantice ale Ucrainei, cu asigurarea protejării comunităţii româneşti din această ţară şi rezolvarea amiabilă a problemelor sensibile.

În contextul noii Strategii UE faţă de Asia Centrală, la care diplomaţii noştri au contribuit cu idei şi evaluări, vrem să acordăm anul acesta o atenţie specială contactelor şi relaţiilor economice cu ţările din această regiune, în special Kazahstan, Azerbaidjan, Turkmenistan şi Uzbekistan.

Înainte să închei, mă voi referi pe scurt la două aspecte pe care le consider foarte importante. Chiar dacă România continuă ea însăşi procesul de modernizare, sfârşitul anului 2007 a fost un moment de cotitură, un moment simbolic: România şi-a schimbat profilul din beneficiar de asistenţă, în ţară donator. Politica de cooperare internaţională pentru dezvoltare a devenit operaţională prin contribuţii multilaterale, în valoare totală de 4.675.000 Euro. Am amintit anterior doar o mică parte din aceste contribuţii. Ne-am propus ca, în 2008, ajutorul nostru să fie dirijat în special către zonele învecinate (Republica Moldova, regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest), dar nu exclusiv către acestea. Colaborarea noastră cu societatea civilă românească va fi vitală şi pentru aceste proiecte şi sunt bucuros că am găsit deja parteneri de încredere.

În premieră, MAE român în colaborare cu Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale din România (FOND) a pregătit şi coordonat participarea României cu un stand naţional, la Zilele Europene ale Dezvoltării din noiembrie 2007, de la Lisabona.

Ca donator internaţional, vom putea contura mai clar şi mai direct profilul internaţional pe care am dorit să îl consacrăm în ultimii ani, de cetăţean responsabil al acestei lumi, fidel valorilor drepturilor omului, promovării democraţiei, toleranţei şi dialogului inter-cultural. Acesta este spiritul în care vom exercita preşedinţia recent înfiinţatului Consiliu pentru Drepturile Omului din cadrul ONU, cu întreaga responsabilitate în calitate de prim stat membru UE care deţine această funcţie."

Discursul complet aici.

On the 23-24th January the second FOND General Assembly took place in Bucharest. On the first day the assembly tackled issues related to the development of the platform, its achievements and its future plan of actions for 2008. Moreover, three other organizations adhered to the platform: the Institute of Public Policies, A.R.T.Fusion Association and The Youth for the Future 2006 Association. On the second day we had three important guests: Robin Barnett, His Majesty's Ambassador, The British Embassy in Romania, Ana Maria Almasan, The Foreign Affaires and ODA Office within the MFA, and Jan Sorensen, Resident Coordinator/UNDP Resident Representative in Romania .

In data de 23 ianuarie a avut loc a doua Adunare Generala FOND al carei obiectiv a fost:

• trecerea in revista a activitatilor desfasurate in anul 2007 (au fost prezentare rapoartele de activitate ale consiliului director, ale coordonatorului de platforma si ale grupurilor de lucru FOND)
• initierea unui grup de lucru care sa elaboreze viziunea si misiunea FOND
• evaluarea bugetului FOND pe 2008
• elaborarea unui draft pentru planul de actiuni FOND in 2008

Tot in prima zi a fost aprobata aderarea in cadrul federatiei FOND a urmatoarelor organizatii:

1. Institutul de Politici Publice - Institutul are o experienta valoroasa in ceea ce priveste consolidarea democratiei, a statului de drept si a bunei guvernari, in acest sens stabilind  contactele cu experti din tarile prioritare pentru asistenta (în special Republica Moldova si Georgia).

2. Asociatia A.R.T.Fusion -  Misiunea lor este creşterea gradului de responsabilizarea sociala a tinerilor, a transformarii acestora in persoane active si care se implica in solutionarea problemelor pe care le are comunitatea in care locuiesc. Din 2007 au intrat intr-un proiect de responsabilizare globala. Organizeaza de asemenea training-uri utilizand tehnica Teatrului Forum si reprezentari de strada.

3. Asociatia Tineri pentru Viitor 2006 Petrila - Sunt o asociatie de 100 de tineri care au facut din 2006 nenumarate proiecte din domeniul integrare europeana si drepturile omului si au participat la proiectele Youth in Action cu nenumarati parteneri straini. Sunt o asociatie care in prezent numara 300 de voluntari.

In data de 24 ianuarie printre invitatii oficiali s-au numarat:

• Robin Barnett, Ambasadorul Marii Britanii in Romania
• Ana Maria Almasan, Director Adjunct Pentru Relatii Externe si Dezvoltare, Ministerul Afacerilor Externe
• Jan Sorensen, Coordonator Rezident UNDP in Romania

Discutiile au avut ca subiect posibilitatile de finantare si de colaborare pentru organizatiile FOND in anul 2008.

Descarca de aici discursul ambasadorului Marii Britanii.

mesajul-ambasadorului-cu-ocazia-adunarii-generale-a-fond.doc

Descarca de aici articolul "Romania ca si donator", Sandra Pralong - Revista 22

romania-ca-si-donatorsandra-pralongrevista-22.doc

FOND in presa - click aici

Pentru a vedea fotografii de la acest eveniment vezi Poze de la evenimente.

Part 2

Acest proiect de lege a fost supus spre aprobare in data de 7 noiembrie 2007, asa cum precizeaza site-ul Monitorului Oficial.

Acordul de la Cotonou a fost semnat în Benin de către Uniunea Europeană şi de 77 de membri ai Asociaţiei Statelor din ACP, a fost ratificat de Parlamentul spaniol în luna aprilie a anului trecut şi prevede să trateze muncitorii din respectivele naţiuni ca pe cetăţenii UE.

Jan Gavrilă (Subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe) a mentionat in cadrul sedintei din 4 decembrie ca obiectivul acestui proiect de lege este aderarea României la Acordul de parteneriat între statele membre ale grupului statelor ACP, numit si Acordul de la Cotonou. Acordul de parteneriat a fost încheiat pe o perioadă de 20 de ani, respectiv pentru anii 2000-2050, conform clauzei de revizuire care prevede adaptarea acordului la fiecare 5 ani, Acordul Cotonou a fost revizuit la 25 iunie 2005 în Luxemburg.

Comisia Europeană a solicitat noilor state membre să depună până cel târziu la sfârşitul lunii noiembrie 2007 instrumentul de ratificare a Acordului de la Cotonou revizuit, astfel încât acesta să poată intra în vigoare în timp util pentru a permite transferul de la 1 ianuarie 2008 a asistenţei alocate ţărilor din Fondul European de Dezvoltare. Aderarea la acord nu presupune implicaţii financiare suplimentare faţă de acordul iniţial pentru România.

Acest proiect a fost adoptat de catre Camera Deputatilor.

INFO UTILE:

Mai multe despre Acordul de la Cotonou puteti citi pe site-ul Comisiei Europene.

Documente CONCORD legate de acordul de la Cotonou.

Articol publicat pe site-ul Euractiv care a vizat "EU-Africa Summit" care a a avut loc anul acesta la Lisabona in data de 8 decembrie si la care a participat si Traian Basescu. Acesta a declarat ca Romania va incepe procesul de acordare de asistenta tarilor africane si ca, incepand cu 2008, statul roman va acorda 30 de burse studentilor africani.

Scopul acestei intalniri a fost acela de a initia dialogul intre europarlamentari si reprezentanti ai societatii civile din Romania pe probleme din agenda europeana, printre care si politica de cooperare pentru dezvoltare.

Discutia a fost inceputa de catre Ionut Sibian, Directorul FDSC si Presedintele FOND, care a salutat in mod deosebit prezenta lui Adrian Severin, un specialist in problematica politicii de vecinatate (ENPI).

Titus Corlatean a declarat ca a trecut un an de zile si ca inca nu am utilizat corespunzator expertiza romaneasca la nivel european. Ong-urile romanesti isi doresc sa externalizeze experienta dar trebuie sa colaboreze si in interior. In Romania sunt cateva ONG-uri vizibile dar exista asteptari ca din ce in ce  mai multe sa faca lucruri de substanta.

Ioan Mircea Pascu a felicitat FOND si organizatiile prezente pentru ‘acreditarea' obtinuta pe langa organizatiile si institutiile europene si a subliniat importanta faptului de a ne ‘acredita' si pe langa sistemul Natiunilor Unite (ONU). Trebuie in acelasi timp stabilite intalniri periodice cu comisiile, care sa vizeze teme si tinte comune.

Adrian Severin a declarat ca cea mai mare nevoie a noastra e de a ii  constientiza pe romani despre oportunitatea istorica, si nu conjunctuala, de a fi membru al Uniunii Europene. Foarte util ar fi ca societatea civila sa-si concentreze eforturile pentru a-i invata pe romani despre Parlamentul European. Vorbind despre importanta Romaniei in UE, Adrian Severin spune ca ‘suntem cei mai mici dintre cei mari, si cei mai mari dintre cei mici'. Mentioneaza faptul ca este important sa cream un parteneriat strategic intre ONG-uri si europarlamentari, pentru ca europarlamentarii sunt intrebati mereu de nume de ONG-uri pe care sa le propuna spre a fi invitate la diferite evenimente sau chiar sedinte ale diverselor comisii ale Parlamentului European.

In legatura cu cooperarea pentru dezvoltare Adrian Severin a declarat ca romanii trebuie sa se informeze si sa se implice in procesul de acordare de asistenta catre Moldova si Georgia si catre Africa. Noi tipuri de relatii vor fi stabilite, acelea din interior prin care ONG-urile devin subiecti europeni, dar si relatiile catre exterior prin care sa facem cunoscut statul nostru ca si membru european demn de respect. Acesta din urma poate fi castigat doar prin intermediul unei colaborari interne ce va putea consolida statutul ong-urilor, transformandu-le in ong-uri europene. Cat despre relatia cu comisiile, Adrian Severin a sugerat sa li se ceara sa invita ong-urile la discutii si dezbateri, astfel incat acestea sa stie ce sa faca pentru a facilita dezvoltarea organizatiilor, care sunt importante pentru societatea romaneasca.

In replica Mirela Oprea, World Vision Romania, mentioneaza ca un exemplu concret al importantei acestui parteneriat este dat de faptul ca adeseori, anumite proiecte ale ONG-urilor, depuse la birouri de finantare din Bruxelles, au sanse sporite de a fi acceptate daca sunt sustinute de parlamentari din tarile respective.

Victor Bostinaru vorbeste despre importanta de a aduce valorile europene in Romania si de ‘stimularea reflexelor europene in societatea romaneasca'. Pentru ca relatia de cooperare si parteneriat dintre ONG-uri si europarlamentarii PSD-isti sa devina una lucrativa, acestia din urma o sa invite ONG-urile la comisiile de interes din Parlamentul European. Interesul sau deosebit este pentru Balcanii de Vest.

De asemenea, PES activists Romania va gestiona relatia intre Grupul Socialistilor Europeni, Partidul Socialist European si societatea civila, in speta ONG-urile membre FOND. Discutii mai elaborate pe aceasta tema o sa aiba loc in cursul anului viitor, in pregatirea programului politic al PES pentru alegerile europene din 2009 - mai multe detalii pe http://www.manifesto2009.pes.org/

Lista completa a Europarlamentarilor aici.

La invitatia Ministerului Afacerilor Externe, FOND a participat in perioda 7-9 noiembrie la a doua editie a European Development Days, eveniment organizat de catre Comisia Europeana la Lisabona, Portugalia.

Tema editie din anul acesta a fost „Schimbarea climatica si cooperarea pentru dezvoltare", la care au participa peste 20 de sefi de guverne si circa 1000 de decidenti, reprezentanti ai societatii civile si experti. Scopul principal al acestui eveniment a fost acela de a facilita dialogul intre diferiti actori si profesionisti dispusi sa faca schimb de experienta, sa asculte si sa invete de la parteneri din domeniul cooperarii pentru dezvoltare. Discutiile din programul celor 3 zile s-au tinut in jurul urmatoarelor subiecte:

•        vulnerabilitatea statelor in curs de dezvoltare

•        protectia bunurilor publice globale

•        impactul schimbarilor climatice asupra mediului si a populatiei

•        adaptarile si oportunitatile pe care aceste schimbari le implica.

Mai multe informatii aici.

Standul Romaniei a prezentat prin imagini si materiale tiparite tranzitia Romaniei de la stat beneficiar la stat donor si respectiv, la noul sau statut de membru responsabil al Uniunii Europene. Imaginile care au fost expuse la stand au ilustrat ajutorul umanitar acordat de catre Romania in perioada de tranzitie. Organizatii romanesti au derulat de-a lungul anilor campanii nationale pentru strangere de fonduri cu scopul ajutorarii persoanelor din zone afectate de tsunami sau din zone de conflict, si au derulat proiecte transfrontaliere in parteneriat cu tarile vecine in curs de dezvoltare. De asemenea, standul a pus la dispozitia vizitatorilor materiale in limba engleza referitoare la strategia nationala din cadrul politicii de cooperare pentru dezvoltare, materiale informative despre platforma FOND, brosuri ale campaniilor nationale organizate de catre organizatiile romanesti precum si studii si cercetari cu subiecte precum contributia Romaniei la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Romania a fost reprezentata la acest eveniment de catre reprezentanti ai platformei FOND, membri ai Directiei pentru Asistenta Oficiala pentru Dezvoltare si Relatii Externe din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, reprezentanti din mediul academic romanesc, reprezentant al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, reprezentanti ai CFCU din cadrul Ministerului de Finante si jurnalisti.

Printre principalii vizitatori ai standului s-a numarat si Petre Roman, prezent la acest eveniment in calitatea sa de membru al organizatiei Le Club de Madrid, organizatie independenta al carei scop este intarirea democratiei in lume, bazata pe experienta si resursele statelor acesteia. In parteneriat cu alte organizatii si guverne care doresc promovarea democratiei, Le Club de Madrid asigura consiliere si suport strategic si tehnic liderilor si institutiilor care se afla in plina tranzitie catre democratie sau care doresc consolidarea acesteia. Le Club de Madrid este format din 70 de membri - toti fosti presedinti de stat sau de guverne.

Pentru a afla mai multe informatii despre La Club de Madrid click aici.

DECARATII OFICIALE:

„Pentru prea mult timp am considerat schimbarile climatice o problema a viitorului, dar trebuie sa ne aducem aminte ca acest fapt este o amenintare reala pentru toata lumea. Este o problema globala ale carei efecte le putem vedea peste tot". Aceasta a fost abordarea generala a discursului lui Kofi Annan din data de 7 noiembrie, in calitatea sa de director al Global Humanitarian Forum. 

Pentru a citi discursul intreg click aici.

Louis Michel, Comisarul European pentru Dezvoltare si Ajutor Umanitar, a declarat ca „ este nevoie de un fond global care sa asigure resursele financiare necesare pentru a combate schimbarea climatica, acum si aici. Tarile cele mai bogate din lume sunt responsabile sa restituie banii imprumutati printr-un mecanism financiar inovativ si de lunga durata".

Pentru a citi toate declaratiile lui Louis Michel click aici.

Anul viitor, editia a treia va avea ca tema oportunitati concrete de networking si va propune un program social atractiv.

Pentru a vedea fotografiile de la acest eveniment, vezi Poze de la evenimente. (sau vezi Fotocronica MAE)