excursia a pornit pe aceasta autostrada cu 4 benzi+1 de urgenta

i-am avut langa pe cristina si pe iubitul ei, tibi 

mos craciun are un job de vara: portar la intrarea in gradina

eu

dobre foarte supi. l-au enervat niste moldoveni intalniti pe drum.. va zice el mai multe

cum se vede din moara

moara s-a nascut in 1892 si a murit in 1957

statuie jucatoare

pentru desktop 1

pentru desktop 2(pentru cei care au ubuntu :p)

a meritat sa vedem cea mai mare gradina de flori din lume.  e foarte mare, intrarea e 13.5 euroi, sunt plantate cam 7 milioane de flori anual si este o doit voir(sau must see.. eu m-am apucat sa vorbesc numa in franceza.. chiar daca vorbesc ca un caine care are unt de arahide pe ceru gurii.. secouez et cuire au four, mihai :p)

toate pozele mumoase le gasiti aici

Va ofer cu toata placerea 2 filmulete facute cu telul de mine... o sa ii vedeti si mutra lui iubi dar asta e nu stiu sa le tai:-p. Cu dedicatie speciala pt prietenii mei!

În fine, până la urmă nu are de ce să îmi fie mie ruşine să recunosc un simplu fapt, şi anume că târgul din Piteşti mi s-a părut mult mai reuşit decât orice manifestaţie din Craiova ultimilor patru ani, ci conducătorilor oraşului ar trebui să le fie un picuţ ruşine de această stare de fapt.

Vă las acum câteva imagini superbe de la târg. Bucuraţi-vă de ele!

Stiu cam cate grade sunt afara dimineata pentru ca pentru mine serviciul incepe, de la o vreme, dimineata. Asa ca ma trezesc si merg la serviciu, adica la farmacie. Farmacia se afla la cativa kilometri de locuinta (mea [permanenta] de la tara, acolo [n-as vrea] sa mor - vezi cantecul lui Mircea Baniciu "Viata la tara" sau poezia "Vara la tara" a lui George Toparceanu).

Dar unde vreau eu sa ajung?! La farmacie, evident! Pentru ca langa farmacie am un vecin super de treaba, pe nea' Titi, cum ii spunem noi. Iar nea' Titi ne-a facut o surpriza si ne-a lasat sa-i vizitam gradina. Pozele sunt mai jos si o sa le las pe ele sa va vorbeasca!

Sa aveti o primavara placuta!

Pentru prieteni, daca-imi promit ca nu vor rade, o sa le arat o poza cu mine intr-o ipostaza unica!

Pentru a vedea poza da click AICI !

A venit primavara, si ca in niciun alt an orasul a fost cosmetizat. Nu s-au folosit bine cunoscutele cosmetice mult familiare femeilor. In schimb s-a facut « abuz » de flori, peluza, au fost “frezati” copacii, si iviorate marcajele strazilor.

In cateva cuvinte orasul este pregatit de o sarbatoare. Dar care este motivul de sarbatoare ? Gradele multisoare din termometre, inceperea programului « Iasi 600 », sau a inceput, subtil, campania electorala sub nasul nostru ?

Daca te plimbi prin oras in diferite zone, mai mult sau mai putin centrale, privirea iti este furata dee nenumarate lalele prezente in diverse culori. Dar ochiu percepe culoarea rosie ca fiind cea dominanta.

Undeva pe dealul Copou cativa muntitori adunati pe un petec de pamant, se agita langa o adunatura de radacini. Apropierea de acestia, face sa se inteleaga faptul ca ei contribuie la accesorizarea orasului prin plantarea de trandafiri. Datorita faptului ca nu erau in stadiul de inflorire nu putem sti ce culoare vor avea, dar vom afla peste ceva timp. Cert este ca au mari sanse ca florile lor sa fie tot rosii.

Dar cu o floare se pune in valoare un oras ? Sau avem nevoie sa fie cainii vagabonti dusi in adaposturi, iluminate mult mai bine strazile, sa ii fie oferit cetateanului siguranta pe care si-o doreste atunci cand se deplaseaza prin orasul nostru, fie noapte sau zi .

Mi se pare incredibil. Parcă ar fi într-un lagăr. Sau sticks-uri într-un pachet. Şi încă ceva. Cel care a făcut poza asta cred că se urcase în copac:))

Bineinteles ca cel care imi impartaseste pasiunea pentru flori e Razvan-nazdravan, zis si Capsuna. Prin urmare el a fost primul plimbat prin imensa mea gradina:

Ce am omis sa va spun, gradina este deschisa pentru toata lumea: copii, indragostiti, parinti sau bunici:

Poate nu va plac lalalelele, dar va promit ca o sa pun si alte flori, veti vedea..

Culorile florilor sunt preponderente sunt rosu si alb, oare de ce?!

Cui sa nu placa asa ceva?!

Am in curte si broaste testoase, una pentru exemplificare...

Intrarea in gradina e minunata, un rond imens cu flori. acum sunt lalele, mai tarziu or sa fie alte flori, in functie de sezon...

in sfarsit, casa de care va vorbeam. o sa va invit pe toti la o petrecere mare mare mare. Veniti?

 Lumea ma intraba pe mess unde sunt facute pozele... eu le raspund aici, cine ghiceste primeste ca premiu o sedinta foto!!!

Deci, "incredibil, senzaţional, extraordinar, formidabil" şi cum mai vreţi. Azi, când veneam de la şcoală pe centru, am văzut cum într-un pom din faţa mea, căriua abia i-au dat frunzele atârna încă instalaţia de Craciun, uitată acolo, probabil, de prin 2006 în cel ami bun caz. Eram în faţă la magazinul Adam. Atunci, m-am uitat şi în pomul sub care stăteam, şi ce credeţi că am văzut...? Un porumbel mort, care, după cum arăta (nu m-am putut uita la el mai mult de 3 secunde) stătea acolo de ceva vreme. Deşi am spus că îmi plac cărţile poliţiste, nu o să mă întreb "cine l-a omorât", ci "de ce nu l-a văzut nimeni până acum" şi, mai ales, "de ce nu l-a dat nimeni jos până acum?". Şi eu care voiam să laud ADP-ul pentru lalele care au înflorit prin toate spaţiile verzi, sau pentru gazonul pus în jurul pomilor de pe centru. Acum trebuie să mă iau de ei. Să sperăm că cineva o să dea jos atât instalaţia de Craciun, (parcă e bancul ăla "Când ştii că a venit vara? Când scoţienii scot bradul de Crăciun din casă"), dar mai ales, pasărea aia.

Dacă nu, măcar să o transformăm în atracţie turistică. Sau să sperăm că o să cadă singură, exact în capul vreunui oficial străin, venit cu ocazia Simfoniei Lalelelor. Măcar aşa să fim şi noi cunoscuţi în lume... O altă soluţie ar fi să o vopsim verde, ca să semene cu frunzele, şi să nu se mai observe (vedem cum ne descurcăm când începe să miroasă). Să înţeleagă tot românul ce înseamnă "să umbli cu cioara vopsită". Bine, cu porumbelul mort.

Ps – poze de azi noapte putin mai tarziu :D

O lalea se aruncă de pe acoperişul casei unde trăieşte. Apare, desigur, organul poliţiei, pentru a constata decesul respectivei. Posesorul florii este acuzat de crimă, dar este absolvit de orice vină după ce este găsită, în pământul din ghiveci, scrisoarea de adio a "Tulipei". Motivul suicidului - laleaua nu mai voia să fie lalea! (scandalos, nu-i aşa?)

Ca orice bărbat trădat în dragoste, stăpânul casei hotărăşte că trebuie să pună capăt idilelor sale cu lalelele. Îşi va procura, în schimb, un cactus. :)

De pe coloana sonoră nu putea lipsi, desigur, o piesă compusă de Temistocle Popa şi interpretată aici de Luigi Ionescu, pe care probabil că o ştiu chiar şi bunicile noastre: Lalele, lalele, frumoasele mele lalele.

O poză cu laleaua nu am pus, deoarece, vă daţi seama, 1) o lalea ce şi-a pierdut minţile nu poate arăta decât înfiorător şi 2) aş fi părut că mi-am pierdut şi eu minţile mai ceva ca ea. :)