Foto: AFP

Ieri, la reuniunea Organizaţiei pentru Cooperare "Shanghai", de la Duşanbe, Tajikistan, cele şase ţări componente - Rusia, China, Kazakhstan, Kîrgîzstan, Tajikistan şi Uzbekistan - au adoptat o declaraţie comună în care se elogiază faptul că Moscova a adoptat acordul în şase puncte propus de preşedinţia franceză a UE pentru soluţionarea conflictului cu Georgia.

Deşi se salută "contribuţia Rusiei la procesul de pace din Oseţia de Sud", nu se condamnă "agresiunea Georgiei" şi nu se face vreo referire la recunoaşterea independenţei regiunilor georgiene separatiste Oseţia de Sud şi Georgia, aşa cum solicitase Moscova.

Eşecul diplomatic al Rusiei se produce în pragul summitului extraordinar al UE de luni, 1 septembrie, în cadrul căruia se vor lua în discuţie sancţiuni la adresa Rusiei, conform declaraţiei ministrului francez de externe, Bernard Kouchner, citat de AFP.

Foto: Reuters

Candidatul republican pentru preşedinţia SUA, John McCain şi cel democrat, Barack Obama, condamnă deopotrivă decizia Rusiei privind recunoaşterea independenţei Oseţiei de Sud şi a Abhaziei.

McCain, care solicitase, încă de la debutul războiului caucazian, excluderea Rusiei din G7 plus Rusia, a declarat, într-un comunicat citat de Reuters:  "Acţiunea Moscovei merită condamnarea din partea întregii comunităţi internaţionale, iar Rusia trebuie să înţeleagă faptul că violările dreptului internaţional pe care le comite comportă consecinţe".

Senatorul republican de Arizona reaminteşte că a averizat încă din aprilie cu privire la intenţiile Moscovei de anexare a teritoriilor georgiene, fapt de natură să submineze securitatea şi stabilitatea în regiune, şi că acţiunile de acum constituie concretizări majore ale intenţiilor ruseşti de dezmembrare teritorială a Georgiei.

În ce-l priveşte, Obama îşi intensifică retorica anti-Rusia pe fondul competiţiei electorale cu McCain. Senatorul democrat de Ilinois îşi declară, într-un comunicat de o duritate fără precedent pentru el, condamnarea faţă de Moscova şi opinia că Rusia ar trebui izolată de comunitatea internaţională drept consecinţă a acţiunilor ei îndreptate împotriva dreptului internaţional. 

"Dacă Guvernul Rusiei continuă să violeze normele şi practicile comunităţii internaţionale, Statele Unite şi aliaţii noştri trebuie să revizuiască relaţiile cu Rusia sub toate aspectele", adaugă Obama.

Foto: www.cbc.ca

Raportată la declaraţiile similare ale celor doi candidaţi la Preşedinţia SUA, pare şi mai delirantă teoria conspiraţiei, cu care puterea politică de la Moscova intoxică opinia publică rusească . Publicaţia britanică Times semnalează faptul că Rusia scoate de la naftalină vocabularul din timpul Războiului Rece pentru a face din SUA, tâlharul din Georgia.

Astfel, "analistul politic" Serghei Markov (foto), un apropiat al preşedintelui Medvedev, a lansat în presa rusă, via postul de radio VESTI FM, zvonul de tipul isterizărilor sovietice antiamericane, că războiul cu Georgia este opera Administraţiei Bush, interesată să declanşeze un nou Război Rece cu Moscova, ca ultimă carte a candidatului republican John McCain în lupta electorală cu demoratul Obama.

Oh, those Russians!

P.S. Este postarea nr.900.

Foto: Mediafax

După isprava de la Tbilisi, de unde a trimis Georgia să "negocieze direct", adică, sub ocupaţie, cu Rusia; după poziţia nevertebrată, în care s-a turcit după opinia Istanbului, astăzi, la Bucureşti, preşedintele Băsescu a luat de-a binelea poziţia de drepţi faţă de Moscova.

Mai precis, a blamat Georgia pentru războiul cu Rusia, şi a sugerat că respectivele "conflicte îngheţate" din regiune trebuie tratate şi rezolvate regional. Adică, mai la vale, SUA, UE, NATO. Că nici nu suntem ţară Aliată. Aceeaşi poziţie, de "neutralitate", deci, de partea Rusiei, a avut-o şi Cristian Diaconescu.

Dar purtătorul de cuvânt al PSD s-a pronunţat în cadrul unei emisiuni televizate, pe când preşedintele Băsescu s-a pronunţat în numele României, atât în cadrul turneului regional, cât şi prin declaraţia oficială de la pupitrul Preşedinţiei ţării. Şi a mai şi citit, ca nu cumva să i se găsească atenuantele vreunei improvizaţii.

Mai avea să cerşească o vizită-acum la Moscova, după ce atât Cristian Diaconescu (aseară, la Realitatea TV-Realitatea zilei), cât şi psycho analistul Valentin Stan (tot aseară, la Antena 3-Ştirea zilei) i-au reproşat că nu e în stare să ajungă la Kremlin.

Ca şi cum nu ar exista o Rezoluţie a Consiliului NATO, conform căreia relaţiile cu Moscova sunt îngheţate până la retragerea trupelor din Georgia, drept pentru care nici un şef de stat şi de guvern Aliat nu se deplasează până atunci în capitala Rusiei.

Şi de parcă noi am fi o nemernică de ţară devertebrată, din vechea zonă gri, prosternată subit la picioarele vechiului stăpân. Respect de sine? Ce glumă!

După ce a hăulit trei ani împotriva Rusiei şi a supt la SUA, acum, preşedintele Băsescu a căzut în extrema cealaltă. Şi-a revizuit poziţia în sensul că Licuriciul vine de la Răsărit şi şi-a reorientat opţiunile orale. De intrat şi în anale. După care a prestat în trei reprize: Tbilisi-Istanbul-Bucureşti. Spre satisfacţia tătucului de la Moscova.

După care a anunţat că raportul sexual cu Rusia va fi trimis spre examinare şi Aliaţilor.

Asta e politica externă a României. Vă place?

Foto: Mediafax

Ministrul Afacerilor Externe Lazăr Comănescu a declarat, marţi, la reuniunea extraordinară a Consiliului Nord-Atlantic, că România continuă să sprijine aspiraţiile euro-atlantice ale Georgiei, în concordanţă cu deciziile Summit-ului de la Bucureşti, informează MAE.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, ministrul Lazăr Comănescu a exprimat, la reuniunea extraordinară a Consiliului Nord-Atlantic, "preocuparea deosebită a României faţă de recentele evoluţii din Georgia şi de conflictul care a izbucnit între Rusia şi Georgia".

Şeful diplomaţiei române a afirmat că escaladarea conflictului din Georgia a demonstrat, fără echivoc, pericolul reprezentat de conflictele îngheţate din regiunile Mării Negre şi Caucazului şi că evenimentele din Georgia au arătat că actorii regionali nu pot preveni sau soluţiona singuri astfel de evoluţii.

"De aceea, comunitatea internaţională, îndeosebi UE, NATO şi OSCE trebuie să se implice mai mult în asigurarea păcii şi menţinerea stabilităţii în regiune", precizează MAE.

Potrivit MAE, "România consideră că în acest moment sunt prioritare respectarea deplină şi cu bună credinţă a acordului de încetare a focului, accesul populaţiei georgiene afectate la asistenţă umanitară şi crearea condiţiilor pentru asigurarea păcii, cu respectarea deplină a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Georgiei".

În cadrul reuniunii, ministrul Lazăr Comanescu a afirmat totodată că "România continuă să sprijine aspiraţiile euro-atlantice ale Georgiei, în deplină concordanţă cu deciziile Summit-ului de la Bucureşti".

Discuţiile în cadrul reuniunii au vizat, potrivit MAE, implicaţiile conflictului asupra securităţii şi stabilităţii euro-atlantice.

"Aliaţii au salutat Acordul de încetare a focului semnat de oficialii ruşi şi georgieni, că urmare a eforturilor UE, OSCE şi SUA şi au subliniat necesitatea implementării sale rapide, concrete şi cu bună-credinţă", informează MAE.

În plus, miniştrii aliaţi "au exprimat, de asemenea, profunda îngrijorare faţă de situaţia umanitară, precum şi hotărârea de a se asigura, în coordonare cu alte organizaţii internaţionale, că populaţia afectată va primi asistenţa necesară".

MAE mai precizează că la reuniunea extraordinară a Consiliului Nord-Atlantic a fost evidenţiată în acelaşi timp importanţa deosebită a sprijinirii eforturilor de reconstrucţie în Georgia şi, ca urmare a solicitării venite din partea Georgiei, s-a convenit asupra luării unor măsuri menite a evalua pagubele produse de acţiunile militare şi de a ajuta la restaurarea serviciilor critice necesare pentru reluarea activităţii publice şi a activităţii economice normale.

MEDIAFAX

Foto: AFP                                 Foto: www.axisglobe.com

Departamentul de Stat salută eliberarea celui mai important deţinut politic din Belarus, liderul opoziţiei, Alexandr Kozulin, fostul contracandidat al preşedintelui Alexandr Lukaşenko.

"Aşteptăm şi alţi paşi pozitivi din partea autorităţilor belaruse, de natură să deschidă posibilitatea unei ameliorări semnificative a relaţiilor dintre Statele Unite şi Belarus", a afirmat purtătorul de cuvânt al Departamentului american de stat, Sean McCormack, citat de AFP.

Relaţiile SUA cu Belarus au devenit glaciale după realegerea lui Lukaşenko şi arestarea contracandidatului său, Kozulin, ca urmare a organizării unui miting în care acuza falsificarea alegerilor.

Eliberarea principalului deţinut politic din Belarus chiar acum, în contextul Georgia, nu-i o veste tocmai bună pentru Moscova. Dimpotrivă. Dacă Rusia n-a avut pe nimeni care să se solidarizeze cu ea, cel puţin nu avusese, până acum, pe nimeni care să se solidarizeze cu SUA, dintre foştii sateliţi pe care conta. Şi a făcut-o tocmai Belarus, stat pe care preşedintele George W. Bush l-a numit, în 2005, "ultima dictatură din Europa".

În plus, Belarus este total dependent energetic de Rusia, care i-a livrat petrol şi gaze naturale extrem de ieftin, i-a anulat datorii şi i-a furnizat ajutoare financiare.

Şi totuşi, Minskul nu doar că nu sare în ajutorul Rusiei, ci face şi acte de curtoazie extremă faţă de americani.

Bate vântul, latră câinii, gospodin Putin!

Foto: www.guardian.co.uk

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a semnat, azi, la Soci, acordul de pace cu Georgia, deja semnat de preşedintele Mihail Saakaşvili şi de liderii regiunilor Oseţia de Sud şi Abhazia.

Deşi acordul prevede retragerea imediată a trupelor ruseşti şi revenirea la status quo-ul din 8 august, ruşii au continuat simularea de înaintare spre Tbilisi după retragerea din Gori.

Nici nu-i de mirare, din moment ce ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că trupele ruseşti nu au un termen-limită prevăzut pentru retragere şi vor sta până la sosirea forţelor internaţionale de menţinere a păcii.

Aşa încât, ruşii au continuat crimele, intimidările, incendierile şi jafurile la drumul mare, distrugând tot ce au întâlnit în cale şi furând grosolan. Populaţia civilă găsită în case a fost somată "să dea tot".

De asemenea, misiunea ONU cu ajutoare umanitare a fost incomodată în drumul ei spre destinaţie, ruşii chiar aruncând în aer un pod de cale ferată din Oseţia de Sud.

Nimic nou cu privire la acest popor primitiv. Noutatea e că va trebui să plătească.

Sunt unii, inclusiv bloggeri, căzuţi în extraz după ceremonia de deschidere a Olimpiadei din Beijing, prilej pentru ei de jubilaţie în faţa puterii Chinei comuniste.

Sergiu Nicolaescu, vorbind din experienţă, a declarat, la Realitatea TV,  că a fost o ceremonie tipic comunistă şi pe care numai un regim comunist o putea organiza.

Spălaţilor pe creier şi/sau ignoranţilor le place, însă, grandomania regimului asasin. Adoră poleiala hiper-costisitoare, care ascunde sub faldurile ei nenumărate crime. Ei nu suportă să se vorbească de crimele comuniste. Imediat dau vina pe America. Aşa cum Iliescu dădea vina pe Coposu.

Fastul Jocurilor din China ascunde închisorile politice. Şi încălcarea cotidiană a drepturilor omului. Reprimarea libertăţii de expresie a oamenilor. Dispreţul faţă de om. Cenzura asupra mass-media. Poliţia politică asupra vieţii intime. Controlul natalităţii. Interzicerea emigraţiei sub sancţiunea execuţiei sumare. Reprimarea libertăţii de credinţă. Persecutarea cultului Falun Gong, vânarea membrilor săi, uciderea, eviscerarea şi traficul cu organele lor. Represiunile inclusiv printre creştini.

Masacrarea animalelor, căţei şi pisici, cu toată cruzimea. Numai în pragul Olimpiadei au fost ucişi cu bâte lungi 50,000 de câini. 

Educaţia propagandistică (spălarea creierului). Absenţa pluripartidismului. Absenţa statului de drept, a democraţiei parlamentare şi a libertăţilor civice.  Pseudo-privatizarea prin corupţie instituţionalizată la nivelul economiei de stat, împărţită în monopoluri ale reprezentanţilor aparatului comunist (politruci plus ofiţeri ai poliţiei politice).

Spectacolul deschiderii a mai fost menit să mascheze strigătul din Tibet, care a străbătut întreaga lume liberă. Şi să ascundă deopotrivă responsabilitatea pentru situaţia din Darfur, pe care unii chinezi au crezut că o maschează cerând, fudul, să se care Carrefour din China , după ce Parisul a manifestat pentru libertatea Tibetului şi eliberarea deţinuţilor politici din China.

China este susţinătoarea unui tiran vinovat de genocid ca Bashar al Sudanului, pentru interese petroliere. Fanii Chinei, însă, fie habar n-au, fie bagă capul în nisip şi îl scot doar ca să condamne SUA atribuindu-i în exclusivitate interese privind petrolul din Irak, pentru demolarea regimului totalitar al lui Saddam Hussein.

Unii fac o propagandă tâmpă Chinei comuniste ca mare putere, picând în limbă de admiraţie. Dacă ignoră voios caracterul criminal al regimului de la Beijing, nu le e greu nici să facă plecăciuni în faţa unui colos cu picioare de lut: un regim totalitar nu e niciodată o mare putere, în realitate, e doar o stare de fapt provizorie.

Economia care este monopolizată de aparatul de partid şi de stat, sub aparenţa capitalismului, nu este o economie liberă. Capitalism funcţional pe principiile pieţei libere fără pluralism politic nu există. Economia nu este liberă, ci dirijată de interesele grupurilor provenite din activul partidului comunist şi al poliţiei politice.

Iar unele personaje tembele iau jeturi peste jeturi de orgasm asiatic drept în faţă la constatarea indecentă, ca să nu-i zic imbecilă, că la ceremonia grandioasă de deschidere a Olimpiadei telespectatorii "au uitat de Dalai". Câţi neuroni trebuie să ai?

Jubilaţia bezmetică îi domină pe fan(atic)ii Chinei comuniste, care ignoră tot ce nu are legătură cu propaganda regimului de la Beijing. Adică refuză să vadă realitatea. 

Poliţia politică aplicată abuziv membrilor delegaţiilor străine, care trebuie să raporteze mereu unde se află. Şi cenzurarea libertăţii de informare a jurnaliştilor străini care, ca şi cei chinezi, nu au decât acces extrem de limitat la Internet. Nu sunt permise decât anumite site-uri, selectate la sânge şi încărcate din serverele de partid şi de stat.

N-au observat nici că un antrenor american a fost ucis de un chinez, produs smintit al propagandei urii, chiar în debutul Jocurilor Olimpice. N-au auzit nici de masacrarea populaţiei tibetane, nici de represiunea din Piaţa Tiananmen, nici de deţinuţii politici din închisorile chineze, unii deja ucişi. N-au auzit şi n-au văzut nimic, pentru că nici nu vor să vadă şi să audă nimic altceva decât grandomania Chinei comuniste. Unde ar merita să trăiască, în locul victimelor nevinovate.

De fapt şi de drept, China şi toate ţările captive se cuvin eliberate. Iar  adepţii totalitarismului de orice tip să-şi construiască rezervaţii. Pentru mutanţi.

P.S. Este postarea mea cu numărul 800.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se întruneşte astă-seară la Cotroceni.

Ce decizie aşteptăm de la demnitarii noştri?

Cum vă raportaţi la Georgia? Cum evaluaţi situaţia? Procedează adecvat preşedintele Şaakaşvili?

Care ar trebui să fie poziţia României în relaţia cu Moscova?

Credeţi că agresiunea rusească asupra Georgiei constituie un avertisment pentru Chişinău?

Este războiul din Caucaz un semnal de alarmă pentru Occident? Un semn de putere renăscută a Rusiei? Sau de slăbiciune a unui fost imperiu?

Vor renunţa, vreodată, ruşii la Testamentul lui Petru cel Mare?

Cum vă raportaţi la poporul rus, dincolo de regimul lor politic? Ce vă atrage şi ce vă displace?

Credeţi că va fi vreodată posibilă o pace reală între Rusia şi Occident? Dacă nu, de ce? Dacă da, în ce condiţii?

În cine aveţi mai multă încredere, în Bush sau în Putin? Dincolo de ei, în americani sau în ruşi?

Tancurile ruseşti, era să zic, sovietice, au intrat în Oseţia de Sud. Ceea ce înseamnă, practic, că Rusia a violat teritoriul Georgiei şi a declanşat un război incredibil pentru fraierii care adoră maica Rusia şi/sau o creditează cu măreţie. Sau poate pentru ei e un motiv de mândrie.

Rusia a atacat Georgia exact în momentele în care avea loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimplice de la Beijing şi dacă poate fi ceva bun în această intervenţie revoltătoare este boicotarea mediatică forţată a ceremoniei chineze, în favoarea transmisiilor din Oseţia.

Într-un interviu live la CNN, admirabilul preşedinte Şaakaşvili a declarat că de la reprimarea revoluţiei anticomuniste din Ungaria anului 1956, de la invadarea Cehoslovaciei din 1968 şi de la ocupaţia Afganistanului din anii 80, Rusia nu şi-a mai permis o asemenea invazie militară.

Întrebat dacă este în stare de război cu Rusia, Şaakaşvili a răspuns că Georgia se apără şi că el luase legătura cu secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Schaeffer, care, mai înainte de a-şi concretiza promisiunea unei medieri cu Rusia, a fost pus în faţa invaziei ruseşti.

Răspunzând întrebării privind aşteptările pe care le are de la Vest, preşedintele gruzin a afirmat că este aşteptarea ca toată comunitatea euro-atlantică să-şi apere propriile valori – libertate, stat de drept, democraţie, administraţie fără corupţie, pe care Georgia le-a aplicat şi este atacată în consecinţă de Rusia.

Şaakaşvili a precizat că, de altfel, actualul prim-ministru al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, i-a pus în vedere pe vremea în care era preşedinte că nu e de acord cu apropierea Georgiei de SUA şi de Europa.

Preşedintele Georgiei le-a lansat liderilor occidentali avertismentul că, în cazul în care asistă cu pasivitate la încălcarea propriilor valori, precedentul Georgia se poate repeta oriunde sunt îmbrăţişate valorile occidentale.

Şaakaşvili a mai informat opinia publică în legătură cu faptul că există foarte mulţi morţi şi răniţi din rândurile populaţiei civile, în urma bombardamentelor ruseşti care au avut loc nu doar în Oseţia de Sud, ci şi în alte părţi din teritoriul Georgiei.

Tipic fariseismul premierului Putin care căinează, de la Beijing, moartea, regretabilă, fireşte a unor soldaţi ruşi din Oseţia, ca şi cum nu ei ar fi fost agresorii, ci georgienii în autoapărarea teritoriului naţional. Este evident că Rusia violează integritatea teritorială a Georgiei şi încearcă să rupă Oseţia de Sud chiar după precedentul occidental numit Kosovo. Faţă de care deja a avertizat că aşa va proceda. Şi a procedat. Cinic. Următorul avertisment a vizat Transnistria.

Prudenţa unor state europene în faţa propunerii SUA de a acorda Georgiei şi Ucrainei MAP – membership action plan, adică statutul de ţări în pregătire pentru aderarea la NATO poate fi pusă în relaţie cu avertismentele Rusiei de după recunoaşterea independenţei Kosovo.

Dacă Georgia avea acum MAP, NATO era în situaţia să intervină în apărarea ei, conform articolului 5. Sau mai degrabă, Putin şi Medvedev s-ar fi gândit de două ori înainte să invadeze Georgia. N-ar fi riscat un al treilea război mondial fierbinte.

Aşa încât domnul Cristoiu n-a prea nimerit-o când s-a pronunţat contra aderării Georgiei şi Ucrainei la NATO, pe motiv că ar fi riscant, întrucât, “dacă pe Şaakasvili sau Iuşcenko i-ar apuca nebunia să atace Rusia”, noi ar trebui să-i susţinem militar, conform art.5.

Rusia este, ca de obicei, agresoarea şi singurul lucru care ar fi putut-o, cât de cât, tempera, era apartenenţa Georgiei la NATO. În orice caz, dat fiind faptul că în Declaraţia finală a summit-ului NATO de la Bucureşti se spune textual: “Georgia şi Ucraina vor fi membre ale NATO”, organizaţia are obligaţia să intervină energic, pe cale diplomatică, în favoarea Georgiei. Chiar dacă Moscova le va da liderilor occidentali cu Kosovo în cap.

Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat că poziţia României va fi conformă cu statutul de ţară membră a NATO.

P.S. Acum s-a văzut de ce Rusia a sfidat, peste un deceniu, acordul internaţional de retragere a trupelor din Moldova şi Georgia, în ciuda angajamentelor repetate, în ciuda termenelor de graţie periodic reiterate. Rusia, o pacoste.

Preşedintele Georgiei, Mihail Saakasvili, a declanşat operaţiuni militare împotriva rebelilor separatişti din Oseţia de Sud, acuzând Moscova că a atacat Georgia după ce, aseară, pentru prima dată, liderul gruzin îi propusese Rusiei statutul de moderator în conflict.

Este de presupus că ordinea în provincia cu tendinţe separatiste patronate de Rusia se va restabili rapid, iar comunitatea euro-atlantică va primi un exemplu de determinare a unui lider care nu ezită să asigure integritatea teritorială a ţării lui, în ciuda şantajului energetic practicat de Moscova.

Şeful NATO, Jaap de Hoop Schaeffer, a solicitat "părţilor", adică statul şi separatiştii, soluţionarea conflictului prin dialog. O solicitare stupidă sau un pretext anticipat pentru refuzul de a acorda MAP Georgiei, la reuniunea NATO din decembrie? Să nu supere Maica Rusie...

P.S. Admirabilul şef al NATO şi toţi demnitarii lumii ar trebui să revadă filmul gruzin senzaţional, intitulat "Căinţa". Toate mizeriile anti-americane sunt popularizate obsesiv,  capodopera lui Tengiz Abuladze este, în schimb, ignorată.

Ar fi de conceput ca Partidul Naţional Socialist (Nazist) să existe astăzi în Germania şi să ceară canonizarea lui Hitler?

Cum ar reacţiona Europa, SUA, în general, lumea, dacă prin absurd ar fi posibil aşa ceva?

De ce e, însă, posibil să se întâmple cu Stalin, din partea Partidului Comunist din Rusia?

De ce comunismul nu este interzis la fel ca şi nazismul, fiind din categoria regimurilor criminale împotriva umanităţii?

De ce adoptarea simbolurilor comuniste şi proslăvirea unor comunişti ca Che Guevara e nu doar permisă, ci considerată chiar şic sau cool sau trendy, în timp ce chiar şi adoptarea parodică a simbolurilor naziste sau pastişarea unor nazişti e blamată cu toată indignarea? Cum s-a întâmplat în urmă cu câţiva ani, când Prinţul Harry s-a costumat în Hitler la o petrecere tinerească. Dacă se costuma în Stalin, era considerat super-simpatic.

De ce criminalii de război nazişti sunt vânaţi şi la 100 de ani, în timp ce criminalii de război rece comunişti nu sunt judecaţi, condamnaţi şi nici măcar blamaţi, ci sunt chiar elogiaţi?

Toate astea, având în vedere şi faptul că regimul comunist a durat cu 70 de ani mai mult decât cel nazist, iar în unele ţări, cum ar fi marea Chină, încă persistă la putere.

De ce dublul standard?

O ştire de la Moscova spune că deputaţii ruşi iau în calcul foarte serios să adopte o lege conform căreia să ridice la 18 ani vârsta "legală" pentru dragostea fizică. Sexul precoce ar fi astfel, banat, atât pentru băieţi (care se dezvoltă mai lent), cât şi pentru fete (care pot fi mai nebunatice).

Interziceţi, tovarăşi, interziceţi! Că fructul e cu atât mai dulce.

"Cel mai rău lucru pe care putem să-l facem este să uităm trecutul."

Volodea Putin i-a predat, cu fast, tronul prezidenţial lui Dmitri Medvedev. Fast imperial pentru şeful KGB. După care partidul Maicii Rusia sau cum îi mai zice, l-a făcut prim-ministru şi el a acceptat să fie validat. Evident că tot el va conduce.

 Aiurea, ţar! Ţarul e-n mormânt.