Trimisesem de ieri o propunere pentru sumarul Evz, adică un material despre Sala Polivalentă şi pilonii ei gigantici care au fost transportaţi acolo zilele astea pentru a susţine acoperişul. Cum ştiam că am o conferinţă la 1 cu Mircea Geoană şi la 3 jumate cu Nicolăescu, m-am trezit destul de devreme şi m-am apucat să scriu repejor materialul cu Sala Polivalentă.

Am terminat la limită de trimis, am hotărât să nu iau laptopul la mine, deşi cred că era o idee bună, şi apoi am sărit într-un taxi către sediul PSD, pe Mihail Kogălniceanu.

Conferinţă tare cu Geoană: lansează o petiţie online împotriva diabolizării românilor în Italia. "Miniştri de paie şi închipuiţi", "tsunami anti-românesc"... declaraţii numa bune de pus în gura presei. În plus vine şi un  atac destul de virulent la Berceanu (cine ar fi crezut? ;)) ). Unde îl mai pui şi pe Nedelescu, acuzându-l pe Solomon că face proiecte de hotărâri de Consiliu Local după programul lui electoral (lui, adică al lui Nedelescu). Tare, ce să mai... Adică, de scris.

Numai bine că se termină conferinţa, că sar iar în taxi. "La Sala Polivalentă, unde stăm 2, 3 minute, apoi ne întoarcem în centru, încă nu ştiu unde", îi spun taximetristului şi mă apuc să dau telefoane. Evz vrea vreo 500 de semne cu Geoană şi petiţia şi "poze bune cu Sala, cât mai repede posibil." Bine, bine, dar de unde trimit? Îl sun pe Bogdan, care îmi spune că nu e la redacţie la Lido, dar că pot să mă duc, să dau drumul la un calc şi să trimit ce am de trimis.

Fac vreo 10 poze la Sală. Bine că era soare mult şi frumos afară, şi pozele au ieşit aşa cum îmi plac mie, cu muuultă lumină. Mă întorc la taxi şi plec spre Lido. Era 14.30 deja. Trebuia să scriu repede, să descarc pozele, să le trimit. Am scris repede 500 de semne, am descărcat pozele, i le-am trimis Anei pe mess.

Mă sună Maria. Şi eu aş fi vrut să vorbesc cu ea la o cafea... dar îi spun că nu am cum să vin, deşi ea era în Antic, perete în perete cu Lido. "E conferinţă cu Nicolăescu la 3 jumate... e deja 3.. şi mai am ceva repede de scris apoi tre să fug la PNL. Ştiu că rămăsesem datoare cu o taină, la cafea :(" Şi înţelege. Spune că îi pare rău că ai ei de la Buc nu vor să dea nimic politic în perioada campaniei.

Plec de la Lido, fac comandă la PML, ca de obicei, şi vine în 2 minute. "La sediul PNL, pe Mircea Vodă, nr. 1" Centrul, aglomerat like a highway to hell. Bine că întotdeauna feţele de la Bucureşti întârzie când au conferinţe "la ţară", cum zic ei probabil despre provincie. Şi cu atât mai bine cu cât pot să mă aşez la calculator la PNL , până ajunge Nicolăescu, să trimit repede o ştire cu noul bloc operator inaugurat la Spitalul Judeţean de Urgenţă. Aşa am putut să trimit în timp util o ştire de Turul României, cu siguranţa că apucă printul.

Aflu că de la Geoană toată lumea vrea să trimită şi acuzaţiile lui la adresa lui Berceanu. "Eu nu le transcrisei. Ooooooof" Şi mai stau cinci minute să trimit şi eu comparaţia lui Berceanu cu un "tăietor de panglici." Termin exact când începe conferinţa. Nu mai apuc loc pe scaun, aşa că scriu din picioare, cu agenda în mână, şi cu aparatul foto atârnat de cealaltă mână.

Sala Polivalentă, Spitalul Regional, criza medicamentelor, lista cu medicamente compensate, Groza şi contractele lui... Cel puţin două ştiri care merită trimise. Se termină conferinţa, fac repede comandă la taxi. Tot din taxi sun la Bucureşti. "Zise Nicolăescu în conferinţă că nu avem niciun fel de criză a medicamentelor... că pacienţii nu vor rămâne fără medicamente bla bla bla... merge de online?" Merge. Ajung acasă în 10 minute, dau drumul la laptop. Mă apuc de scris. Termin cu medicamentele. Intru pe evz. Fi-r-ar!!! Ştirea mea cu Geoană e main pe site... Doar că nu e a mea, ci e preluată de pe agenţii! Eu trimisesem 500 de semne înainte să apară orice info pe agenţii, pentru că aşa îmi ceruseră. nervi, nervi, nervi, nervi!

"Jur că nu mă mai duc niciodată la conferinţele ăstora de la Buc!!! Cheltui averi pe taxi, ca să ce? Să preia ei de pe agenţii??" Şi iar nervi, nervi. Dau refresh. Apare ştirea cu Berceanu. Cum o trimisesem eu, semnată de mine. Nervii se mai calmează.

Măcar să apuc să trimit şi asta cu medicamentele. Am trimis-o... Şi am mai trimis şi aia cu compensatele... că mie mi se pare importantă. M-am calmat. O să mă duc şi data viitoare la conferinţele ăstora de la Buc... de, ce să fac?

Dau refresh. Îmi apar medicamentele. Intru pe blog.

"Ce-ar fi să scriu un post despre cum decurge o zi din viaţa de reporter? Ar fi ceva... aşa ori îi sperii pe copiii care vor să se facă ziarişti, ori îi ajut pe cei care încă nu s-au hotărât şi cărora le place să alerge brambura de nebuni între ţşpe conferinţe şi trei poze. Măcar să nu uit să scriu la final că, totuşi, ieri nu am avut nimic de făcut. Am stat acasă toată ziua, am făcut curat, m-am uitat la TV şi m-am îngrozit cât de mult am de învăţat pentru sesiune. Hai... să vedem... New Post... <Curioşi cum arată o zi din viaţa de reporter?>"

PRIMUL ŞEF AL CANCELARIEI LUI ION ILIESCU CONFIRMĂ TRECUTUL SECURIST AL LUI SORIN OPRESCU

Nu-l cunosc personal pe doctorul Oprescu, ci doar din cât l-am văzut la televizor şi ce s-a scris despre el în presă în ultimii ani. Am cunoscut-o însă pe mama sa când era diplomată la Direcţia culturală şi apoi la Direcţia consulară ale MAE, direcţii în care am lucrat şi eu înainte de Revoluţie. Doamna Oprescu a fost trimisă la post, în anii ‘80, ca diplomat, consul la Secţia consulară a Ambasadei României la Berna. A trecut demult în nefiinţă; despre fosta mea colegă, numai de bine, Cel de Sus să o odihnească! Domnul Oprescu, tatăl actualului candidat la Primăria Capitalei era mare mahăr „la Secu“. Şi-a însoţit soţia, zice-se „sub acoperire“, câţiva ani, în Elveţia. Unică şi fascinantă această ţară, din foarte multe puncte de vedere. Sub pavăza neutralităţii sale proverbiale, „ţara cantoanelor“ şi capitala ei, Berna, în special, au fost şi sunt o răscruce de multe, unde la vedere ori sub acoperire s-au întretăiat interese, diplomaţi, agenţi consulari şi nu numai, ai tuturor ţărilor ce contează pe mapamond. Domnul „Oprescu senior“ este actualmente un onorabil pensionar, care a întreţinut de-a lungul anilor relaţii apropiate cu vecini importanţi din acest cartier exclusivist, între care şi fostul premier Adrian Năstase. Dar, mă rog, parafrazând un mare înaintaş, „slava părintească pe părinţi cinsteşte“. Băieţelul, adică „doctorul Oprescu“, a crescut dezmierdat şi răsfăţat în cartierul şic, exclusivist al nomenclaturii comuniste - „Cartierul Primăverii“, nume copiat „mutatis mutandis“ după cel similar de la Moscova.

Doamna Oprescu a fost trimisă la post, în anii ‘80, ca diplomat, consul la Secţia consulară a Ambasadei României la Berna. A trecut demult în nefiinţă; despre fosta mea colegă, numai de bine, Cel de Sus să o odihnească! Domnul Oprescu, tatăl actualului candidat la Primăria Capitalei, era mare mahăr „la Secu“. Şi-a însoţit soţia, zice-se „sub acoperire“, câţiva ani, în Elveţia. Unică şi fascinantă această ţară, din foarte multe puncte de vedere. Sub pavăza neutralităţii sale proverbiale, „ţara cantoanelor“ şi capitala ei, Berna, în special, au fost şi sunt o răscruce de multe, unde la vedere ori sub acoperire s-au întretăiat interese, diplomaţi, agenţi consulari şi nu numai, ai tuturor ţărilor ce contează pe mapamond. Domnul „Oprescu senior“ este actualmente un onorabil pensionar, care a întreţinut de-alungul anilor relaţii apropiate cu vecini importanţi din acest cartier exclusivist, între care şi cu fostul premier Adrian Năstase. Dar, mă rog, parafrazând un mare înaintaş, „slava părintească pe părinţi cinsteşte“. Băieţelul, adică „doctorul Oprescu“, a crescut dezmierdat şi răsfăţat în cartierul şic, exclusivist al nomenclaturii comuniste - „Cartierul Primăverii“, nume copiat „mutatis mutandis“ după cel similar de la Moscova.

Iliescu, Năstase, Oprescu versus Geoană... măi să fie, cum devine de se leagă!

Preşedintele Iliescu l-a simpatizat pe „Oprescu junior“ şi cred că îl mai simpatizează şi astăzi. (A avut întotdeauna o slăbiciune pentru odraslele „ vechilor tovarăşi de luptă“, ai lui şi părintelui său, fie el Roman, Bujor sau Tismăneanu, pentru a cita doar câţiva). În acest context mi s-a părut normală ascensiunea doctorului Oprescu în partidul preşedintelui Iliescu. I-am urmărit totodată prestaţia modestă (era să zic mediocră) în timpul celor două candidaturi ratate la funcţia de primar general al Capitalei; a muşcat lamentabil ţărâna, deşi avea în spate sprijinul stângii bucureştene şi nu numai. Eu unul nu m-am bucurat, deoarece, deşi este şi el un veros, probabil, nu ar fi fost un ticălos - sunt convins - cum s-au dovedit cei care l-au învins. Dar nici nu mi-a părut rău; pentru un motiv de principiu, ce nu are de-aface cu CV-ul sau suma de calităţi/defecte ale personajului (alură de playboy, orgolios, dar şic, tipic pentru Farfurizii şi Caţavencii produşi după revoluţie în spaţiul nostru mioritic).

Nu este „superman“; la această calitate aspiră în van!

Într-adevăr, doctorul nostru deconcertează prin ceea ce însuşi face şi debitează. Exemple:
- l-am auzit spunând că, de regulă, doarme doar trei-patru ore pe noapte! Măi, frate, să fii bun chirurg în aceste condiţii mi se pare „peste poate“. Oricum, cine - dacă ar şti - s-ar lăsa operat (fie şi în caz de o banală apendicită) de un chirurg ce n-a dormit decât trei ore şi, omeneşte vorbind, are acuitatea mişcărilor tocită. Başca hărţuiala că este aşteptat în aceeaşi zi: la un alt spital, la rectorat, plus şedinţa de la Senat.
- să fii director la două spitale înseamnă să te împarţi, zilnic, măcar în două (nu numai în zile senine, ci şi de ninge, şi de plouă). Constatări banale vor dovedi oricui că orice-ai zice, orice-ai face, ba la unul, ba la altul, o să spargi câteva oale.
- senator nu-i o sinecură, o îndeletnicire în care să fii apreciat după ce scoţi pe gură. Într-o ţară ca a noastră, după o revoluţie ce a făcut „tabula rasa“ din legislaţia comunistă şi a clădit (în greoiul Parlament bicameral, cu atâta trudă, incoerenţe şi frecvente schimbări/modificări) legislaţia care acum există - ei, bine, domnilor - a încerca să faci munca de senator printre picături, este o farsă sinistră! Senator înseamnă „full time job“ (slujbă ce-ţi ocupă tot timpul - n.a.). Dacă în Parlamentul nostru ba nu-i cvorum, ba se doarme-n sală, este că parlamentarii - în majoritatea lor - sunt cumularzi de posturi. Osteniţi, nedormiţi - îi vezi cum, pe furiş, ca să reziste, se uită după apă să poată înghiţi discret hapul -, un lucru este clar, numai la ce se discută domniilor lor nu le stă capul.
- profesorul universitar ce se respectă tebuie să ţină el cursul, să fie prezent la unele seminarii şi la examene. El, şi nu asistenţii, este titular şi aşteptat. Din cauza cumularzilor, generaţii de studenţi termină studiile fără să-şi vadă profesorul. Asta nu este bine şi este în dauna calităţii învăţământului superior românesc.
Să fim serioşi, domnule doctor Oprescu, nu sunteţi un supraom! Nu încercaţi să păcăliţi cu explicaţii scărpinate că aţi fi în stare să le faceţi pe toate, cu experienţa pe care o aveţi de a croşeta şi gestiona atâtea „joburi“ cumulate!
Capitala noastră este atipică. Ea nu a fost concepută şi construită arhitectural ca o capitală, cu un „PUZ“ (Plan Urbanistic Zonal - n.a.) elaborat şi schiţe pentru dezvoltări viitoare perene (cum este cazul marilor capitale europene). Sankt Petersburgul şi acum se extinde pe baza zapiselor arhitecturale aprobate de Petru cel Mare. Domniile noastre (neaoşe ori fanariote) n-au lăsat planuri arhitectural elaborate pentru a Bucureştilor dezvoltare. Ca atare, „Cetatea lui Bucur“ s-a dezvoltat prin umflare, precum o gogoaşă diformă şi mare, într-o zonă atât de mlăştinoasă încât între marile case boiereşti şi hanuri se făceau poduri de scânduri groase peste mocirla adâncă (Calea Victoriei a fost „Podul Mogoşoaei“) pentru ca boierii să poată circula în caleşti. Asta este istoria veche a dragului nostru Bucureşti! „Micul Paris“, cum între războaiele mondiale i se zicea - şi acum denumirea ne umflă pipota - era ca o femeie uşoară de la „Crucea de Piatră“: sub faţa strident fardată, ridurile erau ca nişte adânci şanţuri, iar pielea de pe mâini era de munci şi boli venerice marcată. Arhitectura unor clădiri de bogaţi mahări, ceva magazine, grădina Cişmigiu (copiată după Parcul „Monceau“), teatrul bulevardier şi lupanarele vieţii de noapte reuşeau să ia ochii. Puţine din ele au rezistat cutremurelor succesive - politice şi fizice. După cel din 1977, pe multe clădiri de patrimoniu le sprijineau „popii“ (stâlpi de susţinere - n.a.).
Nu avea Bucureştiul elementele esenţiale de Paris deoarece:
- multele biserici ortodoxe la care cântau fonfăind popii, de ştaiful catedralelor gotice n-ai cum să le apropii. Mai nou, bisericile noastre au staţii de amplificare, nu ca să se audă frumos, cu sunet plin, serafice corale, ci ca preotul să se audă ca muezinul - cât mai tare.
- reţeaua de distribuţie a apei şi canalizarea sunt anacronice. Canalizarea este sugrumat îngropată şi nevizi ta - bilă. La fel fascicolul de cabluri, puţinele subterane. Tronsonul odată refăcut crapă din nou, următorul cade şi el de parcă-i un făcut. Parisul are o întreagă reţea de canale subterane, canale pe care se merge cu barca şi tunele prin care poţi merge în picioare, de pereţii cărora este agăţată şi ordonat fixată pe suporturi căblăraia toată.
- Dâmboviţa este într-un fel Sena noastră, dar în realitate nu este un râu adecvat pentru navigaţie utilitară sau de plăcere, ci o scurgere mocirloasă ce îndiguire cere.
- cu oricâte eforturi şi inventivitate tehnică, nu poţi să faci tronsoanele de poduri construite să se pupe. Că-i din lemn, fier sau piatră, pe ce pui mâna îţi rămâne în mână sau se rupe.
Administraţiile locale ce s-au succedat n-au rezolvat problemele de fond ale Bucureştiului; au ascuns doar gunoiul sub covorul oficial, iar uneori, mai rău, superficial l-au îngropat, precum face pisica atât cât solul îi permite - cu al său rahat. Capitala noastră acum este o bombă cu fitilul deja aprins. Vor căpăta curând caracteristici dramatice: circulaţia auto, parcările, metroul, construcţiile pe verticală, spaţiile verzi, poluarea. Iar pentru toţi bucureştenii trataţi cum merită gorobeţii rămâne întreagă problema asigurării calităţii vieţii. Ca să rezolvi toate acestea, nu eşti primar general de la 10 la 19, ci 24 din 24, zi şi noapte.
Nu ştiu cât se pricepe doctorul Oprescu la toate cele mai sus menţionate. Nemulţumirea oamenilor este că, de va fi ales, el nu va renunţa la unele îndeletniciri cumularde. Or, primarul general al oraşului Bucureşti va avea multe probleme despre care contribuabilii bucureşteni vor zice că „nu mai suferă amânare“, că arde. Înainte de Ziua Copilului (1 Iunie a.c.), când bucureştenii se vor îndrepta spre urne pentru a vota, este dispus oare doctorul Oprescu a da o declaraţie solemnă că de va fi ales în funcţia de primar general al Capitalei, nici o altă funcţie nu va mai cumula? Mă tem că ba! Iar de n-o va face, eu sunt unul din mulţii care nu îl vor vota!

Doctorul Oprescu se vrea mare om politic

Să mă explic: peste tot în ţara asta cumularzii fac un mare rău; aceşti indivizi convinşi că ei sunt de neînlocuit, deşi cimitirele sunt pline de cei, ce când au trăit, aşa au gândit! În România noastră contemporană, la nivelul dregătoriilor în orice domeniu, sunt atâtea de făcut, încât un om - oricât de sănătos şi cu putere de muncă ar fi el - nu are destul timp, energie, pricepere şi expertiză pentru a face bine şi îndeplini cu brio mai multe dregătorii, ci doar o singură dregătorie! Repet, pentru a fi limpede pentru cei care-l iubesc pe acest discipol al lui Hypocrate, pe care îl respect, dar pe care - întrucât este un mare cumulard - îl critic! Pledoaria mea nu are nimic personal cu doctorul Oprescu ca persoană, ci ca „animal politic“. Pe această temă, rog să luaţi în considerare o mică divagaţie. În timp, la primării, aproape toţi multicumularzii au devenit redutabile caracatiţe care pe tentaculele funcţiilor ce le deţin au zeci de ventuze cu care - dincolo de ce li se cuvine pentru munca prestată - sug preţul traficului de influenţă la care se dedau mafiile toate (dar îndeosebi cea imobiliară): şi de la bogatul prins la înghesuială ori pus pe căpătuială şi de la săracul ce a călcat pe bec cu fiscul şi taxele locale (orice bucureştean are de plată multe angarale), şi de la studentul tânăr, şi de la studentul bătrân de la fără frecvenţă (pentru a li se da examene şi diplome, şi licenţe, şi rezidenţiatul, şi doctoratul, şi - de ce nu - toate în cât mai puţini ani), şi de la lacomii zilei (ce spârcuie spaţiile verzi), şi de la năpăstuiţii sorţii (ce n-au lumină electrică diseară), şi de la românul verde, şi de la minoritari (în calitatea lor de contribuabili buni de plată, turma nemulţumită de la care vin ai primăriei biştari), şi de pe bolnav, de pe viu şi de pe mort, că doar orice om serios ştie: banul n-are miros. Şi ce dacă puţina presă credibilă îi pune mereu, neobosită, la stâlpul infamiei? Nicio autoritate nu se sesizează, nu se declanşează nicio anchetă din oficiu, nimeni nu iniţiază vreun proiect credibil de lege pentru a pune capăt cumulului de funcţii devenite incompatibile, dovedite nocive, nimeni nu îndrăzneşte să supere pe aceşti cumularzi, ce sub aparenţa surâsului îngheţat se uită de sus la vulg, ca la maidanezi (după caz, cu simpatie, cu condescendenţă, cu milă, cu dispreţ, cu scârbă, aruncându-le firimituri dacă fac sluj, dar arătându-le caninii şi băţul de vin prea aproape etc.). Cei care-şi asumă riscul să-i critice sunt consideraţi biete „jigodii care latră“ (în timp ce ei scot banii şi din piatră seacă, din borduri, cârpit gropi şi asfaltări succesive), iar caravana traiului opulent al cumularzilor trece imperturbabilă prin viaţă. La fel de imperturbabil apare şi personajul public pe care şi-l construiesc, în toate ipostazele (tras la patru ace, cravată Gianni Versace). Imagine afectată doar de viciile de care nu vor să se dezbare şi care îi fac pe unii aleşi la primăria mare sau primăriile de sector - primari, consilieri, ca de altfel pe majoritatea îmbogăţiţilor peste noapte - să îmbătrânească mai devreme şi să se încercănească. Nu de la multiplele probleme grave ale Bucureştilor - de asta, pe cinstite, pe aleşii noştri îi doare în şpiţ -, ci de la traiul pe picior mare, udat prea des cu românescul şpriţ!

sursa: Interesul Public

Pe aceeasi tema: Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (II) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (III) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (IV) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (V) , Sorin Oprescu, fiul de securist, cumulul de functii si problemele Bucurestiului (VI)

Azi, hop şi Geoană. Cu elicopteru', la Sâmbra Oilor. Oile au fost mulse de mult pe când a sosit şi plecaseră la munte, dar rămaseră petrecăreţii. Câtă frunză şi iarbă. Nu l-am prins la urdă ori pălincă, nu în poză, dar s-a dedat la ţâpurit ... 

Desigur, toate formaţiunile politice au practicat şi continuă să practice - deşi campania electorală care a început interzice acest lucru - proba de lansare a pomenilor de tot felul spre alegători, însă, zicerea liderului, despre care se crede că îi conduce pe social-democraţi, merită oarece atenţie.

Merită, pentru că, în România, se practică social-democraţia cu melon, evident, dacă ne referim la lideri, mai naţionali sau mai locali, deşi mesajul acestora se adresează electoratului cu bască.

De altfel, Cristian Diaconescu, băiat fin, a şi declarat, cu prilejul aceleiaşi serbări populare, că nu-i plac micii. Fără să precizeze dacă preferă hamburgeri sau altceva.

Desigur, pentru poporul chemat la urne, sînt buni şi micii, şi hamburgerii, şi berea, orice, numai să fie! Pentru cei care vor să fie aleşi, dacă nu sînt buni micii şi berea, se pot servi caviarul şi şampania.

Chestie de gust. Cît despre starea de spirit, acum, cînd a început numărătoarea inversă pentru localele din 1 iunie, cel mai bine o ilustrează urletul lui Vanghelie: "Vă propun un spectacol artistic şi micul românesc!". Pe ei, mă, pe ei, pe ei, pe mama lor! Adică, pe mici...

Care-i smenul ? Treaba e ca daca tot deschide BOR sezonul la sfinti presedintele PD-L Bistrita-Nasaud, deputatul Ioan Oltean s-a gandit adanc si...si...? Ghici pe cine a invitat ?...Eeee ?

No bine, clar ca de Pirat era vorba dar treaba e ca , o data-n viata ( si probabil singura  :) ) Geoana i-a luat fatza matelotului, el deja anuntase ca va fi prezent la marele eveniment.

Restul e tacere.

Pardon.

Restul vor fi discursuri electorale.

Intrebare: ce va face domnul Vanghelie de acest 1 mai? Is curios pentru ca n-am auzit de vreo mare manifestatie planuita... si cam ar fi cazul, mai ales ca incepe oficial si campania electorala pentru locale.

"In mod cert, Adrian Nastase este unul dintre cei care se califica pentru o astfel de perspectiva", a afirmat Geoana. El a mai spus ca partidul pe care il conduce isi va desemna candidatul pentru alegerile prezidentiale din 2009 "in mod democratic" si ca, pana atunci, PSD se va concentra pe indeplinirea obiectivelor imediate: castigarea alegerilor locale din iunie si a celor parlamentare din toamna, precum si instaurarea unui Guvern social-democrat.

"Deocamdata, avem de castigat alegerile locale si le vom castiga, avem de castigat alegerile parlamentare si le vom castiga, avem de dat un Guvern social-democrat Romaniei si il vom da", pretinde Mircea Geoana.

Nastase a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, la Vaslui, ca este pregatit pentru o noua confruntare cu Traian Basescu intr-o eventuala desemnare a sa din partea partidului la viitoarele alegeri prezidentiale. El a sustinut ca tot mai multi romani se gandesc la o alternativa, in conditiile in care, Romania condusa de Traian Basescu, sta in haos si scandal. Mircea Geoana participa, miercuri, la Galati, la lansarea candidatilor social-democrati la Primaria municipiului Galati si la presedintia Consiliului Judetean.

Si ce mai castigi domn' Geoana? Eu cred ca cele mai mari sanse le ai de a castiga titlul de Prostician al anului. Cine sa-l voteze pe Bombomel, cand el sta cu spatele la popor si isi numara ouale?

sursa: Ziua

"L-am supărat oare pe Geoană? Am supărat că de pe poziţia de independent doresc să particip la lupta delectorală? Am supărat cumva pe ceilalţi lideri de partid? De ce să le fie frică de Oprescu ? Pentru că Sondajele de opinie, cam toate, în general, arată că sunt situat cu 20 de puncte deasupra celorlalţi candidaţi? Supăr cumva pe fostul primar al Capitalei?" deranjez cumva că pot să acced în această luptă şi că pot să o câştig? Deranjez cumva că trebuie să deschid dulapurile din care o să cadă o serie întreagă de scheleţi care sunt ţinuţi sub cheie?" s-a întrebat retoric senatorul Sorin Oprescu.

Oprescu a mai spus că a fost dezinformat fiind anunţat prima dată că este nevoie de minimum 5.000 de semnături de susţinere, pentru ca apoi să i se spună că are nevoie de peste 35.000.

"Sunt convins, din cauza zvonurilor de aseară şi a presiunilor pe care am început să le simt, că totul a fost un scenariu" (...) "Găştile astea flămânde, politicul le-a adus în Bucureşti", a susţinut senatorul.

Sorin Oprescu susţine că a respectat procedurile de rigoare în centralizarea semnăturilor şi a adăugat că deţine şi alte semnături pe care nu a reuşit încă să le verifice. "Invalidarea a 5.000 de semnături ale bucureştenilor este dispreţul pe care îl acordă aparatul administrativ acestor bucureşteni care au semnat în susţinerea lui Oprescu", a precizat fostul social-democrat.

Senatorul a anunţat că are copiile listelor depuse la BEM, pe care le-a prezentat deja la tribunal.

Amos News

The advantage of the more traditional socialist command economy would be that socialist enterprise can provide on the basis of need, and does not simply respond to the drive to increase share value. Also, the capitalist world economy is crisis prone: partly due to overproduction, partly to crises of demand. A traditional socialist economy continues production regardless of demand, and is less prone to overproduction. Marxists also believe that an increasing organic composition of labour leads either to crises in the rate of profit, or otherwise moves to increase the rate of exploitation. Without moving to socialise all production, a compromise response to this could be to compensate labour through the social wage, wage earner funds and employee share ownership.Today, however, most democratic socialists believe there is a role for the market. I will now consider the position held by many democratic socialists: that goes beyond the traditional Marxist demand for planning.

Most democratic socialists today believe that price signals and the feedback provided by the market is important in providing quality goods and services. But this does not comprise capitulation in the face of neo-liberalism. Democratic socialists also see a need to democratise the economy: whether through wage earner funds, co-operative enterprise, government business enterprises and public infrastructure, or other measures. As indicated, such measures can also compensate workers for a lower wage share of the economy, as the capitalist system moves to increase the rate of exploitation.

Democratic socialists also resort to labour market regulation, industry policy, the social wage, a progressive taxation system – to realise social objectives, and create a more just society. Industry policy is a compromise between planning and the market. There is no central planning - but the government intervenes to promote particular industries: perhaps those requiring high skills and providing high wages. This approach has been tried in Europesince today.

The democratic socialist approach is superior to neo-liberalism for a number of reasons:

-it can provide for full employment without resorting to "labour market clearing" mechanisms involving poor wages and conditions

-it can provide for goods and services on the basis of need: not just on the basis of maximising share value. An example, here, may be the trend for some major banks in Romania to close regional branches to maximise profitability. Were Romania to have a public-owned bank again, that bank could provide services to regional Romania on the basis of need, regardless of profitability.

-Government Business Enteprises can provide competition in oligopolistic industries, and counter corruption and collusion

-Public enterprise can provide a stream of revenue to government to provide for social programs

-A mixed democratic economy, as pursued by democratic socialists, can provide the right mix of market signals and mechanisms, with appropriate regulation to meet social objects, and the provision of goods and services on the basis of need.

-An interventionist industry policy can ensure a good balance of trade, promote high wage and high skill industry, promote research and development, and provide the right balance between market mechanisms and planning. It can also promote particular industries to meet social objectives: eg - promoting research in the field of renewable energy to combat global warming.

-The labour market can be regulated to provide minimum wages and conditions for all

-A strong social wage can provide services for all on the basis of need: health, aged care, education, welfare

-Demand management mechanisms can be deployed to combat recessionary tendencies.

1=

Bine, bre Cristi, că te interesează ce zice un prostănac. Păi aşa jigodie ai ajuns????

"Nu pot sa fiu ipocrit si sa nu recunosc lucrul asta, ca n-as face altceva decat as spune lucruri care de fapt nu sunt adevarate. Toata lumea se gandeste la ceea ce ar aduce ca aport actualul Partid Conservator si, sigur, este vorba de televiziuni, de trustul de presa", a declarat Ilie Sarbu pentru RFI. In capitolul V, articolul 16.5 al Acordului, se prevede ca "in campania electorala pentru alegerile parlamentare, partenerii vor promova, prin toate mijloacele, inclusiv mediatice, oferta politica si electorala, proiectul Programului de guvernare, precum si candidatii Aliantei Politice PSD-PC. "Toti se feresc de conservatori, dar cand se apropie alegerile le devenim simpatici. Este clar interesul pentru Antene si mediatizare. Le e rusine sa recunoasta asta", ne-a spus un vicepresedinte PC. Mircea Geoana a incercat sa elimine speculatiile, spunand ca Acordul nu a fost facut de dragul Antenelor, ci pentru a elimina de la guvernare puterea portocalie.

..sunt bineinteles politicienii din cele doua partide (protocolul semnat, la mihnea). falsii moralisti de la televizor si de pe blog sunt usor de depistat, dar refuz sa cred ca TOTI ziaristii care lucreaza in trustul detinut de familia voiculescu se vor lasa folositi intr-o lupta politica mizerabila, doar pentru un salariu mai mare. presa nu ar trebui sa fie maciuca parvenitilor tranzitiei. indiferent in ce partid se afla acestia.

PSD? inca o dovada, daca mai era nevoie, ca partidul nu s-a reformat nici macar in aparenta, si ca a ramas aceeasi gasca de securisti, comunisti si oligarhi, uniti numai dorinta de a fura si de a detine puterea necesara unui furt cat mai eficient. prima si singura cale a social democratiei romanesti.

fata de voiculescu si PC nu simt decat repulsie.  

(surse foto: antena 3, wikipedia)

Fericiti ca or sa apara pe toate antenele posibile pesedeii au votat entuziast alianta asta care e cam ca un anus impotriva naturii. Conservatorii care ar lua ca de obicei sub 2% in orice scrutin spera la mandatele redistribuibile pe lista. In parlament sa se vada ei ca pe urma...ura si la gara !

Astfel PSD asta condus de un genial prostanac catre dezastru isi mai bate un cui in sicriu.

O dedicatie speciala pentru viitorul defunct : PSD

http://www.trilulilu.ro/cuoreblu50/3329b8e0881f68

Mircea Geoană a declarat într-un discurs susţinut la lansarea candidaţilro PSD pentru alegerile locale că misiunea PSD este să redea "România românilor şi bogăţia să fie redistribuită echitabil în această ţară".

"Suntem partidul care a impus creşterea pensiilor în România şi aş vrea să nu uităm nicio secundă că primul care s-a opus creşterii pensiilor a fost însuşi preşedintele Traian Băsescu. Domnul Tăriceanu şi guvernul liber a încercat să mintă că ar fi fost ideea lor. PSD este cel care a crescut pensiile", a declarat preşedintele PSD Mircea Geoană, în această seară în cadrul lansării candidaţilor pentru alegerile locale.

Cu ocazia lansării candidaţilor pentru alegerile locale, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a făcut apel către toţi membri partidului „să se ducă şi să spună vecinilor despre haosul în care a ajuns ţara noastră din cauza guvernării lui Băsescu”. Geoană încurajează oamenii „să dea o şansă României”, conştientizând, totodată, că nu e normal ca economia românească să crească, dar ca poporul să nu trăiască mai bine.

„De ce se miră Tăriceanu că sunt greve? Atunci când economia o duce bine, trebuie să o ducem şi noi bine”, spune Geoană.

Potrivit lui Geoană, tot Tăriceanu este cel care a minţit poporul spunând că PNL şi PD-L au propus mărirea pensiilor, când în programul lor de guvernare nici nu exista aşa ceva.

Mai mult, guvernarea de dreapta se face vinovată de multe probleme cu care se confruntă România.

"Cine au fost cei care au construit un kilomentru de autostradaă? Oare nu au Orban şi Berceanu? Acum Ludovic Orban are tupeul să meargă la Bucureşti", a spus Geoană.

Discursul lui Geoana a avut drept tinta alegerile parlamentare, care sunt cele mai importante pentru evolutia unui partid

Discursului preşedintelui PSD i-a urmat cel al lui Cristian Diaconescu, care a promis că va scăpa capitala de guvernarea liberală care "a îmbolnăvit Bucureştiul". Diaconescu spune că nu este normal ca însăşi Primăria Capitalei să taie copaci şi să priveze copiii de spaţiul verde.

"Acum vi se propune continuitatea. Priviţi în jurul vostru, bucureşteni! Ce doriţi să continue? Această politică de haos, de dezordine, de bătaie de joc sau altceva? Un model european, un model pe care noi bucureştenii îl meritărm cu toţii", a fost mesajul candidatului PSD la Primăria Capitalei, Cristian Diaconescu.

Dan Tudorache intră în cursă la sectorul 1. Neculai Onţanu va încerca să obţină al patrulea mandat la Primăria sectorului 2. Doru Giugulea va candida la sectorul 3, Vasile Mihalache la 4, Marian Vanghelie la 5 şi Dan Darabonţ la sectorul 6.

În PSD s-a ajuns greu la o înţelegere în privinţa persoanei care se aruncă în luptă pentru Primăria Generală, de unde şi întârzierea în lansarea candidaţilor. S-au vehiculat, pe rând, numele lui Sorin Oprescu, Marian Vanghelie, Victor Ponta, Ion Iliescu, Miron Mitrea, pentru ca în cele din urmă să fie ales Cristian Diaconescu. Numai că acesta a declarat deja, de mai multe ori, că nu şi-a dorit deloc această postură.

Altlfe marea stire e ca domnul Sorin Oprescu pare hotarat bine sa candideze. E greu de dedus cine si de ce va pierde, e foarte important modul in care Oprescu va relationa cu Cristian Diaconescu, La prima vedere Orban e si mai ingropat in segmentul "de ce mai candideaza" iar Diaconescu are o buna sansa sa piarda niste electorat. pe de alta parte poate ca independentul si PSDistul or sa-l "ucida" in dezbateri si programe pe PDList si or sa intre in turul doi. Sincer sa fiu situatia nu mi-ar parea chiar antipatica...

Lansare cu cintec simbata in Voluntari: cintaretul Adrian Minune, alias Adi de Vito, a urcat pe scena amenajata de PSD cu ocazia prezentarii candidatilor la alegerile locale, dar nu doar in calitate de artist, ci si in calitate de membru de partid cu aspiratii.

El candideaza din partea PSD pentru Consiliul Local al comunei ilfovene Stefanesti, fiind dispus sa puna la bataie o parte din averea sa pentru campanie, potrivit realitatea.net. Desi nu stie nici macar numele real al cintaretului - Adrian Simionescu -, liderul PSD Ilfov, Gabriel Oprea, e convins ca acesta va cistiga un loc in Consiliul Local, „pentru ca este foarte apreciat de oameni“.

Intrebat cum a ajuns cintaretul pe listele partidului, Oprea a declarat pentru Cotidianul ca „ideea nu a fost a mea, a fost propunerea lui, pe care organizatia Stefanesti a acceptat-o“.

„Domnul Minune e apreciat de locuitori pentru ca s-a realizat profesional si financiar si e dreptul lui sa candideze, asa cum orice cetatean are acest drept. E membru al organizatiei PSD Stefanesti si e o personalitate in localitate. Orice om capabil, valoros, care e un exemplu pentru cetateni si are sanse sa cistige e bine venit sa candideze“, continua seful PSD Ilfov.

La evenimentul de simbata a fost prezentat si candidatul social democratilor la Consiliul Judetean Ilfov. „V-am mai adus un general in judet“, a afirmat Oprea despre Anghel Iordanescu, solicitindu-le celor prezenti sa ii dea votul pe care il merita. Fostul antrenor al tricolorilor a fost laudat si de Mircea Geoana, prezent si el in Voluntari.

Dupa prezentarea candidatilor, cei 5.000 de oameni prezenti la lansare au asistat la un concert la care au cintat mai multe formatii de „diferite genuri“, dupa cum spune Oprea, si bineinteles Adi Minune. Actualul primar al localitatii Voluntari, Florentin Pandele, l-a introdus pe scena pe cintaret: „Cel mai mare primar al manelelor“. Artistul si-a inceput prestatia exclamind: „Hai PSD, hai PSD, sa traiasca Pandele! Ce mare onoare!“.

Mircea Geoana a parasit insa scena chiar in momentul in care a intrat manelistul. Oprea sustine ca plecarea presedintelui PSD nu are legatura cu intrarea lui Minune pe scena, ci ca „a stat o ora, cit s-au prezentat candidatii si a plecat. Spectacolul a continuat“. Marele absent al evenimentului de simbata a fost Ion Iliescu, care era asteptat sa vina impreuna cu Mircea Geoana. Intrebat daca va apela si la alti manelisti in campania electorala, pentru spectacolele la care participa simpatizantii PSD, Oprea raspunde taios: „Campania noastra nu este o manea politica“.

Adi Minune nu este insa singurul manelist care paseste in politica. Potrivit realitatea.net, Carmen Serban vrea si ea sa candideze ca independenta la Primaria Timisoarei. Un alt manelist, Dan Bursuc, a declarat pentru Cotidianul ca a fost deja contactat de mai multe partide pentru concerte care vor avea loc in campania electorala. „Pentru mine nu conteaza ca aia sint liberali sau pesedisti, daca apeleaza la serviciile mele profesionale eu sint bucuros. Am cintat si in celelalte campanii electorale pentru toate partidele si in aproape toate orasele“, a adaugat el.

sursa: Cotidianul

Băsescu cică şi-a şifonat maşina pentru că, trecând pe lângă Primăria Capitalei, s-a uitat cu jind la clădirea unde şi-a dat singur casa din Mihăileanu, unde a negociat stagnarea cincinală a Bucureştiului şi unde, printre alte altele, s-a decis că misiunea lui în viaţă nu e să-şi lase mustaţă, ci alta, mai în deal.

Geoană nu se ştie de ce a făcut accident. Şi nici nu contează. La urma urmei vorbim de Geoană...

"O cetăţeancă" ne spune într-un post mai jos "Preudo-poveste..." (de fapt un comentariu la un post mai vechi, dar să nu ne încurcăm prea tare) că l-a văzut pe Tăriceanu pe bicicletă în trafic şi că premierul care este a înjurat-o.

Hopa fleoşc! Preafericitul Daniel, adică Partiarhul, şi-a rupt piciorul stâng. Deci chiar că a fost dată dracului ziua de ieri.

Ziua Judecăţii se apropie... Oooooo, ieeeeeee!

Aici poţi să citeşti despre Mircea Geoană şi maşina sa înmatriculată B 01 PSD. LOL

Aici poţi să citeşti despre Traian Băsescu şi maşina sa înmatriculată B 11 FRH, proprietate a SPP.

Mare noroc că băieţii ăştia nu se întâlnesc în trafic. Sau se căutau, oare?

p.s. acum îmi dau seama: adică SPP a cumpărat un Golf pentru Băsescu? în ce ţară trăim, frate!?

Asta sa fie o coincidenta? Sau e un mod in care cel de sus le arata ca au aceleasi tabieturi, obiceiuri si directia in care merg e una si aceasi?

Glumesc... evident ....