„Rusia recunoaşte hotarele Ucrainei, iar aluziile la faptul că Rusia ar putea avea drept ţintă această peninsulă, sunt provocatoare", a declarat prim-ministrul Vladimir Putin postului TV german ARD.

Vladimir Putin a precizat că „Crimeea nu este un teritoriu disputat". „Acolo nu au fost nici un fel de conflicte interetnice, spre deosebire de cazul Oseţiei de Sud şi Georgiei".

„În interiorul Crimeii au loc procese sociale complexe. Sunt problemele, tătarilor, ucraineni, ruşilor. Dar aceste sunt probleme interne ale Ucrainei", a adăugat acesta.

„Avem un acord cu Ucraina de staţionare a flotei până în 2017 şi ne vom conduce de acest acord".

Vladimir Putin a mai subliniat că „Rusia demult a recunoscut hotarele actuale ale Ucrainei. Am finalizat orice discuţii legate de frontiera de stat. Acum discuţiile sunt legate doar de demarcare, ceea ce reprezintă deja o parte tehnică a problemei".

sursa: http://mignews.com.ua/articles/316509.html

Kievul a cerut navelor si avioanelor rusesti care-si au baza la Sevastopol, in Crimeea, sa notifice autoritatilor ucrainene cu 72 de ore inainte de iesirea in larg si sa puna la dispozitia acestora informatii privind scopul, traseul si armamentul pe care il au la bord. In vreme ce seful statului major general de la Moscova a declarat ca nu se va supune acestor dispozitii fiindca acest lucru ar insemna ca "ar da raportul Washingtonului", mai multe nave NATO fac exercitii comune la Marea Neagra, iar doua nave de razboi SUA duc ajutoare umanitare in Georgia.

Dupa ce Moscova a recunoscut independenta Osetiei de Sud si a Abhaziei, doua teritorii locuite de populatii rusofone, apartinand Georgiei, statele euroatlantice au criticat dur Rusia, anuntand masuri de izolare internationala a acesteia. Chiar si China, partenerul diplomatic cel mai fidel al Moscovei, si-a declarat "ingrijorarea fata de schimbarile facute in Osetia de Sud si Abhazia". Cele mai radicale critici la pozitia expansiva a Rusiei continua sa vina dinspre republicile baltice si Polonia, state care au suferit traumatisme in istoria lor recenta din cauza Mosocovei.

Sursa: Romania Libera

Pe aceeasi tema:

"Prietenul meu Kouchner a spus ca vom ataca in curand Republica Moldova, Ucraina si Crimeea... Este vorba despre o imaginatie bolnava si probabil ca acest lucru este valabil si in cazul sanctiunilor", a declarat Lavrov.

"Cred ca este o demonstratie de confuzie totala", a subliniat el.

Kouchner declarase miercuri ca Rusia ar putea avea si alte tinte in vizor, dupa Georgia. "Exista si alte obiecvtive pe care le putem presupune ca fiind ale Rusiei, mai ales Crimeea, Ucraina, Republica Moldova", a precizat el.

Lavrov a ironizat, de asemenea, amenintarea cu sanctiuni la adresa Moscovei, spunand ca UE este "pur si simplu iritata" de problemele Georgiei, "mica protejata" al Occidentului. "Este doar pentru ca sunt iritati ca protejata anumitor capitale occidentale nu a fost las inaltimea asteptarilor lor", a spus Lavrov.

Liderii UE iau in considerare impunerea de sanctiuni impotriva Rusiei, a declarat anterior ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner, inainte de summitul de luni consacrat dezbaterii crizei din Georgia. intrebat ce masuri ar putea fi luate impotriva Rusiei la summit, Kouchner a spus: "Sunt avute in considerare sanctiuni".

Este prima data cand Parisul aduce in discutie posibilitatea impunerii de sanctiuni impotriva Moscovei in aceasta criza, potrivit AFP. "Nu vreau sa prefigurez sanctiuni, avand in vedere ca reuniunea nu a avut inca loc, dar lucram cu partenerii nostri din UE in acest moment", a spus Kouchner.

"Vom incerca sa elaboram un text puternic, care sa ilustreze determinarea noastra de a nu accepta" situatia din Georgia, a subliniat ministrul.

sursa: Ziua

"Noi am primit de la flota rusa o nota prin care am fost anuntati ca navele rusesti intentioneaza sa intre in port. Nu avem nici o obiectie. Dimpotriva, suntem dispusi sa oferim flotei ruse toate documentele necesare stationarii navelor in Crimeea. Acum totul depinde de Rusia", a precizat ministrul ucrainean.

Decizia Ucrainei de a permite intrarea in portul Sevastopol a navelor rusesti care au participat la "fortarea Georgiei la pace" a fost luata in urma criticilor formulate de presedintele rus Dmitri Medvedev la adresa conducerii de la Kiev. Comentand decizia lui Iuscenko de a restrictiona miscarile flotei ruse in Marea Neagra, liderul de la Kremlin le-a sugerat ucrainenilor sa nu "invete Rusia cum sa actioneze" si a precizat ca Moscova va continua negocierile cu autoritatile ucrainene doar pe baza acordurilor internationale. "Flota rusa din Marea Neagra va beneficia de o atentie speciala din partea noastra si i-as ruga pe partenerii nostri sa nu ne invete cum sa actionam intr-o situatie sau alta", a declarat Medvedev cu ocazia vizitei intreprinse in orasul Vladikavkaz.

sursa: Ziua

Presedintele Traian Basescu efectueaza un "tur de forta" diplomatic in regiunea Marii Negre, vizitand cinci tari in doua zile. Statele membre ale GUAM sunt Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Moldova - o alternativa americana la CSI, plus Turcia, cea de a doua stapana a Marii Negre, dupa Rusia. In acest turneu, Basescu a atins din prima situatia Transnistriei, problema care sta sa erupa dupa modelul Kosovo si al Osetiei de Sud pentru ca, brusc, conflictele inghetate ale Marii Negre s-au dezghetat si au devenit de-a dreptul fierbinti. Liderii Romaniei si Ucrainei cer schimbarea trupelor rusesti de "mentinere a pacii" din Osetia de Sud cu cele ale OSCE. Armada NATO se indreapta catre Marea Neagra pentru manevre langa coastele Georgiei.

Presedintele roman Traian Basescu viziteaza astazi Azer­baidjan, Georgia si Turcia, dupa ce ieri s-a intalnit la Kiev cu presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko si, respectiv, cu omologul sau din Moldova, Vladimir Voronin la Chisinau, relateaza Mediafax. Liderul de la Bucuresti va purta discutii cu presedintii Azerbaidjanului, Georgiei, precum si cu presedintele si premierul Turciei. Basescu a declarat ieri, in capitala ucraineana, dupa intalnirea cu Victor Iuscenko, ca in regiunea separatista Transnistria exista create elementele conflictuale la fel ca si in Osetia de Sud si Kosovo. Basescu a mai afirmat ca si in regiunea se­paratista din estul Republicii Mol­dova este invocata "asa-zisa le­gitimitate a tarilor mama de a in­terveni pentru a-si apara cetatenii". Seful statului roman a mai afirmat ca in Osetia s-a regasit mecanismul Kosovo repetat identic si ca ace­lasi sistem este pregatit perfect in Transnistria. Basescu a apreciat ca in Transnistria nu sunt indeplinite conditiile politice, insa din punct de vedere al "aranjamentelor de detonare", conflictul poate izbucni oricand. "Evenimentele din Georgia ne-au luat nepregatiti, o repetare in orice alta zona etichetata ca fiind conflict inghetat este posibila. In momentul de fata nu avem nici un mecanism de prevenire a izbucnirii unor astfel de conflicte. Teoretic, in orice moment este posibil ca in oricare din partile in care exista un conflict inghetat acesta sa izbucneasca", a mai spus Traian Basescu. Anterior in­trevederii cu Iuscenko, Basescu declara ca zona Marii Negre nu poate fi securizata fara implicarea Moscovei, care trebuie sa reprezinte "un partener, si nu un factor de risc" in plan regional.

Ucraina vrea garantii

La randul sau, presedintele ucrainean,Viktor Iuscenko, a subliniat ca razboiul din Georgia a luat nastere din cauza conflictului inghetat din regiune si ca eve­nimentele din Osetia s-ar putea repeta si in alte zone cu conflicte inghetate, precum Abhazia si Transnistria, daca nu se iau ma­suri de prevenire. Conform coti­dianului Ukrainski Novini, care apare la Kiev, presedintele Iuscenko doreste garantii inter­nationale pentru integritatea teri­toriala a Ucrainei, sub influenta agre­siunii militare rusesti impotriva Georgiei. "Obiectivul nostru este sa ne asiguram garantii interna­tionale pentru integritatea teritoriala a Ucrainei, a independentei ei, ceea ce este posibil doar in cad­rul unui sistem de securitate colectiva", a afirmat presedintele ucrainean in cadrul unei intalniri cu senatorii americani Joe Lieberman si Lindsey Graham, care au sosit ieri la Kiev, in calitate de emisari ai candidatului republican la prezidentialele din SUA, John McCain.

In Transnistria situatia este calma

Criza din Georgia a infierbantat discursul oficial al liderilor separatisti de la Tiraspol, fara insa a duce la mobilizarea im­presionantelor resurse militare ale regiunii separatiste. Grupe de voluntari cazaci au plecat pe frontul osetin insa, conform surselor noastre, situatia era calma, ieri, la Tiraspol. Regimul separatist de la Tiraspol a condamnat pozitia Republicii Mol­dova fata de criza din Georgia, anuntand incetarea tuturor con­tactelor oficiale dintre Chisinau si Tiraspol pana la condamnarea de catre autoritatile moldovene a "agresiunii militare georgiene" impotriva Osetiei de Sud.

Flota si aviatia americane in Marea Neagra

Catre sfarsitul lunii august, nave militare apartinand SUA, Poloniei si Canadei vor intra in Marea Neagra, a anuntat marti la Moscova adjunctul sefului Statului Major al armatei ruse, generalul Anatoli Nogovitan, transmite Interfax. Anuntul oficial fusese anticipat de un scenariu asemanator expus marti intr-o conferinta de presa de generalul rus Leonid Ivasov, fost responsabil cu cooperarea externa in Ministerul rus al Apararii, in prezent presedintele Academiei pentru probleme geopolitice din Moscova. "Vom vedea cum in curand flota si aviatia americane se vor instala in Marea Neagra. Determinand retragerea navelor militare rusesti, vasele de razboi americane vor prelua controlul asupra tarmului georgian al Marii Negre, inclusiv in partea abhaza, iar fortele aeriene americane vor avea ca sarcina controlul spatiului aerian al Georgiei, Abhaziei si Osetiei de Sud", a adaugat Ivasov. Surse oficiale din cadrul NATO au declarat pentru cotidianul polonez Gazeta Wyborcza ca aceste manevre navale au fost programate dinaintea crizei din Georgia, fiind parte a operatiunii "Active Endeavour", la care ia parte si flota Federatiei Ruse.

Jocurile Rusiei in Caucaz

In timp ce presedintele rus Dmitri Medvedev a promis, din nou, retragerea trupelor ruse din Georgia, Moscova a blocat la ONU un proiect de rezolutie, prezentat de Franta, privind conflictul din Caucaz, transmite Reuters. Pe de alta parte, teritoriul separatist Abhazia anunta ca va tine azi un "congres national" pentru a cere Rusiei recunoasterea independentei sale.

Agentia Reuters transmitea ieri ca un convoi de aproximativ 40 de camioane militare ruse tra­versau granita din Georgia spre Rusia, dar ca nu exista vreun in­diciu legat de trecerea frontierei si de catre blindate. Ambasada Fran­­tei la Tbilisi anunta ca centrul de instruire militara de la Satchkeré (nordul Georgiei), finantat de Paris, este pus in pericol de avan­sarea trupelor ruse. Ambasadorul Frantei la Tbilisi, Eric Fournier, a adresat chiar un apel armatei ruse sa nu intre in acea locatie. In paralel, adjunctul sefului Statului Major al armatei ruse declara ca trupele ruse vor ramane in zona-tampon din jurul republicii separatiste georgiene Osetia de Sud, cata vreme Moscova considera ca este necesar. Statul Major al armatei ruse a acuzat ca infiintarea unei comisii de cooperare NATO-Georgia va incuraja Tbilisi sa de­clanseze noi operatiuni militare. Comentand decizia NATO, de marti, privind consolidarea relatiilor cu Tbilisi, adjunctul sefului Satului Major al armatei ruse, generalul Anatoli Nogovisin, a apreciat ca acest demers va permite Georgiei sa isi redreseze capacitatile militare. Camera superioara a Parlamentului rus se va reuni luni in sesiune ex­traordinara pentru a discuta despre recunoasterea independentei regiunilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud, sustine vi­cepre­sedintele Consiliului Federatiei (Ca­mera superioara a Parla­mentului rus), Svetlana Orlova. (L.P.)

SUA si Polonia au semnat pentru scut

Dupa indelungi negocieri, Statele Unite si Polonia au semnat ieri acordul care prevede desfasurarea pe teritoriul polonez a elementelor scutului antiracheta.

Inca de la inceput, proiectul a generat protestele Rusiei, care a apreciat ca scutul este in­­dreptat impotriva sa. Dupa iz­buc­nirea conflictului ruso-georgian, Moscova a acuzat Washingtonul ca a grabit semnarea acordului cu Varsovia, in replica la interventia sa militara in Georgia. In schimbul semnarii acordului, Washingtonul s-a angajat sa consolideze si sa mo­dernizeze apararea aeriana po­loneza. Textul a fost semnat de catre secretarul american de Stat, Condoleezza Rice, si omologul sau polonez Radoslaw Sikorski, in prezenta presedintelui Lech Kaczynski si a premierului Donald Tusk. In urma semnarii acordului, americanii vor putea amplasa in Polonia, pana in 2012, zece in­terceptoare capabile sa distruga din zbor eventuale rachete balistice cu raza lunga de actiune. Aceste noi elemente vor completa un sis­tem deja existent in SUA, Groen­landa si Marea Britanie, sus­tine comunicatul transmis ieri de Departamentul de Stat. Acordul cuprinde o "de­claratie de cooperare strategica", ce consolideaza art. 5 al Tratatului NATO, potrivit po­lonezilor. Acest articol prevede ca orice atac armat impotriva unuia dintre semnatarii Tratatului va fi considerat drept un atac indreptat impotriva tuturor sem­natarilor.

sursa: Ziua

Ministerul ucrainean al Apărării a anunţat că va pune accentul în următoarele luni pe consolidarea apărării regiunilor din sudul şi estul ţării, în special a Crimeei.

Conflictul Rusiei cu Georgia din republica separatistă Osetia de Sud a dus la apariţia unor temeri că naţionalismul prorus din Crimeea, foarte puternic în anii ’90, ar putea fi resuscitat şi s-ar putea dovedi un pericol pentru autoritatea statului ucrainean în regiune, notează Reuters.

Titlurile de presă, de genul "Crimeea - următoarea ţintă a Rusiei", se pare că au fost de natură să alarmeze conducerea ucraineană.

Întărirea apărării antirachetă

Începând cu anul în curs, Kievul intenţionează să aloce fonduri importante pentru întărirea capacităţii de apărare a Crimeei, în primul rând pe plan antiaerian.

Adjunctul şefului Statului Major al armatei ucrainene, generalul Igor Romanenko, a declarat că, anul trecut, în estul Ucrainei a fost amplasată o nouă unitate antiaeriană, care are în sarcină asigurarea unei umbrele protectoare deasupra regiunilor Doneţk şi Lugansk. Ucraina continuă să perfecţioneze noul său sistem de rachete multifuncţionale.

Legături mai strânse cu Bruxelles-ul

În plus, Kievul intenţionează să-şi integreze radarele antirachetă în sistemul European. Vicepremierul Grigori Nemâria a declarat că „lecţiile crizei georgiene sunt acelea că zonele cenuşii sunt periculoase’" pentru Ucraina. El a anunţat că guvernul va propune o întărire a „legăturilor cu Politica europeană de securitate şi apărare".

Arma economică

Dar Moscova poate aduce la sentimente mai bune Kievul folosindu-se de "arma economică". Deja Rusia a interzis importul de lapte din Ucraina, motivând că acesta nu corespunde normelor fitosanitare, însă experţii afirmă că aici a intervenit componenta politică.

Băuturile spirtoase ar putea fi următoarele pe listă. Dar, cel mai simplu, Moscova poate "îngenunchea" Ucraina prin intermediul preţului gazelor naturale, mai ales că se apropie iarna. Şi investitorii occidentali ar putea să ocolească economia ucraineană din cauza probabilităţii unui conflict între Kiev şi Moscova.

Mai multe paşapoarte ruseşti

Kievul este îngrijorat şi de faptul că autorităţile de la Moscova vor emite mai multe paşapoarte pentru etnicii ruşi din Ucraina, aşa cum au făcut-o în cazul osetinilor. Acest fapt ar putea schimba coloratura etnică a Crimeei.

În cazul unei provocări, Moscova ar putea invoca drept pretext pentru o acţiune militară în Crimeea protejarea cetăţenilor ruşi. Deşi din cei 400.000 de rezidenţi ai oraşului Sevastopol, doar 15.000 au cetăţenie rusească, reprezentanţii unor partide proruse susţin că, per ansamblu, în Peninsula Crimeea trăiesc aproximativ 170.000 de cetăţeni ai Federaţiei Ruse.

sursa: Adevarul

Articol scris de Camil şi preluat de aici.

sursa: Ziua

Soarta Flotei Ruse de la Sevastopol, implicit cea a peninsulei Crimeea (sudul Ucrainei), motiv al inclestarilor recente dintre Kiev si Moscova, ramane calul de bataie al rusilor. Declaratiile extrem de radicale, din ultima vreme, ale politicienilor rusi, in frunte cu Dmitri Rogozin, Yuri Lujkov si Serghei Ivanov, referitoare la intentia Moscovei de a nu abandona baza de la Sevastopol, devin tot mai agresive. Ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, merge mai departe cu supozitiile, sustinand ca nu este exclus ca populatia din Crimeea si estul Ucrainei sa declanseze o miscare de secesiune, in semn de protest fata de aspiratiile Kievului de a integra Ucraina in NATO, fapt care, inevitabil, va determina fragmentarea statului ucrainean. Comentariul lui Rogozin, aparut ieri in Izvestia, vine in sprijinul teoriei potrivit careia Rusia sprijina la greu miscarile separatiste din republicile fostei Uniuni Sovietice, pentru a-si pastra influenta asupra statelor care vor sa se apropie de Occident.

"Se pare ca liderii de la Kiev subestimeaza eventualele consecinte ale aderarii la NATO. Daca in ceea ce priveste Ucraina de Vest situatia este clara, este mai mult ca sigur ca Peninsula Crimeea nu doreste sa faca parte din NATO. Poporul ar putea declansa o rebeliune impotriva autoritatilor de la Kiev si in estul Ucrainei, in pofida faptului ca la putere in regiunile rasaritene se afla reprezentantii cremei oligarhice ucrainene. Ucraina va trosni din toate incheieturile imediat ce fortele portocalii vor incerca sa integreze tara in NATO", a amenintat Rogozin. Acesta pare sa confirme opiniile unor experti care considera ca escaladarea tensiunilor dintre Tbilisi si Moscova pe tema Abhaziei reprezinta un test gandit de geopoliticienii Kremlinului pentru a evalua cat de departe poate Rusia sa impinga lucrurile si daca se pot trage parghii similare in jocul cu mize mult mai mari din Crimeea.

Flota nu pleaca nicaieri

Potrivit expertilor, Rusia lasa impresia ca vrea sa ramana la Sevastopol, dar si sa urzeasca pentru Crimeea un scenariu separatist, finalizat cu anexarea Sevastopolului sau chiar a intregii peninsule. Scenariul creat arata ca un conflict sau o confruntare asupra legitimitatii autoritatii ucrainene in peninsula Crimeea ar putea da Moscovei posibilitatea de a impune in regiune propriile trupe asa-zis "de mentinere a pacii", la fel ca in Abhazia si Transnistria.

In acelasi interviu publicat de Izvestia, Rogozin i-a informat inca o data pe ucraineni ca Flota Rusiei din Sevastopol nu va pleca nicaieri dupa 2017, cand expira acordurile bilaterale ruso-ucrainene privind stationarea bazei navale in Crimeea. Tensiunile dintre Kiev si Moscova legate de stationarea Flotei Ruse la Sevastopol au aparut imediat dupa intentia declarata a regimului portocaliu de la Kiev, condus de presedintele Victor Iuscenko, de a se alatura NATO, si s-au accentuat in ultima perioada, chiar si dupa alegerea lui Dmitri Medevedv ca lider la Kremlin. Flota rusa de la Marea Neagra ar trebui sa stationeze la Sevastopol, in Peninsula Crimeea, pana in 2017, conform unui acord, dar semnalele lui Iuscenko au indicat faptul ca Rusia trebuie sa isi faca bagajele. Iesirea la rampa a lui Rogozin apare dupa ce, la finele saptamanii trecute, vicepremierul rus Serghei Ivanov transa problema orasului port aflat la Marea Neagra declarand: "Sevastopol este orasul nostru". Mai mult, responsabilul rus a evocat posibilitatea introducerii de vize intre Rusia si Ucraina, daca aceasta din urma va adera la NATO. Mult mai rasunator a fost scandalul creat de primarul Moscovei, Yuri Lujkov, declarat persona non grata in Ucraina dupa ce a afirmat ca Rusia ar trebui sa recupereze Sevastopolul.

sursa: Ziua

Rusinii (rutenii) din regiunea Transcarpatia cer autoritatilor de la Kiev sa-i recunoasca drept o natie separata, Transcarpatia urmand sa aiba statutul de teritoriu autonom în componenta Ucrainei, a relatat postul de televiziune ICTV, citat de RRA. Potrivit unui plan secret al Moscovei –“Planul rusin“, regiunea Transcarpatia ar urma sa faca parte dintr-un stat al rusinilor, care sa serveasca drept tampon intre Rusia si NATO. Demersul a fost intreprins de un grup de cinci organizatii ale rusinilor. Liderii acestor organizatii afirma ca in Ucraina traiesc peste 800.000 de persoane care se considera rusini si solicita autonomia pentru Transcarpatia. In aceasta regiune, romanii sunt o minoritate importanta. Statisticile oficiale arata ca aici traiesc peste 30.000 de romani. Consiliul Regional al Transcarpatiei i-a recunoscut pe rusini drept minoritate nationala, dar recunoasterea lor ca atare la nivel central nu a avut loc. Kievul ii considera pe rusini un subgrup ucrainean. La mitingul care a avut loc în orasul Svaleava, si în sedinta parlamentului lor popular - Soim, rusinii au hotarât sa ceara ajutor Uniunii Europene pentru a-si dobândi statutul pe care îl doresc, potrivit sursei citate.

Putin a dat semnalul

Pe langa Transcarpatia, „Planul rusin“ vizeaza vestul Ucrainei, Bucovina de Nord, Basarabia, Crimeea, dar si estul Romaniei. Bucovina a mai fost o data vizata de ruteni in timpul Imperiului Austro-Ungar. In 1848 a fost declansata o miscare a rutenilor din Galitia care a incercat sa creeze o provincie ruteana in cadrul imperiului, in care sa intre o parte din Bucovina. Demersul a fost stopat prin protestelor fruntasilor romani pe langa Curtea de la Viena. Revista „Rusin“, care apare trimestrial la Chisinau si la Kiev in limba rusa, incearca sa acrediteze ideea ca rusinii sunt urmasii vechilor rusi din Rusia kieveana, supusi romanizarii si ucrainizarii. In primul numarul al publicatiei, aparut anul trecut, se afirma ca teritoriul dintre Prut si Nistru ar fi apartinut stramosilor rusinilor. Totodata, estul Ucrainei ar urma sa revina Rusiei. La summmitul NATO de la Bucuresti, fostul presedinte rus Vladimir Putin a amenintat Ucraina cu dezmembrarea in cazul in care adera la Alianta-Nord Atlantica. Putin a facut referire la cele 17 milioane de „etnici rusi“ din Ucraina. „Rusia a avertizat clar ca, daca Ucraina va fi invitata in MAP (Planul de actiuni al NATO, n.r.), atunci ea va incepe demersurile oficiale vindicative cu privire la Crimeea si la regiunile din estul Ucrainei“, potrivit unei surse citate atunci de Kommersant.

«Un popor fara stat»

Rusinii sunt cunoscuti sub diferite denumiri: rusi carpatini, rusini carpatini, rusini ucraineni, ruteni transcarpatini, rusnaci. In Romania, este recunoscuta oficial o minoritate a rutenilor. Alte tari care recunosc rutenii ca minoritate sunt Cehia, Polonia, Ungaria, Serbia, Muntenegru. Originea rusinilor este una controversata, dar ei se considera oficial un grup etnic de origine slava. Intr-o enciclopedie a istoriei rusinilor se arata ca „rusinii reprezinta un popor central-european, estimat la peste 1.2 milioane de oameni, care nu a avut niciodata in stat, traind in prezent in Polonia, Slovacia, Ucraina, Romania si Ungaria“. Ivan Pop, coautor al acestei enciclopedii, a lucrat la Institutul de cercetari slavice si balcanice din Moscova.

sursa: Gardianul

,,Acest obiect nu este o muniţie. Este o capsulă inertă, utilizată pentru a distruge ţinte submarine. Ea nu conţine explozibili', a declarat comandantul şef adjunct al Marinei ruse, Igor Dîgalo, potrivit RIA Novosti.

Flota rusă a difuzat ulterior un comunicat în care se declară ,,perplexă de reacţia anumitor cercuri media care încearcă să dea un caracter scandalos acestui eveniment'.

În pofida acestor declaraţii ale Moscovei, Kievul i-a cerut Rusiei să dea explicaţii în legătură cu incidentul din Crimeea şi să ia măsuri pentru ca astfel de evenimente să nu mai aibă loc.

La sfârşitul lunii aprilie, paza de frontieră ucraineană a descoperit o rachetă antisubmarin de origine necunoscută în sudul peninsulei ucrainene Crimeea, unde îşi are baza Flota rusă a Mării Negre. La puţin timp, Flota rusă a indicat că racheta a fost lansată la 15 aprilie de una din navele sale în timpul unor teste desfăşurate pe poligonul din Crimeea.

,,Ucraina nu şi-a dat acordul pentru organizarea acestui test şi acordul privind staţionarea Flotei ruse pe teritoriul ucrainean necesită undă verde din partea Kievului', a indicat Ministerul ucrainean de Externe, citat de Interfax.

Staţionarea Flotei ruse la baza Sevastopol din Crimeea, conform acordului încheiat în 1997 între Kiev şi Moscova, provoacă în mod periodic tensiuni între Ucraina şi Rusia.

Diplomaţia de la Kiev a dat asigurări însă că acest nou incident nu poate provoca o reziliere a contractului privind staţionarea Flotei ruse în Crimeea.

Sursa: ROMPRES

Pe aceeasi tema: Testele militare rusesti din Crimeea irita Ucraina

La sfarsitul lunii aprilie, o racheta antisubmarin de origine necunoscuta a fost descoperita in sudul peninsulei ucrainene Crimeea, care serveste drept baza flotei ruse din Marea Neagra. La scurt timp dupa aceea, flota rusa a anuntat ca racheta a fost lansata in 15 aprilie de una dintre navele sale, in timpul unor teste la poligonul din Crimeea.

"Ucraina nu si-a dat acordul pentru organizarea acestor teste, ceea ce inseamna ca Moscova a incalcat acordul privind stationarea marinei ruse in Ucraina, a declarat ministerul ucrainean.

Ucraina i-a cerut Rusiei sa "ofere explicatii despre acest incident" si sa "ia masuri pentru a evita" sa se repete pe viitor. Stationarea flotei ruse in Crimeea, in baza unui acord incheiat in 1997 pe o perioada de 20 de ani, genereaza regulat tensiuni intre Ucraina si Rusia.

 Consider acest accident ca parte de vina in contul diplomatiei romanesti care trebuia sa ceara-convinga cancelaria lui Bush sa refuze invitatia putiniana sub considerentul ca totul se va stabili si parafa la Bucuresti.

Dar n-avem noi timp de prostii de genul asta gen "apararea interesului strategic national" cand toata ziua buna ziua timpul este ocupat mai "util" cu vesnice balacareli prezidentiale corturaresti, sau cu cate vreun nou bir (fumarit) inventat pe capul prostimii...

1=