M-am amuzat pana la lacrimi de prezenta a "doi demnitari UDMR" la Pristina, dupa care presa romaneasca a explodat intr-o mie de petarde, Vadim a iesit din camera-i mucegaita cu mult antifon pe pereti si i-a "cerut lui Basescu" sa ii scoata pe acei ingrozitori maghiari de la guvernare, Funar (alt om inteligent si fara mustatsa) a zis ca Marko Bella ar trebui arestat, eventual deportat in Egipt? (asta e adaugata de subsemnatul, ca tot imi amintesc de butada lui Hadrian), iar Traian si Calin au "strans randurile". Sa nu se supere domnii ca le zic Traian si Calin, gandesc cum ca asa ajung la sufletele voastre mai rapid. In tot ce-am citit in presa romaneasca in ultima vreme transpare un asemenea sentiment de familiaritate, ca ma gandesc ca sunt toti o colonie de gandaci de bucatarie care se viseaza invadatori martieni....

Iaca unde vine insa problema. Romanii, aprigi manipulatori de politica interna si internationala, s-au grabit sa zica "nu" independentei (desi au zis "da" autonomiei pe vremea PSD). Am fost noi, letonii si sarbii, aceste trei mari puteri europene. Par contre, Marea Britanie, o mica monarhie insulara, impreuna cu Slovenia (cea mai mare crestere economica din UE, cel mai mare consum de alcool per capita, printre cele mai mari rate de suicid) si, cine altii? decat Statele Unite zisera "da". Pe la consilii oamenii s-au uitat crucis unul la altul, la caturile usii, la norisorii de pe geam, au inghitit un pic in sec si apoi au oftat amarnic. Ce ne facem bade? Ne facura albanejii astia, fir-ar licuriciu' al dracu' sa fie! Zis si facut, presedintele Basescu cu B de la basculanta a iesit si a sustinut ca Romania are principii. Curat murdar, noroc ca am avut un Caragiale ca altfel n-am fi avut printzip.

Se pune insa problema integritatii celor care au zis "da". Sa luam pentru inceput cazul US. In mana republicanilor, ultima decada a US a insemnat asa(si)narea sistematica a "infidelilor". Resursele le sunt intinse la maxim, economia le in recesiune, pentru prima oara in ultimii 50 de ani anul asta piata de munca a fost saturata si a aparut un deficit de oferta. Au avut crah-ul pietei imobiliare, au o piata bursiera fluctuanta, un dolar slab, si o multime de razboaie mai mici sau mai mari. Ce le-ar pasa lor de Kosovo, si de principiul "libertay, egalitay, fraternitay"?

Adevarul e ca de luni bune politica americana e sa lase cat mai multa mizerie pentru urmatoarea legislatura, foarte probabil sa fie democrata. Fie ca va fi Hillary Clinton, fie Barak Obama, e probabil ca se va face schimbul de culoare la Casa Alba (sic!). Kosovo e doar o firimitura intr-o mare de moloz. Sa trecem peste faptul ca sarbii au omorat sute de mii in timpul razboiului cu acelasi nume, si ca US, prin intermediul NATO, au fost oportunist alaturi de Karadzic, si Mladic, si ca acelasi US nu a ratificat nici azi Tribunalul International pt. Crime de Razboi. Dar, ia o acadea, va recunoastem independenta.

Marea Britanie are alta problema. Kosovo ar putea deveni primul stat musulman (update: din interiorul EU) (lucru observat de presa romaneasca intr-o oarecare masura). Ce surpriza, domnule draghe, Marea Britanie are cea mai mare comunitate musulmana din Europa! Si unde mai pui ca laburistii mizeaza pe forta de munca ieftina pakistaneza si bangladeshiana, le plac dentistii indieni cu accent de Bangalore si chiar n-au de ales daca vor sa le ramana institutiile in picioare. Pentru UK, Kosovo e praf in ochii imamilor. Na-va, may fratilor mohamedani, iaca ii recunoastem, da stim ca n-au fost celule Al Qaida in Bosnia, may mujahedinilor, erau niste albaneji rataciti.

Si ne intoarcem la Romania. Tot lumetul creme de la creme sta si tipa precum cotcodacul de "precedentul" Kosovo. Acu, vezi Doamne, incurajati de miscarile de trupe la vest de Dunare, toti separatistii lumii se vor uni si vor avea mai mult cojones. Ungurii, sasii, secuii, svabii, transnistrienii, corsicanii, bascii, abhazii, gagauzii...sariiiiiti! Ce se va alege de noi? Sau de ei? Sau de fratii lor amariti?

In mod generic, nu orice adunare de oameni care cred ca adera la o istorie comuna pot conditiona aparitia unui stat. Sa luam cazul republicii Moldova, unde comunistii s-au hotarat ca vorbesc limba lor, au istoria lor, au steagul lor si asa mai departe. Mie-mi pare rau de ei, pentru ca toti moldovenii pe care-i cunosc se simt tradati de pervertirea trecutului nostru comun. Kosovarii, insa, nu sunt "orice adunare de oameni", ci indeplinesc toate acele conditii pentru a se putea numi "stat", intre care si criteriul etnic, istoric s.a.m.d.

Precedentul nu poate functiona pentru maghiari, pentru ca maghiarii au "tara muma" la doi pasi. Daca se suie in masinutsa proprietate persoana, ajung la Szeged cat ai zice Volkswagenizbitenzid. Svabii si secuii mai mananca o pita pana la granita cu Austria, beau si-o apa minerala pana la Nemtia, si gata, voila! sunt acasa. Imi pare de un cretinism absolut endemic si in randul unora, si al altora, sa bata moneda, sa faca macar o iota de paralelism intre Kosovo si cioflingarii de Carpati!

Ah, si uitam "analistii". Analistii au declarat independenta Kosovo "ilegala". Analistii sunt CT Popescu, E Hurezeanu, si S Tanase.

I rest my case.

G.

Actiunile judecatoresti deschise de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, impotriva unor beneficiari de fonduri PHARE, s-au incheiat cu decizia returnarii la bugetul de stat a unei parti din finantarea primita. In total, 2,3 milioane de euro.Pe lista se gasesc, in egala masura, companii, consilii locale si judetene si ONG-uri. Cea mai mare suma a fost recuperata de la Asociatia Apa-Canal Hunedoara, care a trebuit sa returneze MDLPL peste 569.000 de euro.

In top se mai afla Consiliul Local Slatina, cu 82.700 RON plus 70.200 euro, aproximativ la egalitate cu Primaria Targu Jiu: 82.740 RON si 70.260 euro.

Să vă explic cum am ajuns să scriu asta. Azi dimineață, în feed readerul meu apare următorul articol: Buturuga irlandeză şi carul Uniunii Europene. Primul impuls a fost să trec peste, că doar l-am mai citit o dată aici: Buturuga Irlanda răstoarnă carul UE. Dar puţintică răbdare, creierul meu încă adormit îmi spune că e o problemă: articolul din feed-ul meu e apărut pe Hotnews pe când articolul deja citit era apărut pe blogul Insurgiam. S-o fi apucat amicul Phosphoros să-şi publice ideile-i prin tabloide? Într-un final mă lămuresc: articolul de pe Hotnews este scris de distinsa doamnă liberală Renate Weber, neavând ca legătură cu Phosphoros decât subiectul - defunctul Tratat de la Lisabona - şi titlul. Trebuie să recunoaştem că legătura dintre titluri este puţintel cam dubioasă, trădând ori o deosebită afinitate de idei între doamna Weber şi amicul nostru ori... dar să nu facem speculaţii.

Ei, dacă doar titlul ar fi fost baiul nu m-aş mai fi obosit să menţionez articolul. Din păcate, baiul mai mare îl găsim în chiar conţinutul pledoariei pro-Lisabona pe care o face mai sus menţionata doamnă. Pledoarie atât de pro-Lisabona încât sfârşeşte prin a fi haios de anti-democratică. Şi asta, reţineţi, în textul unui politician liberal! Care-s, aşadar, ideile 'mneaei:

• Haideti sa fim sinceri si sa ne gandim: daca in urma cu peste 55 de ani, la elaborarea tratatelor constitutive ale Comunitatilor Europene, liderii ar fi consultat popoarele am mai fi avut azi Uniunea Europeana? Pac! Mai că începi să îl regreţi pe Hitler care măcar a ajuns democratic la putere, nu? Adică tu, parlamentar european, recunoşti că instituţia pe care o serveşti în numele democraţiei este una care a luat fiinţă în mod nedemocratic pentru că altminteri nu avea nicio şansă. Aferim!
• Sigur, intre timp cetatenii statelor europene au evoluat, iar mijoacele de comunicare s-au inmultit si diversificat... şi uite aşa voi, ăştia, aţi avut cu ce să îi spălaţi cât mai bine pe creier să vă accepte uniunea nedemocratică. Am înţeles.
• Dar ne prefacem a nu sti ca agenda lor (a cetăţenilor statelor membre - n.m.) are ca prioritate traiul decent, o stare de sanatate buna, educatie la nivel performant pentru copii, siguranta locului de munca, un aer respirabil, vacante placute, adica tot ceea ce e omenesc si firesc. Mda, cu mici excepţii cam astea ar fi priorităţile şi pe "agenda" unui porc.
• Despre cetăţenii Irlandei: s-au mai lasat pacaliti si de tot felul de minciuni stupide, cum ca ar putea fi obligati sa accepte avortul, ca si-ar pierde neutralitatea. Da, ce minciună stupidă! Mai ales acum când Consiliul Europei (instituţie cu o competenţă mult mai redusă decât cele ale U.E.) se gândeşte să legalizeze căsătoriile homosexuale este absolut stupid să te gândeşti că s-ar putea să ţi se impună obligaţia de a permite avortul.
• Despre organizarea unui referendum european cu privire la tratat: Dar oricat de atragatoare ar fi aceasta propunere, ea nu rezolva problema constitutionala a Irlandei unde e nevoie de un DA spus de 50% plus 1 pentru ca un tratat sa fie adoptat. Nu, doamna Weber, dar s-ar putea să rezolve definitiv problema Tratatului de la Lisabona, la asta v-aţi gândit?
• În final, încrederea doamnei în discernământul poporului chemat să îşi decidă soarta: in absenta unei comunicari coerente si clare din partea propriului guvern, s-au lasat usor manevrati de o campanie sponsorizata din plin de eurosceptici britanici sau conservatori americani.

Pe scurt, Tratatul de la Lisabona a fost respins, trăiască Tratatul de la Lisabona! Ei ne vor şi e logic să decidă că şi noi îi vrem pe ei. Şi să ne convingă de asta folosind tot felul de mijloace, pentru ca noi să ştim ce votăm. Pentru că asta e democraţia. Şi aveţi dreptate, doamnă Weber, noi nu ştim ce votăm: dacă am şti dumneavoastră nu aţi fi euro-parlamentar.

Bulgaria a pus la punct o linie telefonica prin care cetatenii se pot informa despre modul in care se acorda fondurile europene si prin care pot semnala eventualele nereguli, relateaza Sofia Echo.

Masura ii apartine vicepremierului Meglena Plugcieva, responsabil de gestionarea fondurilor europene. Cetatenii vor primi raspunsurile la intrebari in maxim o luna.

Meglena Plugcieva spune sa vrea sa transforme procesul de absortie a fondurilor comunitare intr-unul transparent.

Sursa: Antena 3

Reporter: Ce loc vor ocupa cazurile de fraudare a fondurilor europene în raportul Comisiei Europene de luna viitoare?
Ovidiu Dobleagă: Nu cred că vor exista aprecieri negative la adresa României în privinţa controlului fondurilor europene. Aceste cazuri nu trebuie să influenţeze şi nu cred că vor influenţa negativ implementarea fondurilor comunitare în România.

Rep: Care credeţi că va fi opinia Comisiei Europene faţă de rezultatele autorităţilor de control al fondurilor europene?
Ovidiu Dobleagă: Pozitivă. Sistemul de control al fondurilor europene, instituit în România începând cu anul 2005, prin crearea Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF), a fost în mod constant apreciat de forurile europene şi prezentat drept model pentru celelalte state membre, candidate sau în curs de aderare.

Rep: Cât de grave sunt aceste cazuri de fraudare a fondurilor europene pentru România?
Ovidiu Dobleagă: De la an la an, crescând numărul de controale, au crescut şi sesizările noastre cu privire la cazurile de fraudare a fondurilor, dar asta nu înseamnă că într-un an, s-a fraudat mai mult ca în anii precedenţi. Asta înseamnă că am acoperit o arie mai mare de fonduri şi că, evident, au putut să iasă la iveală mai multe probleme.  Programul Phare a fost mai mult controlat de noi şi normal că cele mai multe cazuri au fost în cadrul acestui program, având în vedere că Phare, ca fonduri alocate României, deţinea ponderea cea mai importantă din totalul fondurilor alocate.

Sunt convins că şi în celelalte state membre se găsesc astfel de cazuri. Atitudinea unor beneficiari faţă de aceste fonduri este una mai particulară şi anume le privesc ca pe ceva care este dat sa zicem "gratuit" şi pentru care nu ar trebui să dea socoteală. Regulile, însă, de utilizare a fondurilor sunt destul de clare, acestea există şi, dacă ar fi respectate, nu ne-am mai confrunta cu astfel de cazuri-problemă.

Rep: Este România una dintre ţările care se confruntă cu cele mai multe probleme de fraudare a fondurilor europene?
Ovidiu Dobleagă: Nu. Există state membre în care lipsa unui mecanism de control eficient a atras deja consecinţe nedorite. Bulgaria se confruntă, astăzi, cu probleme serioase în domeniu, care au condus chiar la suspendarea finanţării de către Comisia Europeană pentru anumite programe. Numărul mare de nereguli raportate de România către Comisia Europeană, într-o anumită perioadă de referinţă, nu ne transformă în campioni ai fraudei, ci arată că avem un sistem de control riguros, transparent şi eficient.

Rep: Ce schimbări ar trebui făcute în sistemul judiciar pentru ca aceste cazuri să fie soluţionate mai repede?
Ovidiu Dobleagă: Este un domeniu complex. Trebuie să avem oameni specializaţi în acest domeniu, oameni care să cunoască acest fenomen. Este valabil şi pentru procuror şi pentru instanţa de judecată. Noi am reuşit să facem, ca şi coordonatori ai luptei antifraudă, semnarii, traininguri, să pregătim procurorii, judecătorii, şi personalul din agenţiile de implementare, astfel încât să fie familiarizaţi cu acest domeniu.

Nu intră în atribuţiile mele să spun ce ar trebui schimbat în sistemul judiciar, dar, ca simplu cetăţean, vă pot spune că, în general, cred că trebuie intervenit cu termene clare de soluţionare a cauzelor la orice nivel s-ar afla o cauză, la nivel administrativ, judiciar, instanţă, parchet. Unde nu există promptitudine în reacţia statului la o faptă care încalcă legea, se diluează efectul răspunderii penale. Aici este problema, la termenele de soluţionare.

Ar trebui de asemenea intervenit şi în proceduri. Acolo unde organele judiciare se acoperă cu expertize contabile solicitate de procurori şi apoi refăcute de instanţe. Expertiza trebuie făcută într-un singur loc, iar expertul trebuie să răspundă de rezultate, indiferent dacă expertiza este făcută în faţa procurorilor sau în faţa instanţei. Concluziile nu pot să difere în faţa instanţei faţă de cele din faza urmăririi penale. Să invoci necesitatea unei expertize care durează oricât poţi tu să o întinzi nu mi se pare corect, nu face decât să tergiverseze activitatea de cercetare la orice nivel s-ar afla ea.

Rep: Care este raportul între timpul în care DLAF verifică un dosar şi timpul în care DNA termină de verificat o sesizare a DLAF?
Ovidiu Dobleagă: La nivelul DLAF, de la declanşarea investigaţiei administrative până la finalizare putem avea 3 săptămâni, o lună, două luni în funcţie de complexitatea cazului. Există, însă, cazuri DLAF transmise DNA cu aproximativ 3 ani în urmă şi care încă nu sunt soluţionate. Sigur că procedurile judiciare sunt stricte şi trebuie respectate, dar există un termen rezonabil de soluţionare a cauzelor, care nu ar trebui să ajungă, de exemplu, la 3 ani. Nu cred că-i poate lua unei persoane mai mult să investigheze decât i-a luat hoţului să fure. Actele noastre de control nu sunt simple sesizări. În fiecare caz, materialul care pleacă spre organul judiciar cuprinde infracţiunile pe care le-am descoperit, probele care le dovedesc, iar în anexe, sunt toate materialele care stau la baza investigaţiilor noastre.

Rep: Sunteţi mulţumiţi de numărul dosarelor soluţionate de DNA şi trimise în judecată în comparaţie cu sesizările DLAF?
Ovidiu Dobleagă: Nu. Dacă avem în vedere că procentul de soluţionare a cauzelor transmise până în prezent la DNA este sub 50%, răspunsul nu poate fi decât unul negativ. Pe de altă parte, peste 60% din cauzele soluţionate au  fost transmise instanţei de judecată, fapt ce confirmă calitatea constatărilor DLAF şi demonstrează un potenţial de valorificare ridicat al acestora.  Un aspect îngrijorător îl reprezintă faptul că, în privinţa unora dintre fraudele constatate, există pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, dacă demersul judiciar nu intervine în mod operativ.

Se constată o operativitate scăzută în soluţionarea dosarelor de către organele judiciare, situaţie reflectată de numărul mare de cauze nefinalizate. Astfel, dacă la data prezentării raportului anual DLAF pentru anul 2007, procentul dosarelor nefinalizate de DNA era de 56% din totalul sesizărilor DLAF, acesta a crescut, în prezent, până la aprox. 60%, o parte din dosarele aflate în lucru la DNA depăşind 2 ani şi jumătate de la data sesizării de către DLAF.

Intervalul mare de timp dintre momentul primirii actului de control şi data finalizării cauzei de către DNA este cu atât mai puţin justificat cu cât notele de control DLAF nu constituie simple petiţii, ci sunt întocmite în baza unor verificări amănunţite, indicând punctual faptele în legătură cu care există suspiciuni de fraudă şi putând constitui, potrivit legii, prin asimilare cu actele premergătoare, probe în procesul penal.

Rep: Câte cazuri de fraudare a fondurilor europene aţi verificat de la ultimul raport DLAF din 2007?
Ovidiu Dobleagă: În urma acţiunilor de control desfăşurate de DLAF din anul 2005 şi până în prezent, valoarea neregulilor şi fraudelor identificate este de aproximativ 80 milioane euro. În conformitate cu prevederile legale, în cazul identificării de nereguli, DLAF transmite actul de control agenţiilor de implementare, în vederea dispunerii de măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate şi, după caz, a recuperării cheltuielilor neeligibile. În acest sens, urmare a controalelor DLAF, au fost recuperate pe cale administrativă debite în cuantum de 3.912.350 euro, în unele cazuri, procedurile de recuperare fiind încă în curs.

În urma controalelor efectuate de DLAF din anul 2005 şi până în prezent, în 161 de cazuri au fost identificate indicii de fraudă, 139 de dosare fiind transmise Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Dintre acestea, Parchetul a soluţionat 59 de dosare, în 37 de cazuri, procurorii dispunând trimiterea în judecată a persoanelor vinovate. În alte 11 dosare, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de persoanele vinovate.

Până în prezent, urmare a controalelor DLAF, 52 de persoane au fost trimise în judecată pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene. În cinci cauze penale, ce au la bază dosare investigate de DLAF, instanţele judecătoreşti de fond au pronunţat condamnări cu pedepse ce ajung până la 10 ani de închisoare.

Rep: Care sunt cele mai întâlnite metode de fraudare a fondurilor europene în cazurile verificate de DLAF, în ultimii trei ani?
Ovidiu Dobleagă: Sunt situaţii în care fraudarea fondurilor se face direct de către beneficiar prin falsificarea documentelor de decontare. Aceştia falsifică documentele care ar trebui să ateste că s-au efectuat activităţile din proiect, s-au achiziţionat echipamente, s-au efectuat cursuri şi alte activităţi şi alte cazuri în care beneficiarul este ajutat de către un intermediar care poate să aibe chiar rol de agenţie de implementare. Aici este un fenomen destul de grav, cel care are atribuţii de a verifica legalitatea implementării să fie implicat în fraudare. Adică cel care primeşte sarcina supravegherii, verificării şi atribuirii proiectelor este direct implicat în fraudare, fie că acceptă documente falsificate, fie participă la falsificarea documentelor prin persoane sau firme interpuse.

Alt tip de fraudă este cel referitor la achiziţionarea propriilor utilaje. Pare banal, dar se întâlneşte în foarte multe cazuri. În această situaţie, echipamentele şi chiar activitatea de producţie sunt transferate între două firme controlate sau deţinute de către aceeaşi persoană, una dintre firme fiind beneficiară de fonduri europene. În final, grupul de firme îşi sporeşte patrimoniul cu valoarea fondurilor primite, fără a dezvolta o nouă activitate faţă de situaţia iniţială.

Un alt caz foarte interesant este cel al supraevaluării achiziţiilor. Au fost situaţii în care au fost accesate fonduri de 1 milion de euro pentru un anumit proiect şi în final, prin subcontractări succesive, proiectul s-a realizat la o valoare de 40-50% din fondurile primite. O supraevaluare a proiectului iniţial permite în multe cazuri ca beneficiarul să simuleze propria contribuţie.

17 iunie 2008
reporter Catalina Toma

Efectul pervers al desecretizarii datelor celor care iau finantari europene

Incepand din anul 2005, o serie de campanii de presa au stimulat si in­ta­rit aceste nemultumiri. Astfel, fer­mie­rii francezi, sustinatori ferventi ai Po­liticii Agricole Comune, au aflat ca lor le revin doar 10% din subventiile europene, restul intrand in conturile unor familii nobiliare si ale marilor companii agroalimentare.  Situatia se repeta si in Germania. Marile afaceri din agricultura landului Renania Nord-Westfalia, facute cu banii con­tri­bua­bililor europeni, au adus profituri companiei Centralmarkt Rois­dorf­/Stra­­elen, care a intrat in posesia a 12,8 milioane de euro in patru ani. Gi­gan­tul producator de lactate Campina a primit 12,7 milioane de euro, ca sub­ven­tie pentru programul social de distribuire gratuita a laptelui in scoli. Compania Metternich Ratibor Corvey, proprietate a printului Viktor de Ra­ti­bor si Corvey, a beneficiat de 1,3 mi­lioa­ne de euro, iar herghelia baroanei Karin von Ullman, de jumatate de milion de euro. In Spania, primele 303 mari exploatatii agricole primesc peste 400 de milioane de euro anual, primele sapte dintre ele beneficiind de 14,5 milioane de euro fiecare, exact suma pe care o primesc si 12.700 de mici fermieri. In Danemarca, patru ministri si un fost comisar european au reusit sa isi adjudece fonduri europene pentru agricultura in valoare de trei milioane de euro. In Olanda, Cees Veerman, fost ministru al agriculturii, si-a folosit influenta pentru a primi 150.000 de euro, iar companiile Haineken NV si Philip Morris au atras cele mai mari ajutoare directe pentru agricultura si subventii la export. Noile state membre au pre­luat exemplul. Astfel, Zsolt Simon, fost ministru al agriculturii in Slo­va­cia, si-a folosit influenta portofoliului detinut pentru a obtine 1,3 milioane de euro, in perioada 2003-2004.

Deturnarea subventiilor pentru agricultura de la scopul lor, respectiv sustinerea fermierilor mici si mijlocii, cresterea productivitatii si compe­ti­ti­vi­tatii lor,  nu ar fi fost posibila fara com­plicitatea guvernelor tarilor din Uniunea Europeana. Autoritatile do­ve­desc o ingeniozitate deosebita cand se pune problema desecretizarii bene­fi­ciarilor fondurilor. Astfel, exista di­fe­rente enorme intre tari privitor la in­formatiile despre alocari. In cele mai multe cazuri, daca numele celor care au luat bani sunt facute publice, ele sufera "mici" modificari de scriere de la an la an, sau sunt chiar schim­ba­te complet, facand imposibila ur­ma­ri­rea traselui banilor europeni. 

Pe principiul "unde dai si unde crapa"

Odata cu publicarea numelor si sumelor pe site-urile nationale special create in acest scop,  este de asteptat ca sustinerea cetatenilor europeni pen­tru limitarea platilor directe pen­tru fermele mari (masura de reforma propusa de Comisia Europeana) sa creasca. Vor fi afectate atat vechi state membre - Olanda, Italia, Franta, Spania, Germania -, cat mai ales noile state membre, cu precadere cele care au aderat in 2007.

In Romania, si­tua­tia este cu totul speciala, ne-a declarat Dacian Ciolos, mi­nistru al agriculturii: "Marile ex­ploa­tatii agricole autohtone nu sunt capitalizate la nivelul celor din vechile state membre si orice plafonare, sau chiar eliminare a subventiilor, le poa­te destabiliza. Efectul aplicarii ma­su­ri­lor de transparenta asupra bugetului Po­liticii Agricole Comune este dis­cutabil, iar in cazul marilor exploa­ta­tii agricole din Romania, inca ne-­­deplin consolidate, aceste masuri ar putea duce la faramitarea supra­fe­telor".

Scenarii de reducere a platilor acordate marilor exploatatii agricole

Exista propuneri ale unor state membre, luate in discutie si de Comisia Europeana, in directia limitarii platilor directe acordate exploatatiilor agricole mari, dupa cum urmeaza

- 100.000-200.000 euro/ferma reducere cu 10%

- 200.000-300.000 euro/ferma reducere cu 25%

- peste 300.000 euro/ferma reducere cu 45%

Efectul introducerii unei asemenea masuri este, potrivit partizanilor ei, redistribuirea platilor de la fermele mari catre fermele mici. Totodata, va fi contracarata concentrarea unei importante plati spre un numar mic de ferme (situatie frecvent intalnita in prezent).

Executivul intenţionează să înfiinţeze în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF) o entitate specializată responsabilă cu depistarea sumelor de recuperat la bugetul Uniunii Europene.

Potrivit unui proiect de ordonanţă privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, postat ieri pe site-ul MEF, serviciul „Inspecţia modului de constituire a creanţelor bugetare rezultate din nereguli în utilizarea fondurilor europene" va face parte din cadrul Direcţiei Inspecţie Generală a Ministerului.

Actuala legislaţie, insuficientă

Proiectul de ordonanţă reglementează astfel activităţile de constatare şi de recuperare a sumelor plătite necuvenit din asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de comunitarea Europeană, şi/sau din fondurile de cofinanţare aferente, ca urmare a unor nereguli.

„Deşi sistemul actual corespunde noilor cerinţe (...), au fost întâmpinate probleme în aplicarea reglementărilor în vigoare, datorită inexistenţei unei structuri specializate (...) care să aibă atribuţii în constatarea sumelor de recuperat la bugetul UE şi a bugetelor din care provine cofinanţarea aferentă, plătită necuvenit ca urmare a unei nereguli (…)", se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Ordonanţa reglementează totodată şi cursul de schimb la care vor fi recuperate creanţele bugetare stabilite în Euro, respectiv cel comunicat de Banca Naţională în ziua emiterii titlului de creanţă.

Potrivit MEF, documentul care a stat la baza elaborării acestui proiect de ordonanţă este Strategia Naţională de Luptă Antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale UE în România.

Presedintele DLAF, Ovidiu Obleaga, sustine intr-un interviu acordat NewsIn ca DNA intarzie rezolvarea dosarelor privind fraudarea fondurilor europene, riscand astfel sa depaseasa termenul de prescriptie. Intr-o declaratie pentru HotNews.ro, Livia Saplacan, purtator de cuvint al DNA, spune ca exista 55 de dosare penale trimise in judecata, doar o parte dintre acestea fiind ca urmare a sesizarilor DLAF. Cit priveste termenul de prescriptie, acesta este de 15 ani, iar DNA mai are in lucru doar 3 dosare ramase din 2005.

Doua institutii care lupta impotriva coruptiei in Romania s-au contrazis astazi in declaratii. Seful DLAF sustine intr-un interviu acordat NewsIn ca DNA-ul nu a trimis catre instante nici jumatate din dosarele de fraudare a fondurilor europene trimise de Departamentul pentru Lupta Antifrauda.

Prejudiciul celor 139 de dosare existente se ridica la 80 de milioane de euro. Recuperati nu sunt decat 5 %, timp in care DNA-ul are pe masa 55 de dosare, din care insa au decizii definitive doar 9.

In plus, seful DLAF, Ovidiu Oblega, isi exprima nelinistea in legatura cu trenarea lucrarilor pentru anumite cazuri care ar putea depasi termenul de prescriptie a raspunderii penale.

Intr-un comunicat remis HotNews.ro, DNA il contrazice pe seful DLAF, sustinind ca pericolul implinirii termenului de prescriptie este "aproape inexistent" si ca de fapt acest termen nu e de doi ani si jumatate, asa cum a sustinut presedintele DLAF, ci de “15 ani si numai intr-un numar restrans de situatii de 7 ani si 6 luni”.

Livia Saplacan, purtatorul de cuvint al DNA, a declarat pentru HotNews.ro ca “ au fost trimise instantei 55 de dosare vizind fraudarea fondurilor europene, dar ca doar o parte dintre acestea sint ca urmare a sesizarilor facute de DLAF”.

In plus, DNA mai precizeaza ca sesizarile DLAF nu se fac decat in urma unor controale administrative si ca acestea reprezinta doar punctul de plecare al eventualelor cercetari penale care sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie. Solutionarea dosarelor cu infractiuni impotriva intereselor financiare ale CE presupune “rapoarte tehnico-stiintifice, expertize de specialitate, adica un volum mare de munca si o durata de timp proportionala cu cercetarea de urmat”.

DNA afirma ca din 2005 nu au mai ramas de instrumentat decat 3 dosare, majoritatea celor care mai trebuie cercetate fiind din anii 2007 si 2008.

Bancile se asteapta ca 2008 sa fie, ca si anul anterior, o perioada de rodare atat pentru creditori cat si pentru solicitantii de fonduri europene de post-aderare. Institutiile de credit estimeaza ca, la fel ca in 2007, gradul de absorbtie al acestora va fi destul de scazut, asteptand o mai buna derulare abia din 2009.

Surpriză În ciuda renumitei birocraţii româneşti şi a lipsei de experienţă a primăriilor

Proiectele pentru drumuri din bani UE depăşesc deja bugetul cu 50%

19 MAI 2008

La un buget total de 867 de milioane de euro s-au trimis proiecte de peste 1,2 miliarde de euro

Cele mai multe proiecte le-a depus ADR Nord-Est, 33, cu o valoare de circa 300 de milioane de euro

Administraţiile locale au depus până acum proiecte în valoare de peste 4,4 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro, la cursul BNR de vineri, n.r.) pentru a construi sau reabilita drumuri din banii UE prin Programul Operaţional Regional (POR), bugetul alocat de UE fiind de numai 876 de milioane de euro.

“La axa prioritară 2, de îmbunătăţire a infrastructurii regionale şi locale de transport, am primit până acum proiecte care depăşesc ceea ce ne-a fost alocat iniţial. Practic, până la sfârşitul acestui an, vom acoperi de departe toate fondurile acordate pe această axă până în 2013”, a declarat pentru Gândul Gabriel Friptu, director general al Autorităţii de Management pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL).

Administraţiile locale au depus până acum proiecte în valoare de peste 4,4 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro, la cursul BNR de vineri, n.r.) pentru a construi sau reabilita drumuri din banii UE prin Programul Operaţional Regional (POR), bugetul alocat de UE fiind de numai 876 de milioane de euro.

“La axa prioritară 2, de îmbunătăţire a infrastructurii regionale şi locale de transport, am primit până acum proiecte care depăşesc ceea ce ne-a fost alocat iniţial. Practic, până la sfârşitul acestui an, vom acoperi de departe toate fondurile acordate pe această axă până în 2013”, a declarat pentru Gândul Gabriel Friptu, director general al Autorităţii de Management pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL).

Dan Stefan

Absorbtia fondurilor europene, la mai putin de jumatate fata de Ungaria sau Polonia

Romania va cheltui anul acesta doar jumatate din fondurile europene - adica 1,5 miliarde de euro din cele aproape 3 miliarde de euro alocate dupa aderare, a declarat secretarul de stat din Ministerul Economiei si Finantelor, Eugen Teodorovici, citat de Business Standard.

Pentru Programele operationale sectoriale, Romania a primit in acest an 1,8 miliarde de euro, iar pentru Programul de Dezvoltare Rurala au fost alocate 987 milioane de euro. Asadar, cele 1,5 miliarde euro care ar putea fi cheltuite in 2008 reprezinta doar jumatate din valoarea fondurilor disponibile.

Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata, considera ca situatia in 2008 este mai buna decat cea din 2007, cand, din cele 1,3 miliarde de euro alocate, nu s-a cheltuit nimic.

Pe de alta parte, Viorel Matei, presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli din Romania, considera ca fondurile europene pentru 2008 alocate prin Programul de Dezvoltare Rurala vor fi absorbite in proportie de 100%, ba chiar banii alocati nu vor ajunge pentru finantarea tuturor proiectelor.

Eugen Teodorovici a declarat pentru Business Standard ca, pana acum, s-au depus, prin Programul Operational Sectorial de Mediu, sapte proiecte majore - in valoare de 660 de milioane de euro -, dintre care au fost aprobate patru.

Pentru Programul Operational Sectorial de Resurse Umane au fost depuse 72 de proiecte, cu o valoare totala de peste 300 milioane de euro, iar pe POS-ul de Competitivitate s-au selectat 97 de proiecte.

Sursa: Business Standard

În timp ce situaţia cu fondurile îngheţate (ISPA, SAPARD şi PHARE) este departe de soluţionare, Comisia Europeană a arătat patru noi "cartonaşe galbene” Bulgariei, dintre care două în domeniul ecologiei.

Comisia a găsit, de asemenea, probleme în domeniul mediului şi în cel fiscal. Sofia a fost avertizată despre încălcări ale directivei 96/61 care priveşte controlul şi prevenirea poluării. Lista neagră include Combinatul siderurgic "Kremikovtzi” şi încă 150 de companii care nu au primit permise ecologice pînă la data-limită de 30 octombrie 2007.

Doar 150 de companii mari corespund normelor europene, a recunoscut ministrul Mediului, Gevdet Ciakarov, adăugînd că investiţiile în vederea ecologizării industriei vor putea depăşi 1 miliard de euro. Ciakarov a mai spus că instalaţiile industriale fără permise ecologice urmează a fi oprite, dar a recunoscut că nu vede cum se poate întîmpla acest lucru.

Efectul pervers al desecretizarii datelor celor care iau finantari europene

Acum, accidente se întâmplă multe în România. Poate mare parte a lor sunt din cele cu victime nevionvate şi şoferi inconştienţi. Dar în mare lor majoritate, acestea sunt cunoscute doar de amatorii ştirilor de la ora 5. Ce face acest accident mai special? Ei bine, faptul că românii au găsit ţapul ispăşitor! Şi nu, nu e nici tanti de care vorbeam şi nici sistemul sanitar românesc care face ca o salvare să ajungă la locul unui accident grav în 20 de minute. E... poliţia română.

În opinia avizilor şi neavizaţilor comentatori de ştiri senzaţionale, dar şi a reporterilor de la Antena 3 care au prezentat primii accidentul, poliţiştii nu au făcut nimic. Drept e că nu au făcut nimic - doar că taman acest nimic era cel mai indicat în cazul respectiv.  Să vedem câteva opinii, pe care le-am citit ici şi colo, despre ce trebuia să facă poliţiştii în loc să continue să dirijeze traficul:

• Să ia victima în maşină şi să o ducă la spital: oameni buni, fiţi rezonabili! Dacă accidentul ar fi fost unul uşor da, poate era o idee. Dar în cazul unui asemenea accident, când victima era pe jumătate strivită, să o mişti ar fi însemnat poate să o omori pe loc! Simplele cunoştiinţe ale poliţiştilor despre primul ajutor nu ajungeau: îţi trebuie tărgi şi maşini speciale pentru a o duce la spital. Bineînţeles că acum, când cunoaştem deznodământul, e uşor să spunem că poate dusă la spital într-o maşină avea o şansă. Dar putea fi oricând invers: să aibă şanse dacă rămânea pe loc, nemişcată, până la sosirea salvării şi să moară instantaneu când era pusă într-o altă maşină.
• Să oprească sângerarea victmei, că doar aveau truse de prim ajutor: mda, trusele alea de prim ajutor pe care eşti obligat să le ai în maşină folosesc probabil dacă te-ai tăiat la deget. În condiţiile în care această fată avea toracele strivit iar în poliţiştii nu cred să aibă pregătire chirurgicală, erau în mod evident inutile.
• Să nu respecte metodologiile interne ale poliţiei şi să facă ceva, orice! Uite aşa ne întoarcem la primul punct şi descoperim că şi metodologiile acelea au o logică.
• Să nu interzică oamenilor să se apropie de victimă. Adică să îşi încalce atribuţiile de serviciu şi să rişte ca în jurul victimei să se formeze ditamai grupul de "curioşi" care să se apuce să îi facă ce le trece lor prin cap că e bine.
• Să nu mai continue să dirijeze traficul. Asta e poate una dintre cele mai grave acuzaţii - au fost indiferenţi. Mie sincer mi se pare destul de ilogic: oricum nu aveau ce îi face mai mult decât a sta şi a se uita la ea, dar totuşi să nu dirijeze traficul că... nu-i frumos!
• Şi o ultimă inepţie auzită: poliţiştii nu au făcut nimic pentru că tipa care era la volan era o persoană importantă. Măi, fraţilor, păi dacă e aşa nu aveau interesul să facă ceva tocmai pentru ca victima să nu moară? Nu ar fi fost mai "călduţ" pentru persoana importantă?

Acum, nu mă înţelegeţi greşit. Nu sunt un mare fan al poliţiei române, dar chiar să ne vărsăm toţi năduful pe ei în toatală necunoştiinţă de cauză? De, românul se pricepe la toate - acum şi la medicină - aşa că îşi dă cu părerea.

Ca să îmi mai moderez puţin viziunea asupra problemei, precizez totuşi că poliţiştii puteau face două lucruri:

• să nu lase autorul accidentului să îşi mute maşina. În cazul unei expertize criminalistice, poziţia maşinii e un detaliu important pentru reconstiuirea modului în care s-a petrecut accidentul. Dar şi această afirmaţie poate fi nuanţată: nu cumva maşina stătea peste victimă şi trebuia de fapt mutată? Nu cumva era într-o poziţie care ar fi blocat drumul salvării? Nu cunosc situaţia exactă, deci nu mă pot pronunţa.
• să facă un gest uman: unul dintre poliţişti să meargă lângă victimă, să nu o atingă dar să vorbească cu ea. Evident, nu i-ar fi salvat viaţa. Ar fi fost pur şi simplu uman. Ceilalţi puteau continua însă să dirijeze traficul.

Gabriela Niculescu
sursa: gardianul.ro

Proiectele vizeaza, intre altele, imbunatatirea distributiei apei, canalizarea si tratarea apelor uzate din judet, reabilitarea infrastructurii turistice si dezvoltarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor pentru mai multe zone din Caras-Severin. Unul dintre proiecte vizeaza reabilitarea zonei industriale Valea Terovei - Resita, proiectul fiind pus in practica inca de anul trecut de Consiliul Judetean Caras-Severin in asociere cu Consiliul Local Resita. Termenul de finalizare al lucrarilor este de 18 luni.
Trei alte proiecte ce au in vedere dezvoltarea unui sistem de gestionare a deseurilor vor fi finalizate in 2008, in luna mai cel pentru zona turistica Semenic si in august pentru zona Oravita si Baile Herculane.

Tot in 2008, vor fi finalizate alte trei proiecte ale Consiliului Judetean Caras-Severin, respectiv, "Centrul de informare si promovare a atractiilor turistice Banat Garana", "Centrul de coordonare si monitorizare a activitatilor de interventie in caz de dezastre Caras-Severin" si "Imbunatatirea accesului comunitatilor locale spre punctul de trecere a frontierei Naidas. Reabilitare DJ 571 C Naidas - Lescovita".
In iulie 2008 vor demara alte lucrari prin proiectul ISPA, 2010 fiind termenul de finalizare a lor. Prin acest proiect va fi reabilitata statia de epurare a apei potabile Resita si statia de pompare Resita si va fi imbunatatit sistemului de distributie a apei si sistemul de canalizare in Anina, Baile Herculane, Bocsa, Caransebes, Moldova Noua, Oravita, Otelu Rosu si Resita. Totodata, este prevazuta imbunatatirea statiei de tratare a apelor reziduale (statia de epurare) Resita. Valoarea totala a proiectului este de peste 52,7milioane euro, din care 67% fonduri ISPA, Guvernul Romaniei 8% si consiliile locale asociate 25%.

De asemenea, cinci proiecte ale Consiliului Judetean Caras-Severin au fost depuse in data de 23 ianuarie 2008, la Biroul Regional de Cooperare Transfrontaliera si se afla in evaluare. Este vorba de "Evaluarea potentialului eolian, in partea de Sud a Banatului din perspectiva dezvoltarii durabile" (410.710 euro), "Promovarea resurselor de roci ornamentale ale Banatului Montan" (46.980 euro), "Dezvoltarea turismului tematic in Banatul Montan" (243.945 euro), "Imbunatatirea accesului comunitatilor locale spre punctele de trecere a frontierei. Consolidare DJ 581 Giurgiova - intersectia DJ586A" (1.060.000 euro) si Proiectul "Imbunatatirea capacitatii de interventie in caz de dezastre" (285.228 euro).

sursa: administratie.ro

Exceptia o constituie administratia din comuna Tamasi, al carei primar, Viorica Dontu, spune ca, "dupa doua saptamani in care s-a muncit ore in sir si s-a dormit pe sponci", proiectele privind extinderea iluminatului, asfaltarea a 14 km de drum si achizitionarea unei masini multifunctionale pentru gospodarie comunala au fost finalizate si depuse la Oficiul judetean de plati pentru dezvoltare rurala (OJPDRP) Bacau. Primaria din Tamasi mai obtinuse si in anii trecuti bani europeni, prin programul SAPARD.

Un numar de 15 primari din comunele bacauane sustin ca au fost intarziati in elaborarea de proiecte pentru sustinerea acestora cu fonduri europene de "documentatia stufoasa" sau "birocratia excesiva", fapt pentru care nu ar fi avut timp de a "reface studiile de fezabilitate pentru proiectele alese".
Reprezentanti ai Consiliului Judetean Bacau afirma, la randul lor, ca alesii locali ar fi, in acesta perioada, "preocupati mai mult de alegeri decat de realizarea proiectelor pentru dezvoltare rurala".

Administratia judetului, Prefectura si Consiliul judetean au cheltuit milioane de lei cu instruirea primarilor pe tema accesarii proiectelor care pot finantate de Uniunea Europeana. Oficialitati din administratia bacauana spun ca "nu exista cadrul legal pentru recuperarea sumelor cheltuite, se pare, inutil, pentru instruirea primarilor". Unii dintre ei nici macar nu vor mai fi alesi.
"Cred ca iar o sa ramanem codasi la obtinerea acestor fonduri cu tot efortul Consiliului Judetean si Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala", spune Constantin Becheanu, directorul OJPDRP Bacau.

sursa: administratie.ro

sursa: evz.ro

Autorităţile locale nu mai pot depune proiecte pentru accesarea fondurilor structurale, în valoare de aproximativ 5,5 miliarde de euro, pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziţia României, până în 2013, pentru rezolvarea problemelor de mediu. Autorităţile centrale explică această decizie precizând că administraţiile locale nu deţin expertiza necesară pentru elaborarea de proiecte, motiv pentru care, ca să nu se piardă fondurile, este preferabil ca proiectele să fie întocmite la nivel central.

„Cea mai lungă perioadă de tranziţie obţinută de noi este până în 2018, dar în multe sectoare trebuie să ne conformăm mult mai devreme la cerinţele Uniunii Europene. Aşadar, având în vedere aceste obligaţii şi faptul că avem nevoie de investiţii foarte mari în acest domeniu - aproape 30 miliarde de euro până în 2018 -, soluţia viabilă pe care am găsit-o a fost abordarea regională a proiectelor", a declarat, pentru „Adevărul", secretarul de stat din Ministerul Mediului, Silviu Stoica.

Multe proiecte nu au putut fi implementate
Demnitarul a explicat că această soluţie a fost adoptată de autorităţile de la Bucureşti împreună cu oficialii de la Bruxelles. „Comisia Europeană a constatat că ­s-au făcut investiţii fără a avea la bază o strategie bine definită în domeniul apei şi apei uzate. Au fost investiţii făcute punctual de autorităţi locale care nu au avut la dispoziţie un corp tehnic bine pregătit care să verifice ceea ce a pregătit un aşa-zis specialist consultant. De exemplu, foarte multe orăşele care au beneficiat de fonduri europene - prin programul ISPA sau localităţi incluse în SAPARD - au derulat proiecte pe care, ulterior, nu au avut capacitatea să le implementeze.

De aceea, au fost şi multe întârzieri, iar la sfârşit de an s-a constatat lipsa absorbţiei fondurilor", a precizat Silviu Stoica. Acesta a dat exemplul a două comune învecinate, despărţite de o pancartă, care au accesat fonduri europene pentru construcţia a două staţii distincte de epurare a apei, „ceea ce înseamnă costuri de operare şi de întreţinere duble".

Şi pentru deşeuri, tot soluţii regionale
În ceea ce priveşte sectorul deşeurilor, secretarul de stat a explicat că soluţia unor proiecte regionale, care să fie gândite de autorităţile centrale, a fost impusă de obligaţiile pe care le are România în acest domeniu. „Având în vedere faptul că s-a negociat un număr maxim de depozite de deşeuri care pot fi deschise (65 la nivelul României - n.r.), va trebui să închidem celelalte gropi neecologice, să construim staţii de transfer şi să construim sistemul de colectare selectivă. Pornind de la aceste restricţii, şi în acest domeniu lucrurile trebuie să fie corelate, pentru că totul trebuie să fie integrat la nivelul a unul sau chiar două judeţe", a mai spus Stoica.

Prea puţine proiecte privind protecţia naturii
În privinţa fondurilor alocate pentru protecţia naturii, secretarul de stat şi-a exprimat nemulţumirea faţă de numărul mic de proiecte care s-au depus pentru acest sector.
Cele aproximativ 215 milioane de euro puse la dispoziţie pentru protecţia naturii pot fi accesate numai de custozii ariilor protejate, organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare, universităţi sau muzee.
„Ne aşteptam să primim mult mai multe proiecte, pe tranşa de finanţare referitoare la protecţia naturii, deschisă în toamna trecută. Însă au fost depuse doar 46 de proiecte, din care am selectat numai 26, care erau corect întocmite. Ministerul are datoria să garanteze că sunt bine făcute proiectele şi că au şanse foarte mari să fie acceptate la Bruxellles. Altfel, nici nu le trimitem", a mai spus Silviu Stoica.

Sistemele de termoficare primesc bani dacă au clienţi

Pentru al treilea domeniu de intervenţie - reducerea emisiilor poluante provenite de la centralele care produc energie termică - urmează să se stabilească localităţile care vor beneficia de fonduri europene. „Analizăm împreună cu cei de la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative care sunt localităţile unde operatorii din acest domeniu mai sunt viabili, pentru că există mai multe localităţi unde sistemul de termoficare nu mai poate fi viabil, pentru că lumea s-a debranşat", a menţionat oficialul Ministerului Mediului. Astfel, pentru localităţile unde se dovedeşte că sistemul de termoficare este necesar şi, mai ales, acolo unde există probleme majore în privinţa emisiilor, vor fi pregătite proiecte.

»Ne aşteptam să primim mult mai multe proiecte pe tranşa de finanţare pentru protecţia naturii
Silviu Stoica, Secretar de stat în Ministerul Mediului

sursa: adevarul.ro

serioase".
Potrivit autoritatilor de la Bruxelles, cea mai serioasa problema o reprezinta documentatia pregatita insuficient, inaintata fara explicatiile si estimarile necesare. Ca rezultat al unei munci atat de stangace, majoritatea proiectelor nu trec de faza de verificare, potrivit oficialilor.
"Aproape ca se poate simti indiferenta … parca chiar nu le pasa daca proiectul va primi fondurile sau nu", afirma un diplomat strain, citat de Novi List.
Prim-ministrul Ivo Sanader a admis existenta acestei probleme. "Vom aborda toate aceste lucruri si vom pune procesul in treapta a cincea", a promis acesta dupa castigarea celui de-al doilea mandat in alegerile din noiembrie 2007.
Accesarea fondurilor europene nu este o sarcina usoara. Procesul de verificare contine criterii severe si prevede ca propunerile de program sa fie detaliate si intocmite intr-un mod profesionist. Dintre toti candidatii la Uniunea Europeana din decursul anilor, Irlanda a inregistrat cel mai mare succes in acest domeniu, reusind sa atraga 75% din ajutoarele financiare alocate. In medie, tarile inregistreaza o sansa de succes de 35%.

Sursa: Southeast European Times / EurActiv.ro

Ministerul Economiei si Finantelor va prezenta, luna viitoare, o lista cuprinzand companiile care nu isi onoreaza contractele obtinute din fonduri europene de preaderare, ISPA si PHARE. Lista va fi actualizata permanent. Firmele vizate vor putea participa insa in continuare la licitatii pentru proiecte din fonduri europene, urmand a fi eliminate de la licitatii numai in baza unor decizii definitive ale instantelor. “Firmele cu intarzieri in derularea contractelor sau cu majorari ale costurilor proiectelor din fonduri de preaderare vor fi prezentate intr-o lista a rusinii”, a declarat secretarul de stat in MEF, Eugen Teorodorovici. “Ne vom indrepta in justitie impotriva celor care provoaca intarzieri, indiferent daca sunt consultanti sau executanti de lucrari”, a precizat oficialul. Acesta a aratat ca ministerul va putea lua decizia de a exclude aceste firme de la licitatiile pentru proiecte din bani europeni numai in cazul in care instantele vor da sentinte definite impotriva lor. Statul trebuie sa recupereze daunele financiare pentru ca fondurile ISPA odata licitate nu mai pot fi majorate. Diferentele de cost pot fi platite, in astfel de situatii, numai de catre buget sau companie.Teodorovici a dat ca exemplu contractul obtinut de compania olandeza DHV Consulting pentru reabilitarea drumului Deva-Orastie din fonduri ISPA.  Lucrarile ar fi trebuit sa dureze 79 de luni si sa se incheie in martie anul trecut. Potrivit oficialului roman, pe langa intarzierea de un an in finalizarea proiectului, compania a majorat costurile de la 200 milioane euro, suma estimata initial, la aproximativ 350 milioane euro.Un alt contract dat ca exemplu negativ de Eugen Teodorovici este cel al companiei israeliene Tahal pentru reabilitarea unui drum la Pascani.  Suma estimata a proiectului a fost de 7,4 milioane euro si a ajuns in prezent la 20 milioane euro.Potrivit lui Eugen Teodorovici, compania a refuzat sa efectueze lucrarile, justificand ca in zona solul contine mine nedetonate datand din timpul razboiului. Desi s-au facut scanari ale solului si s-a dovedit ca zona era sigura, compania a oprit proiectul. Romania a cheltuit efectiv o treime (786 milioane euro) din sumele alocate prin fonduri ISPA de 2,7 miliarde euro. Valoarea proiectelor contractate si aflate in executie se ridica la 85% din aceasta suma. Pana in prezent, au fost finalizat zece contracte, iar alte 21 sunt in derulare. Secretarul de stat a preconizat ca, pana la sfarsitul acestui an, vor mai fi incheiate lucrarile pentru inca 27 de contracte. Fondurile ISPA sunt destinate proiectelor de mediu si in transporturi.

Il citesc cu placere pe Razvan Barbulescu, am mai spus-o, pentru ca ma leaga o oarecare nostalgie de el pe care n-as putea sa o explic, din perioada in care facea echipa cu Ralu Filip. Razvan Barbulescu obisnuia sa scrie frumos, cu punct si virgula, cu mesaj social si in acelasi timp cu o mana de optimism proaspat taiat marunt, ca sa dea aroma. Ca el, cunosc multi jurnalisti care chiar au crezut, intr-o vreme, ca o presa pozitivista va putea prelua bubele sociale si sa le cicatrizeze precum un unguent cu propolis. Adevarul e ca asta au vrut, sa fie un fel de crema de propolis, sa vindece cu vorbe si sa ramana critici in acelasi timp; o presa facuta de profesionisti si literati, de maestri ai cuvantului dar si blanzi pedagogi ai maselor. Razvan era unul dintre ei.

Doar ca presa de propolis nu se vinde. In conditionarea reciproca a maselor, daca masele cer lucruri "simple", trase in creion si nicidecum pointilliste, o sa le dai lucruri simple. Si astfel calitatea cuvantului scade, se transforma intr-o moneda de schimb care numai cicatrizanta nu e, ba dimpotriva. Nu poti sa vinzi ziare pe rani vindecate, trebuie sa ramana sangerande, trebuie sa fie deschise, abjecte, cu marginile zdrentuite si un inceput de infectie, puturoase dar nu prea mult, scandalizante dar nu prea tare. Presa a devenit nevasta premenopautica vesnic cu un facalet in mana, parul pe moatse si eventual si cu un copil la tsatsa. Mici negi pe fata seboreica, jurnalistii nu (mai) au cum sa transpara ca "semne de frumusete".

Il citesc pe Razvan Barbulescu dintr-o nostalgie a vremurilor trecute. Iar Razvan Barbulescu scrie in Jurnalul de azi: "Sa ne mai slabeasca Financial Times" fara cap, fara coada, cel mult demn de canapeaua unui analist jungian care sa priveasca, circumspect, productiile unei minti obosite de o realitate toxica. Sfarsitul, mai ales, imi pare aberant:

"Şi, la urma urmei, britanicii vorbesc de strategii? Ei, care s-au bătut ca tâmpiţii la mama dracului, în Maldivele alea, pe care românca Diana, interpreta fascinantei Ema din "Războiul sexelor", le-a cucerit într-o singură noapte, de revelion, când a făcut baie în lapte şi din cadă se vedea marea? "

Carui public se adreseaza munca editorialistica? Vulgului? Prostimii? Valului "de mijloc" al unui ziar? Si, mai mult decat orice, de ce sa scrii pentru vulg, doar pentru ca intamplator din asta iti castigi painea? Poate ca eu am ramas un romantic al cuvantului, poate ca inca mai insist pentru un compas moral, pana si taximetristul poate sa invete mai bine, pana si curva poate sa vorbeasca mai frumos, dar atata vreme cat continuam sa dam apa la moara, sa validam, si sa incurajam vocabularul prostului fudul, al tsoparlanului cu aroma de D&G, si sa scriem baietasilor de cartier, stau si ma intreb ce asteptam cand urlam, in cor, 'educatie'. Cine sa faca educatie? Poate fostul La Familia, a carui sintaxa si morfologie intr-o melodie recenta a reusit sa-mi distruga (oare mai era posibil?) toate miturile despre "cultura" hip-hop romaneasca, si asta doar sub umbrela "publicului tinta" de dupa blocuri.

Astia suntem? "Dupe blocuri, majoritatea?". Mi-a parut dintotdeauna atractiv sa fii prost, decerebrat, atata vreme cat esti in cutie, si am suferit dintotdeauna pentru ca nu am fost in cutie. Si da, am incercat si reusit cu succes de multe ori sa fac pe imbecilul, sa vorbesc cu haules-baules, sa imi bag, sa-mi scot, sa imi baleasca mintea dejectii de pe urma carora sa se rada la masa. Nu e greu sa faci asta, ba dimpotriva. Intr-0 replica antologica din Juno, partenerul lui Ellen Page spune ca incearca "din greu" sa fie popular. Aidoma si noi. Dar oare cu ce pret? Si catre care zi de maine?

Noi suntem mai rai decat cei saraci cu duhul, pentru ca noi avem optiunile in mana. Noi avem stiinta, si cultura, si ar trebui sa stim mai bine si sa cultivam mai bine, si nu dimpotriva. Presa nu poate fi doar o oglinda oglinjoara a celor mai mari tampenii din tara, si nu pot sa cred ca licentele poetice ale lui Ciutacu vor deveni, peste noapte, "standardul de aur" al intelectualismului roman. Torquemada de cartier? Titan de Murfatlar?

Nu. Si Nu. Si NU!

G.

aflam din presa ca, in timpul unui meci de tenis ce se disputa intre argentinianul nalbandian si italianul starace, butoiasul atomic l-a injurat pe cel din urma ca la usa cortului in care, bineinteles, italienii nu l-au fortat sa stea pe toata perioada capsunarelii sale prin italia.

vizibil transpirat de atita efort sustinut fara obisnuitele prafuri tamaduitoare la indemina, butoiasul nostru s-a umplut din nou de cacat; de data asta, se pare, chiar la propriu, daca studiem poza de mai sus pe indelete... sau sa fie de vina regurgitarea si lipsa barbitzei?

ps. oare ce cauta fantoma lu' joe dassin in coltul din stinga-jos al pozei?