+++

August 19th, 2008 - This week, Patriarch Bartholomew of Constantinople will travel to Mt. Athos , Greece from his native Turkey in his latest attempt to expel the monks of the Holy and Sacred Monastery of Esphigmenou on Mt Athos from their monastery home of 1500 years.

The monks of Esphigmenou have had a long running religious dispute with Patriarch Bartholomew over his departure from the teachings of the Orthodox Church and have respectfully and humbly requested a peaceful dialog with him in an attempt to resolve their differences. Patriarch Bartholomew has refused dialogue and has resorted to ever harsher, unorthodox tactics in his crusade to evict the monks from their monastery.

The Holy Community of Mont Athos recently voted 13-6 (Esphigmenou was not allowed to attend), not to use force to remove the monks. Bartholomew plans to meet with the abbots of the monasteries of Xeropotamou, Dionysiou, Saint Paul , Simonos Petra, and Pantoktatoros. Angered by their decision not to use force, he personally intends to apply pressure to those abbots because they did not vote to his liking. His intentions are to demand they change their vote to ask the government to use force to evict the monks of Esphigmenou. The Patriarch is allegedly threatening the abbots with defrockment if they do not obey his edict to use force.

Patriarch Bartholomew's approach is a blatant violation of canon law and a wholesale abuse of Episcopal authority which only reserves defrockment for grievous violations of canon law, and is not for advancing a personal political agenda. Like other teachings of the Orthodox Church, Patriarch Bartholomew is disregarding this central tenet of church law.

Mt Athos is a semi-autonomous monastic of community in Greece and in comprised of 20 independent monasteries. It is governed by the Holy Community, which is a body made up of one representative from each monastery. Under the Greek constitution, the findings of the Holy Community have the force of civil law on this monastic peninsula of Greece . Patriarch Bartholomew, who is a Turkish citizen, is attempting to interfere in this legitimate and independent lawmaking body in Greece , by bending them to his personal will. He seeks to influence their decision, not on a matter of canon law but to advance his personal political agenda.

The monks of Esphigmenou, who seek only a life of peace and prayer in their monastery, have been subject to a non-stop campaign of official harassment and intimidation by Patriarch Bartholomew of Constantinople and his accomplices in the Greek Government, because of a religious disagreement they have with him. In this holy war against the monastery, we see the same types of state-sponsored tactics Turkey has used against Orthodox Christians in Turkey , brought to bear on the Greek Orthodox citizens of Esphigmenou monastery. This is one Turkish import Greece can do without.

Născut în anul 1816, în satul Calapodeşti, comuna Dealu Morii, viitorul ieroschimonah Antipa s-a ivit pe lume în urma rugăciunilor stăruitoare ale mamei sale, Ecaterina a lui Atanasie, care i-a dat numele de Alexandru. Însemnat cu dumnezeiască bunăvoinţă încă de la naştere şi luminat apoi până în ultima clipă de minunatul har al lui Dumnezeu, fiul diaconului Gheorghe al lui Constantin Luchian a avut o copilărie aparte, întrucât marile daruri duhovniceşti cu care a fost înzestrat au uimit adesea pe cei de-o vârstă cu el.

În simplitatea sa părea adesea cu totul nepriceput şi multă vreme nu a putut învăţa carte, încât dascălul său l-a povăţuit să abandoneze şcoala şi să-şi însuşească un meşteşug, dar singura lui dorinţă era aceea de a se „ţine de citirea dumnezeieştilor cărţi” până la moarte. Dispariţia prematură a tatălui l-a împins în cele din urmă spre o meserie, deprinzând meşteşugul legătoriei de cărţi şi preluând pe umerii săi fragezi greul grijilor gospodăreşti.

Deşi prin sârguinţa sa aducea deplină îndestulare, tânărul Alexandru nu găsea nici o mângâiere în lucrurile lumeşti şi tocmai de aceea se ruga lui Dumnezeu să-i arate calea pe care trebuie să meargă. La 20 de ani, minunata lumină avea să-i umple inima de nespusă bucurie, aşa încât, într-o noapte, fără să-şi anunţe intenţia, a părăsit casa văduvei sale mame şi s-a îndreptat spre Mănăstirea Neamţ, pentru a se închina icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi a intra în binecuvântata obşte.

Cum stareţul nu i-a împlinit rugămintea, a pornit spre Muntenia, ostenindu-se timp de doi ani (1836-1837) în Mănăstirea Căldăruşani, care nu i-a oferit nici haine, nici chilie, însă i-a înlesnit, prin schimonahul Ghedeon, însuşirea rugăciunii tainice a minţii. Acelaşi duhovnic, ştiindu-i ostenelile trupeşti, privegherile şi posturile, l-a îndemnat să meargă la Sfântul Munte Athos, nu înainte de a-i cere sfatul duhovnicesc şi arhimandritului Dimitrie, stareţul Mănăstirii Brazi, care nu numai că a acceptat ideea, dar l-a şi tuns în monahie, dându-i numele de Alimpie.

Îndrumat către ieroschimonahii Nifon şi Nectarie, de la Schitul românesc Lacu, aceştia l-au povăţuit să intre mai întâi la Mănăstirea Esfigmenu, unde timp de patru ani a făcut ascultare la bucătărie şi a depăşit multe ispite. Întors la părintele Nifon, a fost tuns în marea schimă, cu numele de Antipa, petrecând apoi în pustie în nevoinţă aspră. Când bătrânii monahi au început construcţia Schitului Prodromu, i-au cerut sprijinul, hirotonindu-l ierodiacon şi punându-l chelar, iar nu peste mult timp ieromonah şi duhovnic, cârmuind treburile obştei în toţi cei trei ani cât părintele Nifon a fost plecat în România.

Numit iconom al Metocului din Iaşi, părăseşte după două decenii Muntele Athos, fiind rânduit de Mitropolitul Sofronie Miclescu şi duhovnic la două mănăstiri de maici. Mulţumit de daniile pe care le aduna pentru construirea schitului, părintele Nifon se decide să-l trimită în Rusia după milostenie. În scurt timp, a adunat din donaţii mulţime de bogăţii, însă vaporul pe care fuseseră încărcate avea să se scufunde, aşa că a luat-o de la capăt, adunând de la locuitorii din Petersburg şi Moscova o sumă impresionantă de bani.

Încheindu-şi cu asupra de măsură misiunea, la 6 noiembrie 1865 s-a îndreptat spre Mănăstirea Valaam, primind chilie la Schitul Tuturor Sfinţilor, unde s-a ostenit cu aceeaşi osârdie în posturi şi rugăciuni, trăind în smerenie şi sărăcia cea mai cumplită. Aspra sa nevoinţă şi generozitatea cu care ajuta pe toată lumea, minunile făcute încă din timpul vieţii şi înainte vederea cu duhul i-au adus în preajmă mulţime de oameni, crescând la rându-i ucenici vrednici, ce i-au urmat pilda şi s-au ostenit cu aceeaşi râvnă, nenăzuind nimic din cele pământeşti.

În chilia lui cu desăvârşire goală, nevoinţa i-a fost sporită în ultimul an de viaţă de o boală ce i-a istovit puterile, însă pe care a primit-o cu bucuria şi iubirea de care numai el era în stare. Prin iconiţa Maicii Domnului ce o descoperise în prima chilie dărăpănată din Muntele Athos, Dumnezeu i-a dat în chip minunat vestea trecerii la cele veşnice, săvârşindu-se în duminica de 10 ianuarie 1882, după ce s-a învrednicit să citească Acatistul Maicii Domnului şi să primească Dumnezeieştile şi Sfintele Daruri ale Împărtăşaniei. A fost înmormântat în gropniţa Mănăstirii Valaam şi pentru că era cinstit de toţi pentru sfinţenia sa, unul din ucenicii, ieromonahul Pimen, i-a scris viaţa, care s-a tipărit în 1883, la Petersburg, în ruseşte, sub titlul Viaţa vrednică de pomenire a ieroschimonahului Antipa. Răspândită cu repeziciune, în 1893 a fost retipărită, sporindu-i faima de sfânt atât în Rusia, cât şi în Muntele Athos, de unde pornise. Aşa se face că, la 23 ianuarie 1906, la 24 de ani de la mutarea lui către Domnul, monahii ruşi de la Mănăstirea Sfântul Pantelimon din Sfântul Munte Athos l-au trecut în Mineiul rusesc pe luna ianuarie, ziua 10, care s-a şi tipărit în limba slavă.

Canonizat fără un act oficial din partea Bisericii, ci doar prin înscrierea numelui său în Minei, Cuviosul Antipa Românul şi-a găsit apoi loc atât în calendarul Bisericii Ortodoxe Ruse, cât şi în cel al Bisericii Ortodoxe Române, care au consfinţit, la rândul lor, trecerea cuviosului ieroschimonah Antipa Prodomitul în rândul sfinţilor. La 125 de ani de la săvârşirea sa, Cuviosul Antipa de la Calapodeşti rămâne singurul sfânt român cinstit deopotrivă de biserica greacă, rusă şi română, adică de întreaga ortodoxie.

de Cornel Galben, din Credinţa Ortodoxă

Cei care sunt de altă religie trebuie să contacteze Ministerul Afacerilor Externe, Directoratul pentru Biserici, la adresa Str. Zalokosta nr. 2, Atena, (tel. (+30) 210 362 6894) sau Ministerul pentru Macedonia şi Tracia, Directoratul de Afaceri Politice, la adresa Plateia Diikitiriou, Tesalonic, (tel. (+30) 2310 270 092) pentru a obţine un permis de intrare în Sfântul Munte Athos.

Accesul se permite zilnic unui număr de maxim 120 vizitatori creştin ortodocşi, în timp ce străinii de alte religii sunt limitaţi la 14 pe zi. Aceste limite nu includ persoanele ce au invitaţii explicite de la mănăstiri.

Muntele Athos este accessibil cu vaporul din Uranupolis sau din Ierissos. Din Tesaloniki, se poate ajunge la Uranupolis folosind autoturisme private sau transportul public (autobuzele KTEL ale Prefecturii din Halkidiki, adresa Str. Karakasi nr. 68, Tesaloniki (tel. (+30) 2310 924 444). Sunt plecări zilnice către Uranupolis şi Ierissos la 06:00, 08:30, 10:30, 14:30, 16:30, 18:30. Călătoria durează aproximativ două ore.

Transportul auto
Din Uranupolis (tel. (+30) 23770 71 248) se fac zilnic transporturi pe mare cu marfă şi pasageri la ora 9:45 către Dafne, portul marin al Sf. Munte Athos şi către mănăstirile Zografu, Dochiariu, Xenofont şi Sf. Pantelimon. Vizitatori mănăstirilor Simonos Petra, Grigoriu, Dionisiu, Sf. Pavel şi ai schitului Sf. Ana schimbă vaporul la Dafne. Pentru mănăstirile Esfigmenu şi Vatoped, vizitatorii pot pleca din Ierissos (tel. (+30) 23770 22 576).

Transportul de la Dafne la Careia, capitala Sf. Munte Athos, se face cu autobuzul (călătoria durează 35 minute). De la Careia vizitatorii pot ajunge la mănăstiri şi la schituri folosind microbuze cu tracţiune integrală sau cu vehiculele mănăstirilor. (tel. fix (+30) 23770 23 266, tel. mobil (+30) 6944 302 451).

Vizitatorii care doresc să călătorească prin Sf. Munte Athos pe jos probabil vor găsi util ghidul de drumeţie scris de Mark Dubin.

Găzduire

Găzduirea şi masa în mănăstiri şi schituri sunt gratis şi sunt valabile până la 24 de ore. Mai ales pentru mănăstiri se aşteaptă să telefonaţi înainte de le vizita. Mai puteţi sta cu chirie şi în mici hoteluri din Dafne şi Careia.

Folosirea de echipamente fotografice este permisă în Munte Athos cu excepţia interioarelor mănăstirilor. Pentru fotografierea în interiorul mănăstirilor este necesară aprobare. Mijloacele de proiecţie cinematografică, cele de înregistrare video şi ascultarea de muzică ca şi fotografierea călugărilor sunt în mod expres interzise.

Pentru telefoanele mănăstirilor, click aici.

Pentru telefoanele schiturilor româneşti, căutaţi pe acest site în articolele despre Schitul Lacu şi despre Schitul Prodromu.

Ctitorii ei vechi au fost împăratul Teodosie cel Mic, cu sora sa Pulheria si Marcian (445). Mai pe urmă a fost refăcută cu ajutoare de la domnii Tării Românesti. În fata bisericii se văd zugrăvite chipurile patriarhului Constantinopolului Antim şi a mitropolitului Veniamin Costache.

În vechime mănăstirea ducea lipsă de apă. Egumenul Grigorie Palama a făcut rugăciuni şi postiri cu lacrimi şi i s-a descoperit locul unde săpând, a izvorât apă, care curge şi astăzi în faţa mănăstirii. Sunt şi 9 paraclise dintre care unul pe seama românilor.

Odoare scumpe: o cruce de aur, cu pietre scumpe, trimisă de împărăteasa Ecaterina II-a a Rusiei şi o evanghelie trimisă de prinţul Mihail Pavlov al Rusiei.

Contact

tel
(+30) 23770

fax
(+30) 23770 Sfânta Comunitate-Sfânta Epistasia 23712
23713    Protoepistatates 23221
23711    Secretariatul principal 23710    Secretariat 23224    Cazare 23714 23315 Lavra cea Mare 23758 23766 Vatopedu 23219 23657 Iviron 23643 23248 Hilandar 23797   Dionisiu 23237 23686 Cutlumuş 23266 23731 Pantocrator 23253 23685 Xiropotamu 23251 23733 Zografu 23247    Dochiariu 23245    Caracalu 23225 23746 Filoteu 23256 23674 Simonos Petra 23254 23707 Sfântul Pavel 23250 23355 Stavronichita 23255 23908 Xenofont 23249 23660 Grigoriu 23218 23671 Esfigmenu 23796 23937 Sfântul Pantelimon 23252 23682 Constamonitu 23228 23901 ]]>