pana nu si-o schimba din nou lupul blana si maria palaria.. (de fapt palaria ar trebui sa-si gaseasca o noua marie, conform proverbului; nu se ia in considerare aceasta optiune :p)

Într-o zi vom sta cu toții înaintea Împăratului cerurilor, iar unii vor fi auziți spunând "Dacă aș fi știut i-aș fi dat ce aveam mai bun." Problema este că știm acesta și totuși îi dăm lui Hristos resturi, rebuturi sau lucruri care ne costă foarte puțin. Deoarece Dumnezeu ne iubeste, El ne-a dat ce avea mai bun: pe Fiul Sau. Tu ce îi dai Împăratului?

1 Al Domnului este pamantul cu tot ce este pe el, lumea si cei ce o locuiesc!

2 Caci El l-a intemeiat pe mari, si l-a intarit pe rauri.

3 Cine va putea sa se suie la muntele Domnului? Cine se va ridica pana la locul Lui cel Sfant?

4 Cel ce are mainile nevinovate si inima curata, cel ce nu-si deda sufletul la minciuna, si nu jura ca sa insele.

5 Acela va capata binecuvantarea Domnului, starea dupa voia Lui data de Dumnezeul mantuirii lui.

6 Iata partea de mostenire a celor ce-L cheama, a celor ce cauta Fata Ta, Dumnezeul lui Iacov.

7 Porti, ridicati-va capetele; ridicati-va, porti vesnice, ca sa intre Imparatul slavei!

8 "Cine este acest Imparat al slavei?" - Domnul cel tare si puternic, Domnul cel viteaz in lupte.

9 Porti, ridicati-va capetele; ridicati-le, porti vesnice, ca sa intre Imparatul slavei!

10 "Cine este acest Imparat al slavei?" - Domnul ostirilor: El este Imparatul slavei!

[Versete din Biblie, Psalmul 24]

• D - Singura cale de salvare a omenirii era ca Iisus sa moara. Pacatul este atat de hidos in structura lui incat nici o alta jertfa nu ne putea salva. Dumnezeu, in iubirea Lui, a pregatit planul mantuirii mai inainte ca primii nostri parinti sa pacatuiasca. Scopul suprem al vietii lui Iisus pe pamant era sa moara ca jertfa inlocuitoare pentru noi.

• L - Iisus nu a murit datorita durerilor si ranilor fizice, ci a murit datorita greutatii tuturor pacatelor omenirii. Pacatele noastre au facut ca inima lui Iisus sa se sfasie literalmente. Prin orice pacat in care ne complacem continuam sa il rastignim pe Iisus. Nu ar trebui sa acuzam pe nimeni de nimic deoarece noi suntem ucigasii lui Iisus prin viata noastra pacatoasa.

• M - Prin moartea Lui inlocuitoare si rascumparatoare am fost salvati. Daca Iisus nu murea in locul nostru, rasplata noastra era moartea vesnica. Doar Iisus putea muri ca jertfa rascumparatoare pentru noi. El a platit pretul pacatelor noastre pentru ca noi sa avem cale libera spre viata vesnica.

• Mi - Noi meritam manifestarea indreptatita a maniei lui Dumnezeu. Iisus insa a luat aceasta pedeapsa asupra Lui si astfel am fost indreptatiti inaintea Tatalui. Totodata, Iisus a refacut legatura intre Dumnezeu si oameni, a adus impacarea. Prin jertfa Lui primim haina neprihanirii care inlocuieste haina noastra manjita de pacat.

• J - Oricat de buni am fi, nu am putea niciodata sa ajungem la inaltimea staturii plinatatii lui Hristos. De aceea nu trebuie sa ne chinuim sufletele degeaba, prin multitudinea faptelor noastre bune nu putem castiga nici macar o farama de mantuire. Oricat de buni am fi, nu vom ajunge niciodata la perfectiune. Sfintenia o primim in dar la Cruce.

• V - Pe Cruce Iisus a biruit fortele raului si astfel noi putem trai cu speranta mantuirii. Suntem asigurati prin victoria Lui ca Satana va fi nimicit alaturi de toti supusii lui (ingerii cazuti si oamenii care nu au acceptat darul mantuirii), pacatul nu va mai aparea niciodata, ispasirea nu va mai fi repetata si va urma o vesnicie plina de armonie. Tot ce a fost rau va fi aruncat in marea uitarii si o bucurie vesnica va incununa capul celor mantuiti. Universul va fi in deplina siguranta, razvratirea nu-si va mai arata coltii vreodata.

]]> http://agnosticus.wordpress.com/?p=33 Sat, 12 Apr 2008 16:56:25 +0000 agnosticus http://agnosticus.wordpress.com/?p=33

CONSTANTIN CEL MARE SI... CRESTIN. In mod surprinzator, intreaga crestinatate idolatrizeaza personaje indoielnice, carora li se confera aura sfinteniei. In realitate, acestea nu au nimic din caracteristicile sfinteniei. Criminali, ticalosi, jefuitori, desfranati, lipsiti de orice scrupul moral, asa au fost multi dintre sfintii bisericii crestine. Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 - 22 mai 327), sarbatorit cu mare fast in data de 21 mai a fiecarui an ca Sf. Constantin, nu a fost altceva decat un individ salbatic, avid de putere si un autocrat sangeros.

Reprezentarea colectiva sacrosancta a fost plasmuita si impusa de biserica, institutie care a falsificat grosolan aproape 2000 de ani de istorie: astazi ne este servita o imagine idealizata a imparatului. Intrebat despre imparatul Constantin, orice crestin va raspunde: a fost un crestin pios, bland si iertator, darnic, ocrotitor al celor oropsiti si adversar neimpacat al aristocratiei care beneficia de privilegii intangibile. Un sfant ingrijorat si preocupat de soarta mizera a celor multi, un sprijin al multimilor. Daca a fost sanctificat de biserica, atunci documentele istorice nu mai au nicio importanta pentru credulii inrobiti principiului "Crede si nu cerceta!". In sfera religioasa, elementul dogmatic primeaza asupra celui critic, cel utopic asupra celui factual, cel ecleziologic asupra celui antropologic.

FAPTELE. Constantin ajunge sa detina puterea absoluta in urma unui sangeros razboi civil, ordonand executia celorlalti membri ai tetrarhiei (asociatii sai la conducerea imperiului) si, ulterior, pe toti pretendentii legitimi la succesiune. Dorintei maladive de putere si de stapanire a unor teritorii cat mai vaste ii cad victime: Licinius, cumnatul lui Constantin, asasinat in anul 325 din ordinul imparatului; Maximian, socrul imparatului, arestat si obligat sa se sinucida; Crispus, fiul imparatului, executat in Istria, la Pula, prin scufundare in apa clocotita; Fausta, sotia imparatului, suspectata de adulter si ucisa dupa 19 ani de casnicie cu Constantin. Si lista nu se opreste aici. Numele lui Crispus si al Faustei au fost sterse din toate inscriptiile si documentele, dupa modelul egiptean, pedeapsa cunoscuta ca damnatio memoriae.

Seria de crime oribile, cruzimile inimaginabile si temperamentul violent al lui Constantin au ingrozit si, totodata, au creat un curent ostil imparatului care, pentru a scapa de oprobriul cetatenilor Romei, de pierderea puterii si de un posibil asasinat, a decis mutarea capitalei imperiului la Constantinopol, azi Istanbul, Turcia.

Studiile saptamanale pot fi downloadate in format pdf de pe http://studiibiblice.googlepages.com

Tipareste la imprimanta acest rezumat

(material "care este" si trebuie tratat ca un pamflet)

Manelizarea Romaniei se apropie de un final apoteotic. Fara nici o conotatie rasista tuciurismul ne-a invadat viata si intimitatea in cel mai grosier mod. De la pomanagii colturilor de strada si intersectii, la omniprezentele palate cu turnulete de tabla galvanizata... de la shintoismul suprarealist cu valente de sabii katana, wakizashi, shuriken, sarbacana, tonfa, eliberari ritualice de intestine (seppuku, cel putin declarativ) cu iz de razboi intertribal de prin satele sudiste "majoritar minoritare", la imaginea tarii data de coloniile de hoti si violatori "rr" (omi) de la periferia marilor metropole europene...ce mai o adevarata feerie in alb si negru...

Stai atunci si te gandesti ca omul serios si cinstit cum ca ce vina simbolica ai avea trasa pe raboj de sa patimesti pentru ceva facut de "aproapele si tovarasul tau de tara"?! Oare pe tine-mine ne-a intrebat cineva in tara si lumea asta in legatura cu normele de bun simt general acceptabile sau acceptate inainte sa ni se puna stampila in frunte si stresul pe suflet? Oare explicatii de genul "au patimit destul sute de ani si acum isi traiesc viata" sunt suficiente pentru a trai cosmarul "dictaturii minoritarului"?...

Oare de ce numai "eu" trebuie sa ma simt penibil cand gandesc, afirm si combat aceste defecte de pe pozitii fals democratice (pe criterii intocmite de "vizionari" ce nu au trait niciodata pe pielea lor binefacerile "parteneriatului"..), iar nu si cei ce comit aceste stari de fapt, ori ocrotitorii lor?...

Prin politica pasilor marunti am ajuns din aproape in aproape ca tuciurismul, semidoctismul si infractionalitatea originara sa se intromisioneze si in factorul de putere. Am ajuns ca un notoriu "self made man" (pe sens peiorativ) sa zapaceasca, sau mai bine zis "sa motiveze" prin diferite artificii specifice conducerea unui partid ca apoi sa fie uns "delphin" de capitala, in total dezacord cu curentul general de opinie si cu bunul simt. Ce se va intampla dupa ipotetica reusita? Staborul va decide bugetul, litigiile si PR-ul institutiei? Oare in acel moment vor exista limite ale ridicolului sau ne vom ghida dupa povata biblica "nu da omului greutati cat ar putea duce"...

Si totusi eu nu mai vreau sa fiu reprezentat in micro sau macrocosmosul meu decat de oameni formati in spiritul si educatia acelorasi cutume care conduc restul lumii civilizate. Nu vreau sa fie eu si cu dvs. un laborator de exprimente subliminal-psihogene.

Stiind ca intotdeauna adevarul umbla cu capul spart, nu ma astept ca bunul simt sa iasa sa-si promoveze in fatza crezul, dar ma astept in schimb ca in continuare hotii sa strige cel mai tare "hotiii!!"...

Acest mesaj a avut ca inspiratie recenta hotarare vinovata a unei anumite parti din PSD in a-si delega candidatul la primaria capitalei in persoana unui anumit sinistru mareean.

1=

Intr-o buna zi, IV il chema in sala tronului pe FF si ii zise pe un ton condescendent:

- Fiule, eu nu mai am mult de trait si va trebui sa trec fraiele regatului in mainile tale. Asa ca e timpul sa renunti la IRC, la playboy.com si la CounterStrike si sa imi dovedesti ca iti poti intemeia o familie. E timpul sa pleci in lume si sa iti cauti o mireasa pe placul tau, pt ca nu vreau sa pier fara nepoti, m-ai inteles?

- Dar tata...

- Sa nu te aud! Ti-am taiat accesul la internet. Game over!

Pus in fata inevitabilitatii, FF se decise sa urmeze sfatul tatalui sau. Prima grija a fost sa treaca pe la grajduri si sa isi caute un bidiviu cu care sa plece la drum. Cu toate ca era lenes nevoie mare, feciorul nu era catusi de putin prost, ba chiar dimpotriva.

Asa se face ca trecu nonsalant pe langa stalurile cu tablite pe care scria "Armasar pur-sange inside", stiind ca are sa gaseasca o gloaba cu puteri paranormale undeva in fundul grajdului, intr-unul din stalurile paraginite aflate in penumbra. Si chiar asa se intampla. Calul era slab de I se vedeau coastele, de-abia statea in picioare, naparlea smocuri-smocuri, avea o respiratie fetida, ce mai, era vai de mama lui. Imaginea generala era completata fireste, de o atitudine vadit sinucigasa.

- Tu nu te uiti la mine FeFe? Nu vezi ca mor de-ampicioarelea? Lasa-ma in durerea mea, ii zise calul tragand cu sete dintr-un Carpati fara filtru (total nerecomandat de Asociatia Animalelor Muribunde).

- Nu-ti fa griji, replica dur FF, ma pricep la overclocking! La auzul acestor vorbe magice, calul cazu instantaneu intr-o transa adanca si FF se apuca sa il aduca la o stare de normalitate folosind tot felul de metode mai putin ortodoxe: pasta superconductoare de ovaz, masaj cu concentrat de aer rece, hipnoza bilaterala pt corectarea miopiei si socuri cu curent aproape continuu.

In cele din urma, calul deschise ochii si zise cu voiciune:

- I know kung fu!

- Show me some, zise FF. [Matrix, anyone? :P]

Sari calul in aer, se dadu de 3 ori peste cap, tasni pe usa grajdului si odata ajuns in curte batu măr pe slujitorii care se ocupau pasnic cu plantarea de Viagra si "cânepă". Preventiv...

Se intoarse la FF si il intreba:

- Ei , si acum incotro, FF?

- Mergem la Ileana Cosanzeana (IC), zise acesta hotarat.

IC era o tipa blonda (zicea ea) pe care o cunoscuse pe "pIRC" (IRC varianta cu porumbei) si care statea sufficient de aproape de castel incat nu exista log in instant-messaging, decat dimineata, cand porumbeii inca mai erau adormiti si aveau probleme cu evaluarea traiectoriei, trebuind sa fie lansati manual cu catapulta.

Odata ajunsi la ea, FF constata cu uimire ca IC nu era de gasit. O caută in casă, in gradina, in poiana, ea nicaieri. Obosit, se aseza la umbra unui corcodus sa se odihneasca si adormi. Se trezi insa brusc cand un porumbel in picaj il lovi sec in tâmplă.

- "Incoming message", anuntă tardiv calul, stând sprijinit de pom cu o scobitoare in dinti.
- Neică, o fură Zmeul pe IC, iti zic, o fură, balmaji sfarsit porumbelul, si spuse că să te duci sa o salvezi fuguta, ca altfel o să pupe zmeul ce n-ai vazut tu in atatia ani cat ti-a fost prea lene sa te deplasezi pana la ea, mânca-ti-as ochii tai de tractorist!

Si acestea fiind zise, porumbelul îsi dadu duhul. FF sari in picioare, se urca pe cal si nu se mai opri decat la fierarul satului.

- Cu ce va pot ajuta?, le iesi acesta in intampinare serviabil.

- Avem nevoie de arme, multe arme! - Nici o problema, replica impasibil fierarul. Puteti incerca aceasta minunata sabie laser cu alimentare pe USB...

- Ceva portabil nu ai? Il intrerupse abrupt FF.

- Am un buzdugan cu support pt memory stick, care se duce, loveste si se intoarce, dar nu tinem memorie pt el si din pacate fara memorie uita de ce a plecat si se duce... si se tot duce...

- Dar sabia si scutul ala din colt, alea ce au?

- Acelea sunt ale imparatului, tatal domniei voastre. A zis ca si-au facut datoria, a castigat destule batalii cu ele, acuma ca sunt vechi si tocite, e timpul sa devina open-source. Sunt gratis, dar nu ofer nici o garantie ca functioneaza.

- Ce bine, o sa imi incerc norocul cu ele!

Zis si facut. Lua FF scutul si sabia, incaleca si porni spre sălasul zmeului. Mersera ei din zi pana in seara, si până ajunseră se facu un frig crunt, intuneric, si un vânt rece îi facu sa tremure din toate incheieturile. Fulgere sporadice luminau sporadic castelul din piatră neagră al zmeului. FF se îndreptă de spate si răcnii cât îl tineau bojocii:

- Am venit , zmeuleeeee, si incepu sa izbeasca frenetic in usa cu manerul sabiei, care îi afisa disperată pe toata lungimea sabiei "Illegal Operation...".

Brusc, usa se deschise, izbindu-l pe FF in plină meclă, in ciuda scutului care anunta calm "General Protection Fault in module windows" si se facu bucati.

- FF, ai venit?! Stiam eu...

Verde si mătăhălos, zmeul era in sort si in tricou de bumbac pe care scria: "Swords don't kill people. I do...". In spatele lui, IC isi privea cu speranta salvatorul.

- Zmeule, am venit dupa IC, rosti hotarat FF. Ce răspuns alegi ?

a) mi-o dai vie si nevatamata si ne lasi sa plecam

b) ne luptam pe viatza si pe moarte

c) Vadim Tudor

d) castigi o excursie de vis in Bermude.

-Ăăăăă....ăăăă...... de! mormăi vexat zmeul.

- Esti sigur? Poti sa intrebi publicul, sa suni un prieten sau sa alegi intre ultimele două.

- Nu, nu... de, sunt sigur ca e raspunsul corect.

- OK. Ileana, hai s-o uschim!

Si plecară călare pe cal, si avură o nunta de vis care dură 7 zile si 7 nopti. La sfârsitul celei de-a 7 nopti, un racnet inuman strabatu peretii camerei nuptiale.

- Ingerasuleeee, poti sa imi explicit si mie ce e ASTAAA?!!!, scrâsni din dinti FF.

- Ăăăăă, o nimica toata... o centura de castitate cu optocuplori, cu cheie pe 4096 de biti si codare euristică alternativă. Te pricepi la hacking, sper...

       Tusiti , tot  timpul  vostru

       Imi  apartine .