Ponderea cheltuielilor directe cu forta de munca, din totalul cheltuielilor, a fost de 76,8%, potrivit datelor INS. Dintre acestea, sumele brute platite din fondul de salarii au avut cea mai mare pondere (peste 72%). Costul mediu lunar a fost superior mediei in activitati precum:

• intermedieri financiare (de 2,6 ori);
• industrie extractiva (de 1,9 ori);
• administratie publica (cu 35% mai mult);
• transporturi, depozitare si comunicatii (peste 20% mai mult).

In ceea ce priveste costul mediu orar in anul 2007, acesta a fost de 10,64 lei/ora, cu 19,6% mai mare fata de anul 2006.

Citeste si despre salariu mediu net pe economie.

2. Migratia masiva a fortei de munca ii determina pe angajatori sa se orienteze catre importul de forta de munca.

3. Odata cu scaderea numarului de absolventi de liceu si de facultate scad rezervele de forta de munca cu calificare medie si superioara si apare problema imbatranirii fortei de munca.
4. In regiunile in care investitiile directe sunt substantiale, oportunitatile de angajare sunt mai mari fata de regiunile cu activitati preponderent agricole, acesti factori influentand valorile ratei somajului in zonele respective.

5. In ultimii ani au avut loc schimbari semnificative in continutul si tipul ocupatiilor, in sensul ca cele existente deja s-au diversificat si au aparut altele noi, care necesita calificari specifice.

(sursa Revista de Resurse Umane)

Totodata, numarul de persoane cu joburi part-time reprezinta un procent de doar 8% din personalul activ, ceea ce ar denota inflexibilitate la nivelul fortei de munca.

Consulta oferte de locuri de munca full-time si part-time.

Componentele principale ale costului orar sunt cheltuielile directe (salariile) si cele indirecte (non-salariale). Cele mai mari costuri cu forta de munca au fost inregistrate in industria extractiva (32,68% fata de trimestrul I 2008), iar scaderi au fost in administratie publica (-0,8%) si invatamant (-0,76%).

Informeaza-te despre negocierea salariului.

Conform statisticilor, pana in 2030 forta de munca din Tara Soarelui Rasare va cunoaste o scadere de aproximativ 16% , iar (si mai alarmant) pana in 2050, 40% din populatia Japoniei va avea peste 65 de ani. Asadar , in cateva decenii , Japonia se va transforma intr-o tara de batranei care predau arte martiale :) Si motivul real al acestei evolutii? Standardul de viata ridicat; astfel rar intalnesti situatii in Japonia, de familii cu mai mult de un copil.

Solutia? Robotii... care , conform specialistiilor, ar putea inlocui 3,5 milioane de lucratori japonezi , pana in 2025. Sa ne pregatim de o invazie a robotilor? Poate ca nu ar trebui sa dam crezare teoriilor SF care fac referire la subjugarea omenirii de aceste creatii ale noastre, insa ar trebui sa luam in serios acest aspect al imbatranirii populatiei, chiar si in Romania. Japonezii declara ca robotii nu doar vor inlocui oamenii , ci le vor oferi acestora mai mult timp pentru ca noi sa ne putem concentra pe lucruri mai importante (stiinta si cercetare, filozofie, arta , etc.)

In acelasi timp, reprezentantii PwC estimeaza o majorare cu 12-14% a salariilor in 2008, ceea ce ar scadea profitabilitatea furnizata de angajatii romani.

Citeste mai multe pe www.myjob.ro.

Salarii in pharma

• Manager de divizie – 1.500 - 2.000 de euro;
• Top manager – 4.000 de euro;
• Sales reprezentative – 850 de euro;
• Specialist in marketing/vanzari – 900 – 1.300 de euro

Citeste mai multe pe www.myjob.ro.

Eu sunt cetăţean european, pentru că am cetăţenia unui stat membru UE. Să ştiţi şi voi toţi că aveţi, de fapt, două cetăţenii: română şi europeană. Nu doar figurativ vorbind, ci juridic vorbind, pentru că ambele sunt două calităţi recunoscute de lege. Cetăţenia română e recunoscută şi definită de Constituţia României, cetăţenia europeană este recunoscută şi definită de Tratatul de la Maastricht, intrat în vigoare în 1993.

Un alt lucru pe care trebuie să îl ştiţi este că cetăţenii europeni, în spaţiul european, se bucură de patru libertăţi fundamentale, din care una ii vizează direct. Cele patru libertăţi au fost instituite cu mult înaintea cetăţeniei europene, încă din 1957, prin Tratatul privind Comunitatea Economică Europeană. Ele sunt: libera circulaţie a persoanelor, libera circulaţie a mărfurilor, libera circulaţie a capitalurilor şi libera circulaţie a serviciilor.

Parte din libera circulaţie a persoanelor este libera circulaţie a forţei de muncă, la care contribuie din plin şi libera circulaţie a capitalurilor, respectiv a serviciilor. Ei bine, toate aceste lucruri care se găsesc în documentele constitutive ale UE sunt adesea uitate de cei care astăzi conduc Europa.

Am făcut toată această introducere pentru ca toată lumea să poată înţelege mai bine ce se întâmplă cu una dintre directivele care urmează să fie aprobată la Bruxelles şi despre care am aflat azi, în conferinţa lui Marian Jean Marinescu.

„Există o directivă a liberalizării pieţei de muncă pentru persoane din terţe ţări, care au înaltă calificare”, a spus europarlamentarul. Cu alte cuvinte, acolo unde românii, ca cetăţeni europeni, nu au deplinul drept de muncă, cetăţenii din terţe state, adică state nemembre UE, vor avea acest drept. Mi se pare umilitor.

Marian Jean Marinescu a spus astăzi că o să propună câteva amendamente, tocmai pentru ca acest act normativ să nu mai fie umilitor şi tocmai pentru ca el să respecte actele constitutive ale UE.

„Eu am propus: nu putem să discutăm despre o politică legală de migraţie a forţei de muncă din ţări din afara UE, atâta timp cât libertatea forţei de muncă din interiorul UE e îngrădită. Mai întâi trebuie să existe libertate totală în interiorul UE. Dacă această directivă va fi aprobată, vreau să apară în textul ei aşa: ţara care aduce persoane din state terţe trebuie să elimine restricţiile privind persoanele din Uniune pe domeniul respectiv.. Mi se pare o chestiune corectă. Am reuşit să am o convorbire cu comisarul Frattini şi mi-a spus că o să se uite cu atenţie pe această propunere”, a spus Marijean.

Dacă nu are succes, atunci mă gândesc că ar fi cazul ca România să acţioneze instituţiile UE în instanţă la Curtea Europeană de Justiţie pentru a obţine pentru cetăţenii ei drepturile garantate de tratatele constitutive.