Ceea ce chiar în SUA s-a considerat "un secret bine păstrat", a fost anticipat exact acum o săptămână în Roxania.

Rusia asigură circa 25% din necesarul de gaze naturale al UE şi o mare parte din petrol, prognoza arătînd că importurile ar putea creşte pe fondul reducerii producţiei din Marea Nordului.

SISTĂRI. În ultimii ani, companiile ruse au oprit în mai multe rînduri livrările de petrol şi gaze către mai multe state, determinînd UE să promoveze proiecte alternative ce să nu implice Rusia. În 2006, Transneft a sistat furnizarea de petrol către rafinăria Mazeikiu Nafta din Lituania, după ce aceasta a fost cumpărată de polonezii de la PKN Orlen, în dauna companiilor ruse Lukoil şi Rosneft, amîndouă interesate. Livrările n-au fost reluate niciodată. În 2008, Lukoil a sistat furnizarea de petrol către Germania, pe fondul unui diferend cu o companie locală. Tot în 2008, Rusia a redus cu 50% furnizarea de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute privind datoria acesteia către Rusia pentru gazul importat. Luna trecută, Rusia a redus la jumătate furnizarea de petrol către Cehia, după ce aceasta a semnat cu SUA un acord de amplasare a unui radar pentru scutul antirachetă. De asemenea, recent Rusia a interzis RZD, compania feroviară rusă de stat, să transporte cărbune pentru clienţii din România, Ucraina şi Georgia, ceea ce a dus la dublarea costurilor de transport pe fondul folosirii de firme private, ce au tarife mult mai mari.

CONFLICT. Urgenţa unor astfel de proiecte a devenit mai evidentă în ultima lună.
"Conflictul din Georgia pare să reafirme strategia Comisiei Europene de consolidare a securităţii energetice a Europei, inclusiv prin intermediul diversificării", a declarat Martin Selmayr, purtător de cuvînt al CE.

UE susţine Nabucco, ce ar trebui să aducă gaze naturale din zona caspică pînă în Austria prin itermediul Turciei. De asemenea, sprijină şi realizarea unui alt gazoduct transcaspic, astfel încît gazele din state precum Turkmenistan sau Kazahstan să nu traverseze Rusia sau Iranul.

Viitorul acestora pare însă tot mai incert, după ce acţiunile Rusiei au evidenţiat vulnerabilitatea conductei petroliere Baku-Tbilisi-Ceyhan, cu o capacitate de 850.000 de barili pe zi, precum şi a gazoductului Baku-Tbilisi-Erzerum, care tranzitează Georgia.

"Concretizarea proiectelor era improbabilă, iar ceea ce s-a întîmplat în Georgia a redus şansele de realizare", a declarat Tanya Costello, analist la Eurasia Group, companie de consultanţă în domeniul riscurilor politice.

Ea a arătat că firmele vor fi acum reticente în a investi în conducte ce tranzitează Georgia, iar Kazahstanul şi Turkmenistanul Kazahstanul s-ar putea teme să participe la rute de export care ocolesc Rusia.

STRATEGIE. Analiştii spun că este nerealist ca guvernele să aştepte ca marile grupuri petroliere private, ca British Petroleum sau Royal Dutch Shell, să suporte riscurile şi costurile pentru a asigura securitatea energetică a UE.

"Dacă ar fi ţinut seama numai de factorii comerciali, sovieticii nu ar fi construit niciodată infrastructura de conducte din Siberia pînă în Europa de Est, iar acum Europa depinde de această reţea", a spus şi Andrew Neff, analist la compania Global Insight.

Rusia poartă discuţii politice pentru cumpărarea gazelor disponibile din regiunea caspică, iar UE ar trebui să facă acelaşi lucru.

O altă problemă este că ţări precum Germania şi Italia tind să sprijine proiecte care să le asigure propriile livrări de energie, în loc să colaboreze cu alte state membre, în beneficiul Uniunii, potrivit unor analişti şi politicieni europeni. Germania construieşte cu Rusia gazoductul Nord Stream, ce va subtraversa marea Baltică şi va fi realizat de Gazprom, E.ON si BASF, în vreme ce Italia sprijină South Stream prin Eni. De asemenea, Eni s-a oferit să ajute Gazprom la construirea unui gazoduct din Libia către Europa, după ce Gazprom a propus Libiei, în luna iulie, să cumpere toată producţia viitoare de petrol şi gaze a acestui stat, spre nemulţumirea autorităţilor de la Bruxelles.

sursa: Jurnalul National

Kievul a cerut navelor si avioanelor rusesti care-si au baza la Sevastopol, in Crimeea, sa notifice autoritatilor ucrainene cu 72 de ore inainte de iesirea in larg si sa puna la dispozitia acestora informatii privind scopul, traseul si armamentul pe care il au la bord. In vreme ce seful statului major general de la Moscova a declarat ca nu se va supune acestor dispozitii fiindca acest lucru ar insemna ca "ar da raportul Washingtonului", mai multe nave NATO fac exercitii comune la Marea Neagra, iar doua nave de razboi SUA duc ajutoare umanitare in Georgia.

Dupa ce Moscova a recunoscut independenta Osetiei de Sud si a Abhaziei, doua teritorii locuite de populatii rusofone, apartinand Georgiei, statele euroatlantice au criticat dur Rusia, anuntand masuri de izolare internationala a acesteia. Chiar si China, partenerul diplomatic cel mai fidel al Moscovei, si-a declarat "ingrijorarea fata de schimbarile facute in Osetia de Sud si Abhazia". Cele mai radicale critici la pozitia expansiva a Rusiei continua sa vina dinspre republicile baltice si Polonia, state care au suferit traumatisme in istoria lor recenta din cauza Mosocovei.

Sursa: Romania Libera

Pe aceeasi tema:

Foto: AFP

Ieri, la reuniunea Organizaţiei pentru Cooperare "Shanghai", de la Duşanbe, Tajikistan, cele şase ţări componente - Rusia, China, Kazakhstan, Kîrgîzstan, Tajikistan şi Uzbekistan - au adoptat o declaraţie comună în care se elogiază faptul că Moscova a adoptat acordul în şase puncte propus de preşedinţia franceză a UE pentru soluţionarea conflictului cu Georgia.

Deşi se salută "contribuţia Rusiei la procesul de pace din Oseţia de Sud", nu se condamnă "agresiunea Georgiei" şi nu se face vreo referire la recunoaşterea independenţei regiunilor georgiene separatiste Oseţia de Sud şi Georgia, aşa cum solicitase Moscova.

Eşecul diplomatic al Rusiei se produce în pragul summitului extraordinar al UE de luni, 1 septembrie, în cadrul căruia se vor lua în discuţie sancţiuni la adresa Rusiei, conform declaraţiei ministrului francez de externe, Bernard Kouchner, citat de AFP.

A patra şi ultima rundă a Convenţiei Democrate Naţionale a marcat momentul lui Barack Obama, care şi-a susţinut discursul de acceptare a candidaturii pe stadionul de fotbal american "Broncos" - "Denver's Invesco Field", în faţa unei mulţimi entuziaste de 84,000 de suporteri.

Echipa de campanie a lui Obama a ţinut să depăşească, prin numărul participanţilor, recordul grandios al Convenţiei Democrate ediţia 1960, de la Coloseumul din Los Angeles, unde şi-a susţinut discursul de acceptare J.F.Kennedy, în prezenţa a 80,000 de spectatori.

VISUL LUI MARTIN LUTHER KING, DUPĂ 45 DE ANI

Data a marcat comemorarea a 45 de ani de la asasinarea lui Martin Luther King, fiind difuzată înregistrarea discursului "I Have A Dream", în prezenţa fiului şi a fiicei reverendului. Ideea a fost că Barack Obama poate îndeplini visul lui MLK.

După ce, în seara precedentă, a fost difuzat un film despre militarii americani, al lui Steven Spielberg, prezent la reuniunea de la "Centrul Pepsi",  aseară s-au produs pe scenă Jennifer Hudson, care a cântat Imnul Naţional, Sheryl Crow şi Stevie Wonder, care au dat un concert rock.

La rându-i, Corul "Agape" din Culver City a cântat imnul electoral al lui Obama, "Yes, We Can".

Printre vorbitorii care l-au precedat pe Obama s-a numărat fostul vicepreşedinte Al Gore.

MESAJUL DE SALUT DIN PARTEA CONTRACANDIDATULUI JOHN McCAIN

Participanţii au urmărit un mesaj video trimis de contracandidatul republican John McCain, care l-a felicitat pe Barack Obama pentru nominalizare şi pentru alegerea inspirată a datei în care este omagiat MLK.

Fără să fie strălucit precum cele ale soţilor Clinton, discursul lui Obama a fost bine articulat şi a marcat principalele mesaje: 1. McCain este un patriot onorabil, dar el reprezintă continuitatea cu Administraţia George W. Bush, 2. America este "mai bună" decât a arătat în ultimii 8 ani, 3. Este nevoie de o Administraţie Democrată care să răstoarne filosofia republicană a "societăţii de proprietari", cu societatea asistaţilor social, 4. Este nevoie de schimbarea imaginii SUA în lume ca putere unipolară, prin dialog multilateral, retragerea trupelor din Irak şi reconsiderarea poziţiei faţă de Rusia.

Dincolo de acest show PR - o reprezentaţie de "blame America first" mascată în patriotism de tip sindical -, cred că principalul câştig al lui Barack Obama a fost, odată cu nominalizarea, o degajare de crisparea arogantă pe care o manifestase în discursurile anterioare.

Obama a fost calm, relaxat şi - din perspectiva mea - mult mai puţin antipatic decât în prestaţiile anterioare. Pe ansamblu, din punctul de vedere al imaginii, Convenţia Democrată Naţională şi-a îndeplinit scopul. Rămâne de văzut reflectarea în sondaje. Şi mai ales, la vot.

Urmează Convenţia Republicană, programată pentru săptămâna viitoare, la Minneapolis-St.Paul şi care ar putea fi amânată, cum relatează publicaţia L.A. Times, din cauza furtunii tropicale "Gustav", pe cale să atingă intensitatea de uragan pe măsură ce se apropie de Coasta Golfului.

Oricum, dacă Obama a furat titlul discursului istoric al lui Ronald Reagan, McCain va putea contraataca foarte simplu, astfel încât demersul să-i explodeze contracandidatului în faţă. Pentru că Reagan susţinea exact principiile pe care Obama le blamează, iar discursul original, "Yes, We Can", al candidatului republican, era îndreptat împotriva contracandidatului democrat şi preşedinte în exerciţiu, Jimmy Carter. A cărui viziune de guvernare, aceeaşi cu a lui Obama, dusese America în pragul falimentului intern şi internaţional.

De plus, j'ai encore une fois constaté la supériorité salvatrice de la radiologie, une IRM ayant superbement révélé la fracture occulte du tibia proximal postéro-interne droit qui fait souffrir la dernière patiente que j'ai hospitalisée hier. Sans cet examen - où la fracture est vraiment trop bien visible ! - je serait encore dans le noir, conjecturant sur des tendinites imaginaires, des processus intra-articulaires atypiques, ou même une fibromyalgie tel que proposé par Pavlov.

Il m'a fallu plus de temps aujourd'hui pour finir toutes mes notes, car elles s'allongeaient pour expliquer des nouveautés chez les patients les plus actifs. En y ajoutant quelques discussions avec des consultants (microbio et rhumato) et une jasette de corridor pour déterminer un niveau de soins, j'ai été assez occupé jusqu'à presque 15:00. Comme à ce moment-là une patronne était déjà allée à l'urgence s'occuper de la dernière consultation en attente, il ne m'a plus resté de travail à faire et je suis enfin parti.

Ouf. Demain sera forcément une journée plus courte, puisque un ARC en après-midi dans un autre hôpital m'amènera à quitter HMR tôt. Et ensuite, j'entrevois déjà une belle accalmie: une fin de semaine de trois jours sans aucune garde, grâce à la Fête du travail ! :P

Foto: AFP-Mediafax

O pisică în vârstă de patru ani, din Germania, pe nume Bonny, a supravieţuit timp de şapte săpătămâni zidită sub o cadă, potrivit declaraţiilor stăpânei ei.

"Este un miracol", a spus Monika Hoppert, o văduvă în vârstă de 60 de ani, din oraşul german Stadthagen.

Bonny a dispărut pe 19 iunie, în ziua în care o echipă de muncitori lucra la înlocuirea ţevilor din blocul în care locuieşte Hoppert. Pisica neagră a fost văzută ultima dată într-un apartament vecin, unde instalatorii au scos cada. "Probabil înainte să fie zidită cadă Bonny s-a strecurat sub ea", a spus Hoppert.

Pe 8 august, vecina a auzit miorlăitul lui Bonny venind din spatele zidăriei. Între timp, pisica a slăbit patru kilograme, ajungând să cântărească doar două kilograme. "Nu mi-a venit să cred. Am ştiut că este pisica mea, pentru că îi recunosc vocea", a spus Hoppert.

Bonny era atât de slăbită încât medicul veterinar i-a recomandat femeii să o eutanasieze. Hoppert a reuşit însă să o repună pe picioare. "Aproape că şi-a revenit acum. În această dimineaţă a sărit iar pe patul meu", a spus Hoppert.

MEDIAFAX

"Prietenul meu Kouchner a spus ca vom ataca in curand Republica Moldova, Ucraina si Crimeea... Este vorba despre o imaginatie bolnava si probabil ca acest lucru este valabil si in cazul sanctiunilor", a declarat Lavrov.

"Cred ca este o demonstratie de confuzie totala", a subliniat el.

Kouchner declarase miercuri ca Rusia ar putea avea si alte tinte in vizor, dupa Georgia. "Exista si alte obiecvtive pe care le putem presupune ca fiind ale Rusiei, mai ales Crimeea, Ucraina, Republica Moldova", a precizat el.

Lavrov a ironizat, de asemenea, amenintarea cu sanctiuni la adresa Moscovei, spunand ca UE este "pur si simplu iritata" de problemele Georgiei, "mica protejata" al Occidentului. "Este doar pentru ca sunt iritati ca protejata anumitor capitale occidentale nu a fost las inaltimea asteptarilor lor", a spus Lavrov.

Liderii UE iau in considerare impunerea de sanctiuni impotriva Rusiei, a declarat anterior ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner, inainte de summitul de luni consacrat dezbaterii crizei din Georgia. intrebat ce masuri ar putea fi luate impotriva Rusiei la summit, Kouchner a spus: "Sunt avute in considerare sanctiuni".

Este prima data cand Parisul aduce in discutie posibilitatea impunerii de sanctiuni impotriva Moscovei in aceasta criza, potrivit AFP. "Nu vreau sa prefigurez sanctiuni, avand in vedere ca reuniunea nu a avut inca loc, dar lucram cu partenerii nostri din UE in acest moment", a spus Kouchner.

"Vom incerca sa elaboram un text puternic, care sa ilustreze determinarea noastra de a nu accepta" situatia din Georgia, a subliniat ministrul.

sursa: Ziua

Tarile Organizatiei de cooperare de la Shanghai sustin rolul activ al Rusiei pentru mentinerea pacii in Osetia de Sud, informeaza RIA Novosti.

"Sefii statelor membre ale organizatiei saluta adoptarea de catre Moscova a documentului in sase puncte de reglementare a conflictului din Osetia de Sud si sustin rolul activ al Rusiei in mentinerea pacii si colaborarii in regiune", se spune in declaratia adoptata joi la Dusanbe.

La summitul statelor Organizatiei de cooperare de la Shanghai, care se desfasoara in capitala Tadjikistanului, participa presedintii tarii gazda, ai Rusiei, Chinei, Uzbekistanului, Kazahstanului, Kirghiziei, precum si sefii tarilor cu statut de observator – Mongolia, Pakistan, Iran, India si, ca oaspete, liderul afgan.

China se declara preocupata de recunoasterea celor doua provincii separatiste georgiene

China si-a reafirmat joi preocuparea asupra deciziei Rusiei de a recunoaste cele doua provincii separatiste ale Georgiei, Abhazia si Osetia de Sud.

"China isi exprima preocuparea asupra recentelor evenimente in ceea ce priveste situatia Abhaziei si a Osetiei de Sud", a declarat un purtator de cuvant al ministrului Afacerilor Externe.

"Suntem constienti de istoria si de realitatea complexa a problematicii din Abhazia si din Osetia de Sud. Speram ca partile implicate sa rezolve problemele pe calea dialogului", a spus oficialul chinez, citat de AFP.

Purtatorul de cuvant a facut aceste precizari inainte ca presedintele Dmitri Medvedev sa afirme ca statele asiatice, inclusiv China, au adoptat "o pozitie unica" asupra actiunilor Rusiei in Georgia.

FSB: al-Qaeda pregateste atentate teroriste in Rusia

Grupari teroriste internationale intentioneaza sa foloseasca situatia complexa din Caucazul de Nord pentru pregatirea de atentate teroriste in Rusia, a declarat joi directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, citat de Itar-Tass.

"Dintre obiectivele vizate, prioritatea o reprezinta punctele critice ale infrastructurii", a adaugat el, subliniind ca "se impune adoptarea de masuri suplimentare de asigurare a protectiei antiteroriste a sistemelor de transport, a celor energetice, precum si a locurilor unde, de regula, se aduna lume multa".

Baze militare rusesti in Abhazia si Osetia

Pe de alta parte, Rusia pare sa-si intareasca prezenta militara in cele doua republici separatiste.

Rusia ar putea deschide trei baze militare pe teritoriul Abhaziei si Osetiei de Sud, au anuntat surse militaro-diplomatice de la Moscova, citate de agentia Interfax.

"Expertii militari, impreuna cu specialisti din alte departamente, analizeaza posibilitatea desfasurarii unor astfel de baze, in special in orasele Gudauta si Ochamchir, precum si in localitate sud-osetina Djava".

sursa: HotNews

Pe aceeasi tema: Rusia incearca sa obtina sprijinul Chinei

"Fortele strategice nucleare si fortele spatiale au efectuat, la ora 14:36, ora Moscovei, pe cosmodromul Plesetsk, un test de rutina a unei rachete balistice intercontinentale Topol", a declarat purtatorul de cuvant al fortelor strategice, Alexandre Vovk, citat de AFP.

Racheta a atins cu succes tinta din peninsula Kamceatka, la o distanta de 6.000 de km.

"Testul a demonstrat capacitatea rachetei de a atinge, foarte precis, obiective puternic protejate", a spus oficialul rus.

Testul precedent a avut loc in 8 decembrie 2007. Topol-M, denumita SS-27 de NATO, este o racheta strategica de 22,7 metri lungime, cu un diametru de 1,95 metri si o greutate de
de 47,2 tone.

Replica la scutul antiracheta din Polonia?

Testul efectuat de Rusia vine dupa ce Statele Unite si Polonia au semnat, miercurea trecuta, un acord, dupa aproape 18 luni de negocieri, privind amplasarea de componente ale sistemului defensiv antiracheta american pe teritoriul polonez.

Potrivit acordului, 10 interceptoare de rachete capabile sa anihileze posibile atacuri cu rachete balistice cu raza lunga de actiune vor fi amplasate la o baza militara din apropierea Marii Baltice. Atat Polonia, cat si Statele Unite au precizat ca sistemul american nu reprezinta o amenintare pentru Rusia.

Statele Unite vor putea instala pe teritoriul polonez, in 2012, rachete de interceptare, capabile sa distruga in zbor eventuale rachete balistice cu raza lunga de actiune. Sistemul este conectat la un radar puternic ce va fi instalat in Cehia, in urma unui acord semnat in 8 iulie.

Rusia considera scutul antiracheta o amenintare la adresa securitatii sale

Aceste elemente completeaza un sistem aflat deja in functiune in Statele Unite, Groenlanda si Marea Britanie, destinat sa protejeze teritoriul american de eventuale amenintari din partea unor tari imprevizibile, precum Iranul.

Insa Moscova il considera o amenintare pentru securitatea sa si avertizeaza ca va riposta la instalarea de contingente americane echipate cu sisteme antiracheta in fosta sa zona de influenta.

Conflictul dintre Rusia si Georgia a determinat Statele Unite sa faca unele concesii Varsoviei in acest dosar, pentru a grabi incheierea negocierilor. Acest lucru a fost considerat un argument in plus pentru Moscova in sprijinul teoriei sale ca scutul vizeaza in realitate Rusia. De altfel, baza antiracheta din Polonia din cadrul scutului american va fi baza militara americana cea mai apropiata de frontierele Rusiei.

Saptamana trecuta, in plin conflict ruso-georgian, un inalt oficial militar rus a declarat ca acceptand sa gazduiasca elemente ale scutului, Polonia a devenit o "tinta prioritara" pentru Rusia si a subliniat ca doctrina militara rusa permite folosirea armelor nucleare in cazuri precum cel al Varsoviei. Pentagonul a minimalizat insa aceste amenintari.

sursa: HotNews

Foto: Stephan Savoia - AP

Aseară a fost a doua reprezentaţie Clinton, în a treia rundă a Convenţiei Democrate Naţionale de la Denver.

Când a venit rândul lui Hillary Clinton să vestească pentru cine au votat delegaţii statului New York, ea s-a mai situat, o dată, în lumina reflectoarelor, prin propunerea ca anunţurile delegaţilor din partea statelor să înceteze, iar Barack Obama să fie nominalizat prin ovaţii. Ceea ce s-a şi întâmplat, în extazul sălii.

O sală electrizată, pe urmă, de fostul preşedinte Bill Clinton, aclamat şi ovaţionat minute în şir, tentativele lui amuzate de a opri sala pentru a putea să vorbească eşuând în mod repetat, chiar şi când i-a somat, râzând, pe delegaţi: "Încetaţi!" ("Stop!").

BARACK OBAMA, CLONA LUI BILL CLINTON

Şi când a vorbit, mesajele lui au fost acompaniate de aclamaţii entuziaste. Mesajul principal - cât de eficient, se va vedea la alegeri - a fost cam aşa: "Barack Obama e clona mea". True colors: un Bill Clinton de stânga radicală, faţă de care prestaţia soţiei lui, Hillary, din seara precedentă, a putut părea chiar de dreapta.

Mumia lui Lenin din adâncul pământului trebuie să fi tresărit, iar fostul lui mausoleu de la Moscova nu poate decât aştepta, în tăcere, viitoarea împăiere a fratelui american, Bill.

Toate frustrările adunării au fost onorate: bogaţii au fost înfieraţi, săracii, căinaţi. Anii Administraţiilor Clinton, elogiaţi ca epocă de aur.

Nimic, evident, despre faptul că prosperitatea economică din epoca Clinton a continuat trendul ascendent lăsat moştenire de Administraţia George H.W.Bush. Şi nimic, evident, despre modul în care Administraţiile democratului Clinton au topit moştenirea republicană până la recesiune, prevestită de prăbuşirea fără precedent pe timp de pace a Bursei din New York.

PRECEDENTUL POLITICII EXTERNE PENIBILE A ADMINISTRAŢIEI CLINTON

Şi nimic, evident, despre neglijenţa lamentabilă în prevenirea atacurilor teroriste, nimic despre faptul că singura atitudine a Administraţiei Clinton faţă de fenomenul terorist au fost simplele retalieri, bombardamente reactive, care n-au făcut decât să zgândărească, prin gard, mentorii terorii.

Cu toate acestea, Clinton s-a prezentat ca mare comandant suprem al forţelor armate americane şi a lansat mesajul că reproşul "tinereţii şi lipsei de experienţă" i-a fost adus şi lui, la fel cum îi este adus, azi, lui Obama.

Foto: AP

Nimic despre faptul că reproşurile au fost îndreptăţite. Nimic despre ruşinea naţională fără precedent pe care a păţit-o America, când preşedintele Clinton a dispus retragerea trupelor din Somalia, după ce cadavre ale unor soldaţi americani au fost târâte în stradă, la Mogadishu şi profanate demonstrativ.

Nimic despre lipsa de strategie în extinderea NATO, limitată atât cât să nu supere Moscova. Nimic despre complicitatea monstuoasă a Administraţiei Clinton cu pucistul sovietic Eduard Şevardnadze, în lovitura de stat prin care l-a debarcat pe preşedintele democratic ales şi opozantul anticomunist, antisovietic, Zviad Gamsahurdia din Georgia, urmată de invadarea teritoriului georgian suveran cu trupe ruseşti.

Nimic despre lipsa de strategie a lui Bill Clinton în asigurarea alternativei energetice euro-americane faţă de Moscova, mereu menajată şi încurajată să-şi menţină o bună parte din vechea sferă de influenţă pe calea şantajului energetic.

Nimic despre catastrofa umanitară - numită, cinic, "collateral damage" - a intervenţiei din fosta Iugoslavie, care a pregătit recunoaşterea enclavei musulmane Kosovo. Nimic despre inechitatea judecăţii internaţionale imprimate de SUA din vremea Administraţiei Clinton în exclusivitate împotriva dictatorului Miloşevici, a sârbilor în general, cu omiterea atrocităţilor comise în egală măsură de dictatorii croat şi musulman. Un mod primitiv de a înţelege disputa cu Moscova, limitată la retaliere împotriva Serbiei susţinute de Rusia, în vreme ce în domenii esenţiale - economice şi geostrategice, interesele Moscovei au fost lăsate să zburde sub privirea blondului de la Casa Albă.

Nimic despre decizia criminală de a bombarda Belgradul chiar în noaptea sărbătorii creştin-ortodoxe a Învierii. Nu sunt nici pe departe un fan al sârbilor (de-ar fi numai pentru modul represiv în care îi tratează pe românii din Timoc), dar consider neavenită nedreptatea oricărui fel de discriminare (singura discriminare pozitivă pe care o consider legitimă fiind cea privind persoanele handicapate). Serbia a fost discriminată negativ, Croaţia şi Bosnia, pozitiv. Un caz fericit a rămas doar Slovenia, care apucase să se desprindă paşnic dintr-o federaţie artificială de state. Nimic despre toate acestea nu a amintit, evident, Bill Clinton.

PRECEDENTUL MINCIUNII ÎN FAŢA NAŢIUNII

A invocat, dezinvolt, Constituţia SUA, dar a omis să amintească modul flagrant în care a încălcat-o, minţind naţiunea americană şi Senatul Statelor Unite, prin afirmaţia jenantă: "I did not have sexual relations with that woman". A omis să amintească modul penibil în care a profanat Biroul Oval, simbol istoric al demnităţii americane supreme, prin pateticul lui sex oral cu Monica Lewinsky. Şi modul umil(itor) în care a recunoscut, până la urmă, că a minţit, fiind iertat, la limită, în cadrul procedurii de suspendare (impeachment).

A omis să amintească şi iresponsabilitatea de a lansa bombardamentele asupra Belgradului în plin scandal sexual. Şi ceea ce a fost scandalos nu era atât aventura penibilă, cât faptul că a minţit.

Dar Bill Clinton e un mit, o temeinică producţie PR, care şi-a dovedit viabilitatea şi aseară, la Convenţia Democrată. De cât ajutor îi este familia Clinton lui Obama se va vedea la vot. Dacă nu mi-ar displăcea pariurile, aş putea câştiga mizând pe strategia tandemului James Carville-Paul Begala de a promova politica personală a familiei Clinton, în detrimentul oricărui alt candidat democrat la Preşedinţia SUA, până ce va reuşi să impună nominalizarea lui Hillary Clinton.

FRUSTRĂRILE LUI JOHN KERRY

A păţit-o şi John Kerry, în urmă cu patru ani. Iar aseară şi-a exhibat frustrările. Oricum nu era prea ascultat, pentru că, în Partidul Democrat, să vorbeşti după Bill Clinton e un handicap care te poate condamna la ridicol.

Dar dacă Bill Clinton îl elogiase pe John McCain pentru patriotismul lui eroic şi suferinţa din timpul prizonieratului din Vietnam, Kerry s-a apucat să-l atace şi să reitereze retorica anti-Vietnam instrumentată de Moscova prin "mişcarea pacifistă" antiamericană. "Blame America first" a fost ceea ce a susţinut, din nou, Kerry. Şi a justificat acea mişcare antinaţională, la care a participat şi pentru care figurează ca erou în Muzeul Comunismului din capitala Vietnamului. Şi pentru care foarte mulţi foşti colegi ai lui veterani de război, acuzându-l că i-a trădat, au cerut să i se retragă decoraţia "Purple Hearts", pe motiv că a fost obţinută în mod fraudulos.

Retorică ultraliberală - adică de stânga radicală, care a constituit reţeta propriului eşec în campania prezidenţială din 2004.

APARIŢIA-SURPRIZĂ A LUI OBAMA

Foto: AFP- Getty Images

A urmat discursul candidatului viceprezidenţial Joseph Biden, la care am adormit (era 4:30 la noi, iar la ei deja americanii se duceau la culcare). M-am trezit când a apărut, într-o surpriză bine regizată, nominalizatul candidat prezidenţial democrat Barack Obama, şi s-a îmbrăţişat cu Joe Biden, au urcat pe scenă şi nevestele, pentru poza de familie.

Obama s-a îmbrăţişat şi cu Bill Clinton, pentru a reaminti faptul că, totuşi, este Convenţia lui, nu a familiei Clinton. Două zile ale Convenţiei Democrate au fost polarizate de Hillary şi Bill Clinton.

Astă-seară este programat apogeul reuniunii naţionale a democraţilor: discursul lui Obama, pe un stadion de fotbal, cu 75,000 de locuri.

Renuntand la planurile privind aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), puterea rusa actioneaza conform intereselor lobbistilor autohtoni si inrautateste viata cetatenilor simpli, care vor plati pentru acest "izolationism patriotic".

Una dupa alta, la Moscova sunt luate decizii care aprofundeaza ruptura de Occident. Printre multe altele, acest lucru promite si probleme de ordin material, atat paturilor largi, cat si celor mai inguste ale populatiei ruse. Panica ce s-a instalat la bursele rusesti imediat dupa recunoasterea celor doua republici demonstreaza acest lucru, noteaza cotidianul rus Gazeta , citat de Agerpres.

"Doar sa nu fie razboi"

Potrivit ziarului rus citat, modul in care masele largi din Rusia abordeaza politica statului este unul simplu, sanatos si lipsit de subtexte. In primul rand, este vorba de vechiul "doar sa nu fie razboi". Daca acest gand va coplesi mintile oamenilor, pentru a-i determina sa se aprovizioneze, panicati, cu cantitati impresionante de faina, sare si zahar, lucrurile vor parea grave chiar si conducerii de la Moscova.

Este clar ca sansele la o accelerare a inflatiei in Rusia au crescut foarte mult. Insa acest lucru nu va fi simtit imediat. Vor mai trece cateva luni pana cand importurile de pui americani se vor reduce in mod considerabil si preturile vor sari in aer, considera cotidianul rus.

In ceea ce priveste clasa de mijloc din Rusia, trecerea tarii la o politica izolationista, inclusiv din punct de vedere economic, nu s-a suprapus, deocamdata, cu realitatea lor, cea ce ar presupune probleme in obtinerea vizelor pentru strainatate sau disparitia de pe rafturi chiar si a marfurilor celor mai elementare. La fel ca oamenii simpli, aceasta clasa de mijloc nu incearca nici sa influenteze cumva lucrurile, nici sa rationeze prea mult pe marginea deciziilor care ii vizeaza direct. Ea reactioneaza doar atunci cand problemele sunt de-a dreptul coplesitoare, isi exprima regretul ziarul rus.

Medvedev: "Am trait in conditii diferite, vom trai si acum"

De asemenea, Gazeta subliniaza ca "sistarea" procesului de aderare la OMC ii permite conducerii ruse sa revizuiasca toate inlesnirile ce fusesera deja puse in functiune in planul comertului extern. Si ce cadou poate fi mai frumos pentru lobbistii rusi decat posibilitatea de a scapa de concurentii straini? Este clar ca preturile se vor majora, iar calitatea va scadea, insa toate acestea sunt probleme pentru cetatenii simpli, nu pentru lobbisti. Chiar si Medvedev a declarat, recunoscand intr-un interviu acordat Russia Today caracterul perfect realist al "scenariului de confruntare": "Am trait in conditii diferite, vom trai si acum", fara a preciza cum anume.

Reprezentantii clasei mijlocii din Rusia incearca sa se imbarbateze afirmand ca izolationismul are proprietati de-a dreptul miraculoase: el "va da un puternic impuls pozitiv economiei Rusiei" si, in acelasi timp, "va pune capat si prabusirii pietei de fonduri, scumpind actiunile companiilor rusesti, care la ora actuala sunt puternic subevaluate". Chiar asa suna pronosticurile sefului Comisiei parlamentare pentru politica economica din cadrul Dumei de Stat.

Rogozin: "Sper ca Saakasvili nu va intra in istorie ca alt Gavrilo Princip"

Un alt oficios afirma ca, "de dragul dezvoltarii Rusiei, elita va trebui sa-si riste capitalurile din Occident. Intr-adevar, suna "incurajator" pentru elitele rusesti, comenteaza Gazeta.

Cotidianul rus critica si comentariile lui Dmitri Rogozin, caruia actuala situatie ii aminteste de cea "care se inregistra in Europa in 1914, in ajunul Primului Razboi Mondial, cand din cauza unui terorist au intrat in conflict cele mai mari puteri ale lumii". Sper ca Saakasvili nu va intra in istorie ca un nou Gavrilo Princip...", a declarat Rogozin. Se pare ca Rogozin nu si-a dat seama ce spune: daca Saakasvili este Princip, atunci Osetia de Sud este, potrivit comparatiei sale, Bosnia, unde Princip a comis un atac terorist impotriva Imperiului Austro-Ungar, iar rolul acestui imperiu i-ar reveni acum Rusiei. Decat sa spui asemenea lucruri, mai bine e sa taci, conchide Gazeta.

sursa: Ziua

"Nu este o practică obişnuită. Sunt luate măsuri de precauţie. Să sperăm că nu vom asista la o confruntare directă", a declarat peskov.

Armata rusă a anunţat anterior că flota sa va monitoriza activităţile navelor NATO din Marea Neagră, ce trebuie să respecte prevederile legislaţiei internaţionale, potrivit Reuters.

"Având în vedere consolidarea prezenţei forţelor NATO în Marea Neagră, flota rusă de la Marea Neagră a început să ia măsuri pentru monitorizarea acestor activităţi", a declarat Anatoli Nogoviţîn, adjunctul şefului Statului Major rus.

Prezenţa în această regiune a flotei unor "state care nu aparţin geografic de Marea Neagră este limitată" de legislaţia internaţională, mai ales în privinţa numărului de nave, capacităţii de transport şi perioadei de şedere (maxim 21 de zile), a reamintit Nogoviţîn. "Se pare că state din NATO care nu aparţin regiunii Mării Negre nu pot să-şi sporească aşa, constant, prezenţa militară" în Marea Neagră "şi acest lucru are o importanţă de principiu", a subliniat el.

Rusia nu intenţionează să-şi sporească prezenţa militară în Marea Neagră, a adăugat Nogoviţîn.

sursa: RealitateaTV

Foto: Reuters

Candidatul republican pentru preşedinţia SUA, John McCain şi cel democrat, Barack Obama, condamnă deopotrivă decizia Rusiei privind recunoaşterea independenţei Oseţiei de Sud şi a Abhaziei.

McCain, care solicitase, încă de la debutul războiului caucazian, excluderea Rusiei din G7 plus Rusia, a declarat, într-un comunicat citat de Reuters:  "Acţiunea Moscovei merită condamnarea din partea întregii comunităţi internaţionale, iar Rusia trebuie să înţeleagă faptul că violările dreptului internaţional pe care le comite comportă consecinţe".

Senatorul republican de Arizona reaminteşte că a averizat încă din aprilie cu privire la intenţiile Moscovei de anexare a teritoriilor georgiene, fapt de natură să submineze securitatea şi stabilitatea în regiune, şi că acţiunile de acum constituie concretizări majore ale intenţiilor ruseşti de dezmembrare teritorială a Georgiei.

În ce-l priveşte, Obama îşi intensifică retorica anti-Rusia pe fondul competiţiei electorale cu McCain. Senatorul democrat de Ilinois îşi declară, într-un comunicat de o duritate fără precedent pentru el, condamnarea faţă de Moscova şi opinia că Rusia ar trebui izolată de comunitatea internaţională drept consecinţă a acţiunilor ei îndreptate împotriva dreptului internaţional. 

"Dacă Guvernul Rusiei continuă să violeze normele şi practicile comunităţii internaţionale, Statele Unite şi aliaţii noştri trebuie să revizuiască relaţiile cu Rusia sub toate aspectele", adaugă Obama.

Foto: www.cbc.ca

Raportată la declaraţiile similare ale celor doi candidaţi la Preşedinţia SUA, pare şi mai delirantă teoria conspiraţiei, cu care puterea politică de la Moscova intoxică opinia publică rusească . Publicaţia britanică Times semnalează faptul că Rusia scoate de la naftalină vocabularul din timpul Războiului Rece pentru a face din SUA, tâlharul din Georgia.

Astfel, "analistul politic" Serghei Markov (foto), un apropiat al preşedintelui Medvedev, a lansat în presa rusă, via postul de radio VESTI FM, zvonul de tipul isterizărilor sovietice antiamericane, că războiul cu Georgia este opera Administraţiei Bush, interesată să declanşeze un nou Război Rece cu Moscova, ca ultimă carte a candidatului republican John McCain în lupta electorală cu demoratul Obama.

Oh, those Russians!

P.S. Este postarea nr.900.

Foto: EvZ

Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko, a declarat ca inacceptabilă decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste georgiene Oseţia de Sud şi Abhazia, considerând că orice ţară care nu face parte din aranjamentele internaţionale de securitate poate fi următoarea care să fie supusă puterii militare a Rusiei.

Declaraţia face parte dintr-un interviu acordat Reuters: "Ceea ce s-a întâmplat este o ameninţare pentru oricine, nu doar pentru o ţară. Orice naţiune poate fi următoarea, orice ţară. Când permitem cuiva să ignore dreptul fundamental la integritate teritorială, punem la îndoială existenţa oricărei ţări", a considerat preşedintele ucrainean.

Victor Iuşcenko a adăugat că Ucraina trebuie să-şi întărească apărarea şi de aceea, să facă presiuni pentru accelerarea admiterii în NATO.

După ce a blocat deplasarea navelor ruseşti din apele teritoriale maritime ucrainiene spre Georgia, Iuşcenko anunţă, acum, că Ucraina trebuie să revizuiască pactul de leasing cu Rusia privind portul Sevastopol, pentru ca Ucraina să nu fie antrenată într-un conflict militar internaţional prin folosirea propriului teritoriu pentru lansarea de atacuri ruseşti asupra altor ţări.

Pactul în cauză a fost semnat pe perioada 1997-2017, Rusia plătind pentru închirierea bazei din Sevastopol un onorariu anual de 98 de milioane USD.

În legătură cu Decretele preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, din 26 august 2008, privind recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud, Ministerul Afacerilor Externe reiterează importanţa capitală pentru stabilitatea şi securitatea regională a respectării principiilor fundamentale ale dreptului internaţional, consemnate în Carta Naţiunilor Unite şi Actul Final de la Helsinki, între care respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statelor.

Acest act unilateral regretabil şi lipsit de temei legal este susceptibil să afecteze şi mai puternic situaţia din zonă, precum şi perspectivele de reglementare durabilă a conflictelor din regiune.

Ca stat membru al UE şi NATO, România va acţiona, în continuare, atât în cadrul organizaţiilor din care face parte, cât şi în plan bilateral cu statele din regiune, pentru reglementarea situaţiei din Georgia, în conformitate cu cerinţa respectării depline a  suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale acestei ţări.

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

"Decizia Moscovei de a recunoaste regiunile separatiste Abhazia si Osetia de Sud este un curs firesc al crizei din Caucaz si un exemplu de reglementare a conflictelor inghetate", sustin surse din cadrul Ministerului Apararii de la Tiraspol, transmite NewsIn.

"Este un proces firesc, care, mai devreme sau mai tarziu, trebuia sa duca la recunoasterea de catre Rusia a independentei regiunilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud", a declarat adjunctul ministrului apararii transnistrean, Vladimir Atamaniuk, citat de Interfax.

"In cazul Transnistriei este o chestiune de timp", a declarat Atamaniuk, adaugand ca "Transnistria nu va face parte niciodata din componenta Republicii Moldova". In acest context, Atamaniuk si-a exprimat convingerea ca autoritatile moldovene vor tine cont de opinia Tiraspolului.

Reprezentantul Tiraspolului a declarat ca in Transnistria functioneaza un sistem financiar-bancar propriu si au fost create toate institutiile de stat. "Suntem un stat complet format", sustine Atamaniuk.

"Cooperarea dintre Transnistria, Osetia de Sud si Abhazia se va dezvolta in continuare, in baza unor acorduri reciproce", a mai spus Atamaniuk.

sursa: Ziua

In opinia expertului independent Vlad Lupan, fost sef al directiei NATO a Ministerului moldovean de Externe, Moscova ar putea veni in viitorul apropiat cu un plan propriu de reglementare a problemei transnistrene care sa promoveze in regiune interesele Rusiei, pe modelul planului Kozak, propus in 2003, care prevedea mentinerea trupelor ruse in Transnistria.

Marti, ministrul de externe rus Serghei Lavrov anunta ca Tiraspolul si Chisinaul sunt dispuse sa revina la planul Kozak, care propunea un scenariu federativ pentru Moldova reunificata, cu mentinerea trupelor ruse pe teritoriul Transnistriei pe un termen nedeterminat. Planul a fost propus de Moscova in 2003 si respins de presedintele Vladimir Voronin cu cateva ore inainte de semnare, la insistentele Occidentului.

Lupan afirma ca in cazul problemei transnistrene, pentru o perioada mai lunga, "fereastra oportunitatii este inchisa". Potrivit lui, negocierea directa cu Moscova nu va da nici un rezultat. Lupan a amintit ca la summitul de la Istanbul, din 1999, Republica Moldova negocia cu Federatia Rusa, alaturi de SUA, care pleda cauza Chisinaului, sugerand astfel ca autoritatile moldovene trebuie sa-si caute aliati. in opinia expertului, Republica Moldova nu a lucrat pentru obtinerea unui sprijin nici macar din partea vecinilor - Ucraina si Romania, mai mult chiar, a avut doar relatii proaste cu acestia, relateaza NewsIn.

Rusia i-a transmis un mesaj Moldovei la Soci. Voronin TACE

Recunoscand independenta Ahbaziei si Osetiei de Sud, Rusia testeaza terenul, considera Vlad Lupan, pentru a vedea cat de consolidata este pozitia Occidentului. Rusia incearca sa impinga limitele cat se poate de mult pentru a negocia dur si a obtine cat se poate de mult de la Occident.

"Faptul ca Voronin a fost chemat la Soci la intalnirea cu Medvedev exact in ziua in care Parlamentul rus vota recunoasterea regiunilor separatiste din Georgia este foarte sugestiv si demonstreaza ca Rusia doreste sa impuna in Republica Moldova o reglementare in stilul sau. Cred ca in scurt timp putem sa ne asteptam la un Kozak II", spunea Lupan luni, inainte de declaratia lui Lavrov. "Sper ca autoritatile de la Chisinau au inteles ca trebuie sa se astepte la un nou plan Kozak si ca vor fi capabile sa-i tina piept", a declarat Vlad Lupan.

Directorul executiv al Asociatiei pentru Politica Externa de la Chisinau, Andrei Popov, spune ca in culisele regimului Voronin exista impresia ca pe fundalul evenimentelor din Georgia, Republica Moldova ar putea construi o situatie de contrast in fata Rusiei, careia i-ar fi convenabil acum sa promoveze o solutionare a conflictului transnistrean pentru a-si reface imaginea pe plan international si a-si demonstra capacitatea sa de pacificare. "Dar cred ca miza pe o asemenea pozitie este una gresita, pentru ca Rusia se simte acum suficient de puternica pentru a impune propriile decizii fara a le negocia", sustine Andrei Popov.

Popov sustine ca exista riscul ca pozitia de compromis maxim pe care au adoptat-o oficialitatile moldovene la negocierile cu Moscova in dorinta de a reglementa rapid problema sa duca la acceptarea planului Kozak, de unde ar rezulta o varianta de reglementare care ar periclita insasi viabilitatea statului Republica Moldova, dar si parcursul european al acestuia.

"Evenimentele din ultimele trei saptamani ma fac sa cred ca prin neutralitatea Republicii Moldova, Rusia nu mai are in vedere doar relatia cu NATO, dar o "neutralitate" si in relatia cu UE. Rusia nu agreeaza scenariul unei reintegrari a Transnistriei in componenta Republicii Moldova si in acelasi timp continuarea parcursului european al Chisinaului", a afirmat Andrei Popov.

Potrivit lui, din relatarile de presa de la intrevederea de luni dintre presedintele rus Medvedev si cel moldovean Voronin a fost evident ca cei doi, vorbind despre necesitatea reglementarii problemei transnistrene, au in vedere lucruri diferite. La conferinta de presa sustinuta de presedintele Voronin dupa revenirea de la Soci, acesta a reiterat de mai multe ori atasamentul fata de reglementarea in baza legii Parlamentului de la Chisinau adoptate in 2005. Aceasta lege, aminteste Andrei Popov, spune ca detaliile viitorului statut al Transnistriei vor fi discutate doar cu autoritatile legale ale regiunii, ce ar urma sa fie alese in urma unor alegeri libere monitorizate international, care, la randul lor, vor fi organizate doar dupa o retragere completa si transparenta a armamentului, munitiilor si trupelor ruse din Transnistria. "si nu cred ca presedintele Medvedev are in vedere aceste lucruri atunci cand vorbeste despre necesitatea unei reglementari cat mai rapide a conflictului transnistrean", a spus Andrei Popov.

Expertul a concluzionat ca "unul dintre cei doi participanti la intrevederea de luni de la Soci ar urma sa aiba mari deceptii cand va constata cat de diferita este interpretarea conceptului de reglementare" la Moscova si Chisinau.

Summitul Organizatiei pentru Cooperare de la Shanghai va avea loc joi, intr-o atmosfera tensionata din cauza interventiei ruse in Georgia si a recunoasterii de catre Moscova a Abhaziei si Osetiei de Sud. Occidentul a condamnat categoric aceasta decizie, ceea ce a intensificat tensiunile pina la un nivel comparabil cu cele din Razboiul Rece.

Insa aliatii Moscovei din fosta URSS, Asia si alte zone s-au remarcat prin tacere. Cel mai mare premiu pentru Rusia ar fi sustinerea Chinei, care s-ar putea obtine cand Medvedev se va intalni cu Hu Jintao la summit, dar analistii spun ca Moscova nu va primi o sustinere decisiva din partea Beijingului.

"China, care are separatistii ei, va avea cea mai mare problema. Recunoasterea Abhaziei si Osetiei de Sud este inacceptabila pentru Beijing", a explicat Aleksei Muhin, presedintele unui think-tank. Georgia nu este inclusa in agenda oficiala a summitului, la care participa si Kazahstan, Kirgizstan, Tadjikistan si Uzbekistan. Analistii spun insa ca agenda va trece pe planul doi, din cauza necesitatii dezbaterii noilor realitati politice.

Ceilalti patru membri ai organizatiei, toate state foste sovietice, au motive sa adopte o pozitie "sa asteptam si sa vedem". Cei patru si-au construit strategiile de politica externa pe incercarea de pastrare a unui echilibru intre loialitatea fata de Moscova si legaturile cu Occidentul. Pentru Kirgizstan este si mai dificil, avand in vedere ca gazduieste atat baze militare ruse, cat si americane.

Analistii spun ca Medvedev nu poate obtine mai mult decat o declaratie ca tarile din organizatie inteleg motivele Rusiei. "Nimeni nu va recunoaste Osetia de Sud si Abhazia", a subliniat Boris Makarenko, seful adjunct al Centrului pentru Tehnologii Politice din Moscova.

In alta ordine de idei, o sursa de la Kremlin a spus ca summitul va analiza procedurile pentru aducerea de noi membri, ceea ce i-ar putea permite Iranului, care a fost observator la reuniune precedente, sa aiba un rol mai important. Un astfel de lucru ar ajuta Kremlinul sa-si indeplienasca ambitia de a transforma aceaasta organizatie intr-o contrapondere la Occident.

sursa: Ziua

Foto: AFP-Mediafax 

The Financial Times Limited 2008

Presedintele rus Dmitrii Medvedev a declarat, ieri, ca Moscova recunoaste independeta "republicilor" Abhazia si Osetia de Sud. Liderii separatisti de la Tiraspol au declarat ca Transnistria este si ea pregatita pentru independenta. Rusia nu doreste un nou razboi rece, dar in acelasi timp nu se teme de perspectiva unei astfel de confruntari, a mai declarat ieri Medvedev. Statele occidentale au condamnat in termeni duri decizia Kremlinului. Georgia a amenintat cu ruperea relatiilor diplomatice dintre cele doua state. MAE de la Bucuresti considera decizia rusa un act "lipsit de temei legal".

Medvedev a anuntat ieri ca a semnat decretele prin care Federatia Rusa recunoaste independenta regiunilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud din Georgia, relateaza agentia RIA-Novosti, citand serviciu de presa al Kremlinului. "Rusia face apel si la alte state sa urmeze exemplul sau. Nu este o alegere usoara, dar este unica optiune pentru a ocroti vietile oamenilor", a declarat presedintele rus. Anuntul a intervenit dupa o reuniune a Consiliului Securitatii Rusiei la care au participat premierul Vladimir Putin, presedintii Dumei de Stat si Consiliului Federatiei, ministrii de Externe si de Interne, Serghei Lavrov si Rasid Nurgaliev, ministrul Apararii Anatoli Serdiukov si directorul Serviciului Federal de Securitate (FSB), Aleksandr Bordnikov. "Saakasvili a ales genocidul pentru a-si atinge obiectivele sale politice. El a pus astfel cruce la toate sperantele unei coabitari pasnice intre oseti, abhazi si georgieni in acelasi stat", a precizat presedintele rus. Medvedev a dat dispozitii Ministerului de Externe de la Moscova sa urgenteze deschiderea oficiala a unor ambasade ruse in Abhazia si Osetia de Sud.
Decizia Moscovei intervine la sase luni dupa proclamarea unilaterala a independentei Kosovo de catre regimul albanez de la Pristina, recunoscuta de SUA si mai multe state europene.

Jubileu separatist

Liderii regimurilor separatiste din Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria si Nagorno-Karabach au salutat la unison decizia Moscovei de recunoastere a independentei regiunilor separatiste, relateaza Interfax. Conform Reuters, in capitalele abhaza si sud-osetina, Suhumi si Thinvali, precum si in orase din Federatia Rusa, Ucraina si Belarus, hotararea lui Medvedev a declansat ma­nifestari publice de bucurie. Liderul regimului separatist de la Thinvali, Eduard Kokoiti, a declarat ca va "propune Rusiei sa amplaseze o baza militara rusa pe teritoriul Osetiei de Sud".

Enigma transnistreana

Igor Smirnov, aflat in vizita oficiala in Federatia Rusa, a salutat decizia Moscovei, reluand, intr-un interviu acordat Interfax, acuzatiile la adresa Republicii Moldova. La randul sau, fostul presedinte al Sovietului Suprem al Transnistriei, Grigore Maracuta, a declarat pentru RIA-Novosti ca trebuie identificate modalitatile pentru a asigura un divort civilizat intre Chisinau si Tiraspol, pentru a evita un conflict similar celui din Georgia.

Proteste diplomatice

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a respins initiativa Rusiei de a recunoaste independenta regiunilor separatiste georgiene, relateaza Reuters. "Aceasta incalca direct numeroase rezolutii ale Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite cu privire la integritatea teritoriala a Georgiei, rezolutii pe care chiar Rusia le-a sprijinit", a declarat Scheffer. Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, a apreciat drept "regretabila" decizia Rusiei de a recunoaste ca state independente doua regiuni separatiste georgiene.

Ministrul de Externe britanic David Miliband a condamnat decizia Moscovei, precizand ca are "discutii cu partenerii inter­nationali si vom vizita azi Ucraina pentru a asigura cea mai larga coalitie posibila impotriva agresiunii ruse in Georgia", relateaza Reuters. "Aceasta decizie reprezinta o incalcare clara si deliberata a dreptului international si a principiilor fundamentale pentru stabilitate in Europa", atrage atentia seful diplomatiei suedeze. Recunoasterea de catre Rusia a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud nu are ca baza "cadrul juridic international", a afirmat, la randul sau, ministrul italian de Externe, Franco Frattini.

18 nave de razboi NATO in Marea Neagra

NATO si Rusia sunt la un pas de o confruntare navala in apele Marii Negre, dupa ce Alianta, care sustine ca vrea sa ajute Georgia sa isi refaca sistemele de aparare aeriana, a trimis zece nave de razboi in regiune, alte opt urmand sa soseasca. Conform unor surse din serviciile de informatii de la Moscova, la bordul navelor NATO se gasesc peste 100 de rachete Tomahawk si Harpoon.

In prezent, un grup de nave ale NATO format din fregata poloneza General Kazimierz Pulaski, distrugatorul american USS McFaul, fregata germana Lubeck, fregata spaniola Almirante Juan de Borbon si nava americana USCGC Dallas, se afla in Marea Neagra, au informat sursele ruse. De asemenea, la sud de portul georgian Bantumi a fost semnalata prezenta unei escadrile formate din patru nave de razboi turcesti. Prima nava care a acostat in portul georgian Bantumi a fost distrugatorul american USS McFaul, care, sustin aceleasi surse, are la bordul sau de 50 de rachete de croaziera Tomahawk. Alte nave ale NATO sunt dotate cu 64 de rachete antinava Harpoon si cu opt elicoptere. Moscova se mobilizeaza si ea in Marea Neagra. Mai multe nave din Flota Rusa de la Marea Neagra au fost desfasurate in apropiere de portul Suhumi din Abhazia. Luni, crucisatorul Moskva, nava amiral a Flotei Ruse de la Marea Neagra, implicata in conflictul armat cu Georgia, a parasit din nou portul Sevastopol, din sudul Ucrainei, unde revenise sambata. Nava este echipata cu un sistem de rachete mare-mare de tip P-500 Bazalt, cu turele dotate cu tunuri de tip AK-130 si AK-630 si cu un puternic sistem de aparare antiaeriana S-300F, cu raza de actiune de 90 km. Oficiali ai Aliantei au confirmat ca mai multe nave ale Aliantei se afla in drum sau au ajuns deja in Marea Neagra, dar au precizat ca aceasta concentrare a navelor de razboi in zona se datoreaza exercitiilor de "mentinere a pacii" pe care urmeaza sa le faca de-a lungul coastelor Romaniei si Bulgariei.

Moscova ingheata legaturile militare cu NATO

Rusia a decis sa suspende cooperarea militara si tehnica cu Alianta Nord-Atlantica, cel putin pentru o perioada de sase luni. Anuntul a fost facut ieri de reprezentantul permanent al Moscovei la NATO, Dmitri Rogozin, la o zi dupa ce presedintele Dmitri Medvedev a avertizat ca Moscova e gata sa rupa relatiile cu Alianta, ca riposta la criticile organizatiei fata de operatiunea militara rusa din Georgia.

"Moscova isi suspenda realizarea proiectului comun "Rusia-NATO Parteneriat pentru pace>>, cooperarea in domeniul aviatiei de transport militar si ingheata punerea in aplicare a proiectelor de mentinere a pacii pentru cel putin sase luni", a spus Dmitri Rogozin, citat de RIA Novosti. Oficialul rus a precizat insa ca Moscova nu renunta la cooperarea cu NATO in privinta tranzitarii teritoriului sau pentru alimente si echipamente destinate Afganistanului. "Af­ganistanul este o problema comuna, talibanii sunt foarte activi", a explicat Rogozin. Ambasadorul rus la NATO a mai precizat ca a propus si ca vizitele unor lideri ai NATO sau ale navelor apartinand Aliantei, precum si exercitiile militare comune sa fie amanate. De altfel, pe linia adoptata de Moscova, Rogozin a anuntat si ca vizita pe care secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, urma sa o faca, in octombrie, in Rusia, va fi anulata. Oficialul rus, care a fost recent rechemat la Moscova pentru consultatii, a adaugat insa ca Rusia vrea sa restabileasca un parteneriat "pragmatic" cu NATO. Masura radicala luata de Moscova, desi risca sa afecteze grav relatiile sale cu partenerii occidentali, era oarecum de asteptat. Reamintim ca un acord privind acordarea de asistenta NATO in tranzitarea Rusiei de catre transporturile militare ale Aliantei a fost semnat in cadrul su­mmit-ului NATO din aprilie, de la Bucuresti.

sursa: Ziua