<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="wordpress.com" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>minerale &amp;laquo; WordPress.com Tag Feed</title>
	<link>http://wordpress.com/tag/minerale/</link>
	<description>Feed of posts on WordPress.com tagged "minerale"</description>
	<pubDate>Sat, 17 May 2008 23:28:46 +0000</pubDate>

	<generator>http://wordpress.com/tags/</generator>
	<language>en</language>

<item>
<title><![CDATA[Osteoporoza-boala oaselor fragile]]></title>
<link>http://sanatateatv.wordpress.com/?p=144</link>
<pubDate>Thu, 15 May 2008 07:35:32 +0000</pubDate>
<dc:creator>sanatateatv</dc:creator>
<guid>http://sanatateatv.wordpress.com/?p=144</guid>
<description><![CDATA[Joi 15 mai SanatateaTV transmite emisiunea Osteoporoza - Boala oaselor fragile, interviu realizat cu]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span><span style="font-size:medium;"><strong>Joi 15 mai </strong></span>SanatateaTV transmite emisiunea <a rel="nofollow" href="http://www.sanatateatv.ro/" target="_blank"><span style="color:#ff0000;"><strong><span class="yshortcuts"><em>Osteoporoza -</em></span> <span class="yshortcuts"><strong><em>Boala oaselor fragile</em></strong></span></strong></span></a>, interviu realizat cu <strong>dr. </strong></span><strong><span>Carmen Mestecaneanu</span></strong><span>, medic specialist endocrinolog.<em></em></span> <em><span style="font-style:normal;">Emisiunea se gaseste la categoria</span></em><span> <strong><a rel="nofollow" href="http://www.sanatateatv.ro/index.php?actiune=arhiva&#38;categ=endocrinologie" target="_blank"><span class="yshortcuts"><span style="color:#003399;">Endocrinologie</span></span></a></strong>. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><strong><em><span>Sinopsis: </span></em></strong><span>Osteoporoza este o afectiune scheletica, care se caracterizeaza prin scaderea rezistentei osoase, oasele devin fragile, slabe si se rup usor. Densitatea minerala osoasa este scazuta si mineralele cum ar fi calciul nu mai sunt asimilate de os. Dupa varsta de 35 de ani, pierderea de os depaseste depunerea. Cand acest proces este accelerat, oasele devin tot mai fragile, structura lor semanand cu un burete cu gauri mari in interior. Pe masura ce oasele devin mai poroase si mai fragile creste riscul de a avea o fractura. Pentru depistarea osteoporozei se poate face un test de determinare a densitatii si grosimii osoase: osteodensitometria.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><strong><span>Alte emisiuni din categoria <a rel="nofollow" href="http://www.sanatateatv.ro/index.php?actiune=arhiva&#38;categ=endocrinologie" target="_blank"><span style="color:#0000ff;"><span class="yshortcuts">Endocrinologie</span></span></a><span style="color:#0000ff;">: </span></span></strong><span><a rel="nofollow" href="http://www.sanatateatv.ro/index.php?actiune=arhiva&#38;categ=endocrinologie" target="_blank"><span style="color:#0000ff;"><span class="yshortcuts"><strong><em>Primul serial medical dedicat afectiunilor glandei tiroide</em></strong></span></span></a> – realizat impreuna cu <strong>prof. univ. dr. Constantin Dumitrache, </strong>clinica<strong> GRAL Medical. </strong></span></p>
<p><span><strong><span style="font-size:medium;">Alte emisiuni ce trateaza subiectul osteoporozei</span></strong> :</span></p>
<ul>
<li><strong><em><span><a rel="nofollow" href="http://www.sanatateatv.ro/index.php?movie=osteoporoza.flv" target="_blank"><span class="yshortcuts"><span style="color:#0000ff;">Osteoporoza</span></span></a></span></em></strong><span><a rel="nofollow" href="http://www.sanatateatv.ro/index.php?movie=osteoporoza.flv" target="_blank"><span style="color:#0000ff;"> </span></a>- </span><span>Interviu realizat cu <strong>prof. univ. dr. Daniel Popescu</strong>, directorul Policlinicii Serban Voda. Osteoporoza este o afectiune fiziologica, o boala a oaselor aparuta ca urmare a imbatranirii acestora. </span><span>Dupa varsta de 30 ani, calciul ionic, cel care formeaza structura interna a osului incepe sa se indeparteze, sa iasa din os, conducand la rarefierea structurii de rezistenta a osului. Intr-un studiu efectuat in Bucuresti pe un esantion de 1000 de femei s-a demonstrat ca aceasta afectiune in <span class="yshortcuts" style="cursor:hand;border-bottom:#0066cc 1px dashed;">Romania</span> este cu 10 procente mai mare decat procentul prezent in Europa.</span></li>
<li><span><a rel="nofollow" href="http://www.sanatateatv.ro/index.php?movie=osteoporoza_1.flv" target="_blank"><strong><em><span style="color:#0000ff;"><span class="yshortcuts">Osteoporoza I - Simptome, factori de risc, diagnostic</span></span></em></strong><span style="color:#003399;">  </span></a> <strong><span style="font-size:medium;">si</span></strong> </span><span><span style="color:#0000ff;"><strong><em><a rel="nofollow" href="http://www.sanatateatv.ro/index.php?movie=osteoporoza_2_pub.flv" target="_blank"><span style="color:#0000ff;"><span class="yshortcuts">Osteoporoza II - Tratament si masuri generale</span></span><span style="color:#003399;"> </span></a>- </em></strong></span><span style="color:#000000;"><span>Interviuri realizate cu <strong>dr. Serghei Gorbacevski</strong>, medic specialist endocrinolog, <strong>GRAL Medical</strong>. <span style="font-size:x-small;">Fractura in osteoporoza este o fractura de fragilitate (pe un os normal nu ar aparea), apare la efort minim si este deosebita de fracturile traumatice, cele cauzate de stres sau cele patologice. Fracturile sunt localizate la 3 nivele. Prima localizare este la antebrat. A doua localizare este cea vertebrala. A treia localizare este cea femurala. Exista 2 grupe de tratament: tratament nefarmacologic si farmacologic. Tratamentul nefarmacologic se bazeaza pe administrarea de vitamina D (in forma pura) si calciu (1200 mg de calciu pe zi si 400-800 unitati de vitamina D pe zi). Tratamentul farmacologic se bazeaza pe administrarea de estrogen si progesterol. </span></span></span></span></li>
</ul>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[99% din „trufandalele" de pe piaţa românească sunt iradiate ]]></title>
<link>http://sorinalukacs.wordpress.com/?p=222</link>
<pubDate>Mon, 14 Apr 2008 05:23:59 +0000</pubDate>
<dc:creator>Sorina</dc:creator>
<guid>http://sorinalukacs.wordpress.com/?p=222</guid>
<description><![CDATA[  Legumele şi fructele din import - frumoase, dar iradiate



Procesul de conservare cu radiaţii ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><strong><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;"><a href="http://sorinalukacs.files.wordpress.com/2008/04/vegetable6.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-223" src="http://sorinalukacs.wordpress.com/files/2008/04/vegetable6.jpg" alt="Legume" width="68" height="96" /></a>  Legumele şi fructele din import - frumoase, dar iradiate</span></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><strong></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><strong></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span style="font-size:14pt;"><a title="Radiaţiile ionizante schimbă comportamentul chimic al unor substanţe şi afectează întreg matabolismul, dar mai ales splina şi rinichii" href="http://www.adevarul.ro/zoom_image.php?img=2472-148034-_3colcopilpepeneverdefructeshutterstock_1763128"></a></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span style="font-family:Times New Roman;"><strong><span style="font-size:14pt;">Procesul de conservare cu radiaţii ionizante distruge vitaminele, mineralele şi văduveşte hrana de gust sau miros. Metoda are beneficiul că vegetalele rămân „proaspete" timp îndelungat</span></strong><span style="font-size:14pt;"> </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Pieţele din România sunt invadate, de ani buni, de tot felul de <!--more-->legume şi fructe din import care par, mai curând, decupate din cărţile cu poveşti: ardei graşi imenşi, viu coloraţi, căpşune uriaşe, mere-gigant şi struguri ale căror boabe cât o prună te fac să-ţi lase gura apă se îngrămădesc pe tarabe la preţuri pe măsură. Mereu proaspete, chiar şi săptămâni în şir, toate aceste trufandale, multe dintre ele modificate genetic, sunt expuse şi la radiaţii ionizante pentru a-şi păstra prospeţimea cât mai multă vreme. În România, 99% din fructele importate sunt iradiate. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Alimentele iradiate sau ionizate nu trebuie confundate cu alimentele contaminate. Hrana contaminată presupune prezenţa nedorită a unor particule radioactive, pe când legumele sau fructele iradiate sunt supuse deliberat unui tratament destul de periculos cu raze ionizante pentru a fi conservate. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Acest tratament presupune expunerea alimentului la un flux de raze ionizante ce pot fi generate de o sursă radioactivă. Efectele obţinute sunt, pe lângă degradarea produsului, distrugerea microorganismelor şi a insectelor care se strecoară în fructe ori în cereale sau eliminarea paraziţilor de tot felul. Primele alimente supuse iradierii au fost fructele şi legumele. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Americanii au observat, cu aproape 80 de ani în urmă, că - în urma expunerii la radiaţii ionizante - fructele şi legumele îşi păstrează prospeţimea timp îndelungat iar insectele şi microorganismele, ce se dezvoltă în mod natural în ele, sunt distruse. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Deşi au apărut proteste din partea multor cercetători care au încercat, şi la vremea aceea, să tragă un semnal de alarmă în legătură cu eventualele consecinţe nocive asupra sănătăţii, Administraţia alimentelor şi medicamentelor din SUA a aprobat, în 1963, iradierea alimentelor ca mijloc de conservare. </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span style="font-size:14pt;"><a href="http://www.adevarul.ro/zoom_image.php?img=2472-148035-_tifetzbarbatfructelegume3232008103552pm"></a></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span style="font-family:Times New Roman;"><strong><span style="font-size:14pt;">Cancerul şi hrana iradiată</span></strong><span style="font-size:14pt;"> </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Alimentele iradiate nu sunt periculoase, susţin unii dintre specialişti; alţii sunt, însă, de altă părere. Alimentele pot fi iradiate cu raze gama sau cu raze X. Tehnologia prin iradiere cu raze gama foloseşte substanţe radioactive, Cobalt 60 sau Cesiu 137. Un raport dat publicităţii de către o organizaţie ecologistă inter­na­ţi­onală, care se opune iradierii alimente­lor, precizează că studii efectuate pe termen scurt, care au avut ca subiecţi copii din India, hrăniţi o perioadă cu alimente iradiate, au indicat distrugeri ale cromozomilor acestora. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Testele au fost făcute şi pe un eşantion de câini care au mâncat, un timp, numai carne de vită iradiată. Veterinarii au constatat, în urma examenelor clinice, că toţi câinii care primiseră carne iradiată, în perioada experimentelor ştiinţifice, aveau splina mărită. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Cancerul, bolile de rinichi, imunotoxicitatea nu sunt decât unele dintre bolile deosebit de grave care pot fi declanşate în urma consumului de alimente tratate cu raze ionizante, mai susţin cercetătorii. </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span style="font-size:14pt;"><a href="http://www.adevarul.ro/zoom_image.php?img=2472-148036-_tifetzfemeiebrocolilegume210200890555pm"></a></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span style="font-family:Times New Roman;"><strong><span style="font-size:14pt;">Legea permite tratarea cu radiaţii ionizante</span></strong><span style="font-size:14pt;"> </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">În România există un act normativ, emis în anul 2001, care reglementează pro­ducţia, importul şi comercializarea alimentelor şi a ingredientelor alimentare tratate cu radiaţii ionizante. Acest act normativ obligă Ministerul Sănătăţii să emită şi să actualizeze lista produselor alimentare ce pot fi iradiate şi dozajul de iradiere, în conformitate cu o listă similară care este valabilă în Comunitatea Europeană. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Românii, însă, preferă acestui proces de conservare tratarea alimentelor pe cale chimică, iar mulţi dintre producători, din dorinţa de a vinde cât mai repede şi cât mai mult, nu respectă timpul de pauză, adică perioada în care substanţele chimice cu care se tratează fructele sau legumele devin inofensive. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Alimentele ar trebui puse în vânzare abia după 18-21 de zile din momentul în care sunt tratate chimic, dar nimeni nu poate controla cu stricteţe dacă, într-adevăr, producătorul îndeplineşte sau nu această cerinţă. Din acest punct de vedere, specialiştii susţin că iradierea alimentelor este mai indicată decât tratamentul chimic făcut necorespunzător. </span></span></p>
<p><span style="font-family:Times New Roman;"><strong><span style="font-size:14pt;">Ionizarea e folosită în întreaga lume</span></strong><span style="font-size:14pt;"> </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Folosirea acestui procedeu de conservare a alimentelor face înconjurul lumii şi asistăm, în prezent, la o adevărată explozie a numărului de instalaţii de iradiere a alimentelor în numeroase state. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">China, care în 2003 avea şapte instalaţii de iradiere a hranei, a ajuns la 50 în 2006, iar India şi-a propus, până în 2012, să construiască 25 de instalaţii în plus faţă de cele existente pe teritoriul său. Mexicul nu se lasă mai prejos şi promite să aibă cea mai mare instalaţie de iradiere a alimentelor din lume. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">În condiţiile în care tehnologiile de conservare a alimentelor cu ajutorul razelor ionizante se dezvoltă vertiginos, comercianţii nu au decât de câştigat, iar teama producătorilor de a rămâne cu marfa nevândută nu se mai justifică. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Dar medicii şi cercetătorii se întreabă, totuşi, care ar putea fi efectele nocive pe o perioadă îndelungată asupra organismului uman, ale hranei conservate astfel. Riscurile pe care le prezintă alimentele iradiate nu au fost încă identificate cu precizie, iar rarele studii pe această temă au fost deseori discreditate. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Organizaţiile ecologiste şi numeroşi oameni de ştiinţă susţin, însă, că pericolul nu este deloc de neluat în seamă, iar consecinţele asupra să­nă­tăţii con­su­ma­torilor, deşi nu sunt vizibile imediat, ar putea - pe termen lung - să se dovedească dezastruoase. </span></span></p>
<p><span style="font-family:Times New Roman;"><strong><span style="font-size:14pt;">Transportul alimentelor la distanţe mari, un pericol pentru mediu </span></strong></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Conservarea alimentelor cu ajutorul razelor ionizante favorizează delocalizarea producţiilor agricole şi pune în pericol economiile locale şi mediul. Culturile agricole se realizează în condiţii îndoielnice, pentru a grăbi câştigul, iar transportul pe rute foarte mari generează un consum deloc neglijabil de carburanţi. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Centralele de iradiere sunt, la rândul lor, periculoase, deoarece utilizează substanţe radioactive, iar numărul lor a crescut foarte mult în ultimii ani. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Populaţia care se află în preajma acestor uzine de tratare a alimentelor cu raze ionizante nu este avertizată asupra riscului pe care-l reprezintă scurgerea acccidentală a substanţelor radioactive sau asupra pericolelor ce ar putea apărea în caz de incendiu. </span></span></p>
<p><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Cât despre alimentele iradiate, acestea îşi pot schimba gustul, mirosul ori consistenţa, iar specialiştii susţin că, în timpul acestui proces de conservare (prin iradiere) sunt distruse multe vitamine, minerale, cât şi bacteriile care contribuie la păstrarea prospeţimii naturale a hranei. </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"> </p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"> </p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span style="font-size:14pt;"><span style="font-family:Times New Roman;">Pentru conformitate: </span><a href="http://www.adevarul.ro/articole/legumele-si-fructele-din-import-frumoase-dar-iradiate/348121"><span style="font-family:Times New Roman;">http://www.adevarul.ro/articole/legumele-si-fructele-din-import-frumoase-dar-iradiate/348121</span></a><span style="font-family:Times New Roman;"> </span></span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Suplimente nutritive de calitate inalta online]]></title>
<link>http://ipoteca.wordpress.com/?p=8</link>
<pubDate>Mon, 17 Mar 2008 18:23:48 +0000</pubDate>
<dc:creator>Oana</dc:creator>
<guid>http://ipoteca.wordpress.com/?p=8</guid>
<description><![CDATA[Am gasit un magazin online de suplimente nutritive. Acest magazin ofera produse de la cei mai buni p]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Am gasit un magazin online de <a href="http://suplimente.ablog.ro" title="suplimente">suplimente nutritive</a>. Acest magazin ofera produse de la cei mai buni producatori de suplimente.</p>
<p>O dieta corecta este importanta pentru o viata sanatoasa si mai ales pentru cei care practica sportu deoarce isi supun organismul la un stres crescut.</p>
<p>De asemenea <a href="http://www.bestnutrition.ro/vitamine_22.htm" title="vitamine">vitaminele</a> joaca un rol foarte important alaturi de minerale. Un produs foarte bun este animal pack de la universal, contine o gama intreaga de vitamine si minerale.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Suplimente nutritive de calitate inalta]]></title>
<link>http://bileteavion.wordpress.com/2008/03/11/suplimente-nutritive-de-calitate-inalta/</link>
<pubDate>Tue, 11 Mar 2008 18:06:41 +0000</pubDate>
<dc:creator>Grande</dc:creator>
<guid>http://bileteavion.wordpress.com/2008/03/11/suplimente-nutritive-de-calitate-inalta/</guid>
<description><![CDATA[Aici am gasit top producatori de suplimente nutritive.
Iti recomand acest magazin si daca vrei sa sl]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Aici am gasit <b><a href="http://www.bestnutrition.ro/">top producatori de suplimente nutritive.</a></b></p>
<p>Iti recomand acest magazin si daca vrei sa <a href="http://www.bestnutrition.ro/slabire-fat-burners_28.htm">slabesti</a>.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Suplimente]]></title>
<link>http://crediteipotecare.wordpress.com/?p=11</link>
<pubDate>Mon, 10 Mar 2008 00:40:20 +0000</pubDate>
<dc:creator>Oana</dc:creator>
<guid>http://crediteipotecare.wordpress.com/?p=11</guid>
<description><![CDATA[Daca faci sport iti recomand sa iei suplimente nutritive. Un magazin online de suplimente nutritive ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Daca faci sport iti recomand sa iei <a href="http://suplimentenutritive.blogspot.com/" title="suplimente nutritive" target="_blank">suplimente nutritive</a>. Un magazin online de suplimente nutritive poti gasi cautand pe google. Care l-am gasit este<a href="http://www.bestnutrition.ro" class="linkification-ext" title="http://www.bestnutrition.ro"></a> un magazin online de suplimente nutritive foarte bun care-ti asigura la preturi excelente <a href="http://vitamine.ablog.ro/" title="vitamine" target="_blank">vitamine</a> si<a href="http://proteine1.blogspot.com" title="proteine"> proteine</a>.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Suplimente nutritive]]></title>
<link>http://creditipotecar.wordpress.com/2008/03/10/sup/</link>
<pubDate>Mon, 10 Mar 2008 00:35:42 +0000</pubDate>
<dc:creator>Oana</dc:creator>
<guid>http://creditipotecar.wordpress.com/2008/03/10/sup/</guid>
<description><![CDATA[Personal practic fitnessul foarte des si tocmai acum am gasit un magazin online cu suplimente nutrit]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Personal practic fitnessul foarte des si tocmai acum am gasit un magazin online cu <a href="http://suplimentenutritive.blogspot.com/" title="suplimente" target="_blank">suplimente nutritive</a> pentru culturism si fitness care ti-l recomand.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Sportul si suplimentele nutritive]]></title>
<link>http://creditul.wordpress.com/?p=8</link>
<pubDate>Fri, 07 Mar 2008 22:02:38 +0000</pubDate>
<dc:creator>Oana</dc:creator>
<guid>http://creditul.wordpress.com/?p=8</guid>
<description><![CDATA[In sport de o deosebita importanta sunt suplimentele nutritive.
Fiind un pasionat al sportului am ga]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>In sport de o deosebita importanta sunt <a href="http://suplimente.ablog.ro" title="suplimente">suplimentele nutritive</a>.</p>
<p>Fiind un pasionat al sportului am gasit acel magazin online de suplimente nutritive. De asemenea zilnic iau <a href="http://vitamine.ablog.ro/" title="vitamine">vitamine</a> si minerale.</p>
<p>Ti le recomand si tie cu draga inima.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Magneziul]]></title>
<link>http://vitamineminerale.wordpress.com/2008/02/23/magneziul/</link>
<pubDate>Sat, 23 Feb 2008 17:01:08 +0000</pubDate>
<dc:creator>mirceanutritie</dc:creator>
<guid>http://vitamineminerale.wordpress.com/2008/02/23/magneziul/</guid>
<description><![CDATA[Despre Magneziu

MAGNEZIUL

Surse naturale de magneziu: cerealele integrale si fulgii de cereale int]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<h2>Despre Magneziu</h2>
<p><strong><br />
MAGNEZIUL</strong><br />
<strong><br />
Surse naturale de magneziu: </strong>cerealele integrale si fulgii de cereale integrale (porumb, grau, ovaz, orz, secara), nucile, alunele, smochinele, migdalele, merele, legumele verzi, laptele, ouale, ciocolata, crustaceele.<br />
Semnele carentei de magneziu: dureri de cap, ameteli, tremuraturi, senzatie persistenta de lipsa de aer sau de presiune toracica, insomnie, senzatie de furnicatura sau amorteala a membrelor, carcei, scaderea tensiunii arteriale, fragilitate a unghiilor, a parului si a dintilor, palpitatii cardiace, reactii alergice frecvente, scadere a rezistentei la infectii, agravare a reumatismului degenerativ, stari depresive sau isterice, lipsa de apetit, oboseala, teama, aritmie cardiaca, hipoglicemie, sindrom premenstrual. </p>
<p><strong><br />
Recomandari pentru magneziu: suplimentele de magneziu </strong>sunt la ora actuala larg folosite in practica medicala pentru prevenirea tromboflebitei, a ischemiei cardiace (mai ales cea provocata de cheagurile de sange), a aterosclerozei, vindecarea starilor de contractura musculara cronica, impiedicarea formarii depozitelor de calciu in tesuturile moi si in rinichi (sub forma de piatra la rinichi), reducerea colesterolului, inlaturarea colicilor abdominale si renale, tratarea insomniilor rebele. Apele minerale bogate in magneziu sunt un excelent remediu in gastrita hiperacida si in ulcerul gastric, avand capacitatea de a tampona sucurile gastrice.   Suplimente nutritionale pe baza de magneziu: Calciu, magneziu si zinc - un produs 100% natural al firmei �Medica�; Lecitone Magnezium si Ephodyne - doua produse semisintetice ale firmei franceze �Yves Ponroy�.   </p>
<p>Atentie: nu se administreaza suplimente sintetice si semisintetice pe baza de magneziu persoanelor care sufera de insuficienta renala, cistita (creste riscurile formarii calculilor). Daca suferiti de bloc auriculoventricular, consultati medicul inainte de a incepe administrarea pilulelor cu magneziu. In timpul tratamentelor cu Tetraciclina veti lua suplimentul de magneziu numai dupa trei ore de la administrarea antibioticului.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Afla totul despre vitamine si minerale]]></title>
<link>http://minerale.wordpress.com/2008/02/23/afla-totul-despre-vitamine-si-minerale/</link>
<pubDate>Sat, 23 Feb 2008 16:52:29 +0000</pubDate>
<dc:creator>mirceanutritie</dc:creator>
<guid>http://minerale.wordpress.com/2008/02/23/afla-totul-despre-vitamine-si-minerale/</guid>
<description><![CDATA[Afla totul despre vitamine si minerale, chiar acum, pe acest blog.
]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><b>Afla totul despre vitamine si minerale</b>, chiar acum, pe acest blog.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Stiati ca... 2]]></title>
<link>http://sorinalukacs.wordpress.com/?p=44</link>
<pubDate>Wed, 06 Feb 2008 04:06:03 +0000</pubDate>
<dc:creator>Sorina</dc:creator>
<guid>http://sorinalukacs.wordpress.com/?p=44</guid>
<description><![CDATA[Globul pamantesc este in fiecare secunda tinta a 100 de trasnete.
La sah, numarul deschiderilor este]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Globul pamantesc este in fiecare secunda tinta a 100 de trasnete.</p>
<p>La sah, numarul deschiderilor este de 170 000 000 000 000 000 000 000 000 000.</p>
<p>O furnica poate ridica pana de 50 de ori greutatea proprie.</p>
<p>Ariciul are 36 000 ace.</p>
<p>Omul are cca. 76 000 de fire de par pe cap.</p>
<p>Cainii percep mirosuri pe care le emana <!--more-->obiecte aflate la 15 m sub pamant .</p>
<p>Veverita este singurul animal cu cristalinul ochiului colorat.</p>
<p>Drepneaua (asemanatoare randunicii, nefiind ruda cu ea) zboara batand alternativ din aripi.</p>
<p>Caii comunica intre ei folosind peste 100 de sunete.</p>
<p>Greierele reuseste sa cante frecandu-si aripile una de alta. Cu cat aerul este mai cald, cu atat numarul cri-cri-urilor este mai mare. Puteti masura temperatura aerului numarand cate cri-cri-uri auziti in 15 secunde. Adaugati 37 la acest numar si rezultatul va arata cat de cald este aerul unei seri de vara. Cu exactitate!</p>
<p>Soia contine 40% proteine si 20% grasimi, cu un procent ridicat de calorii, minerale si vitamine. In 500g faina de soia se gasesc 182 g de proteine, in timp ce in aceeasi cantitate de carne de vaca se gasesc doar 90 g, la peste - 80 g, iar la oua - 56g.</p>
<p>Singura tara din Europa cu o limba unitara (fara dialecte sau minoritati nationale) este Islanda.</p>
<p>Exista o specie de musca (Cephenomia) al carei zbor depaseste viteza sunetului. Ea se deplaseaza cu 1300 km/h.</p>
<p>Pamantenii consuma intr-o secunda: 10 tone de grau; 9,5 tone de cartofi; 1 tona de citrice; 2 tone de zahar; 20 hl de bere; 40 kg de ceai.</p>
<p>Plantele cultivate pe Terra ocupa in prezent cam 71% din suprafata uscatului, adica ceva mai putin de 950 milioane ha.</p>
<p>Fluturele de camp are o greutate de 0,025 g; totusi, catre sfarsitul verii, urmasii sai, adica omizile luate laolalta (numai cele produse de un singur fluture!) cantaresc 225 kg.</p>
<p>Pe globul pamantesc exista nu mai putin de 800 000 de specii de insecte. S-a calculat ca pe un km patrat de pamant se afla 2 miliarde de insecte diferite.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Item#2: Native Copper]]></title>
<link>http://liftingshadows.wordpress.com/2008/01/12/item2-native-copper/</link>
<pubDate>Sat, 12 Jan 2008 09:36:26 +0000</pubDate>
<dc:creator>liftingshadows</dc:creator>
<guid>http://liftingshadows.wordpress.com/2008/01/12/item2-native-copper/</guid>
<description><![CDATA[
Cuprul nativ apare ca depozit hidrotermal asociat cu alterarea rocilor eruptive si vulcanice sau in]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://liftingshadows.wordpress.com/files/2008/01/native-copper.jpg" title="native-copper.jpg"><img src="http://liftingshadows.wordpress.com/files/2008/01/native-copper.jpg" alt="native-copper.jpg" height="151" width="224" /></a><a href="http://liftingshadows.wordpress.com/files/2008/01/copper-detail.jpg" title="copper-detail.jpg"><img src="http://liftingshadows.wordpress.com/files/2008/01/copper-detail.jpg" alt="copper-detail.jpg" height="152" width="228" /></a></p>
<p>Cuprul nativ apare ca depozit hidrotermal asociat cu alterarea rocilor eruptive si vulcanice sau in infiltratiile poroase ale rocilor sedimentare. Ocurenta este comuna, insa doar in cantitati foarte mici.</p>
<p>Native copper occurs as a hydrothermal deposit associated with alteration of igneous and volcanic rocks, or infiltrating porous sedimentary rocks. Native copper, though widely distributed, occurs only in small amounts.</p>
<p>Sistemul de cristalizare/ <i>Cristal system</i>: cubic</p>
<p>Habitus: dendritic, ramuros; cristale cubice sau dodecaedrice/ dendritic, branching forms, cubic or rhombododecahedral crystals.</p>
<p>Culoare/ <i>Colour</i>: rosu/ copper-red</p>
<p>Clivaj/ <i>Cleavage</i>: nu/ none</p>
<p>Duritate/ <i>Hardness</i>: 2.5-3</p>
<p>Luciu/ <i>Luster</i>: metalic</p>
<p>Transparenta/ <i>Transparency</i>: opac</p>
<p>Alte proprietati/ Other: ductil, solubil in acid azotic; ductility, readily soluble in nitric acid.</p>
<p><i>The photos can be used if source is acknowledged.  </i></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Lacrimi minerale]]></title>
<link>http://aimoe.wordpress.com/2008/01/05/lacrimi-minerale/</link>
<pubDate>Fri, 04 Jan 2008 22:10:17 +0000</pubDate>
<dc:creator>aimoe</dc:creator>
<guid>http://aimoe.wordpress.com/2008/01/05/lacrimi-minerale/</guid>
<description><![CDATA[calc cioburile vorbelor ce-mi leaga amintirea,
un rasarit de inceput arunca raze cenusii,
plang numa]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><i>calc cioburile vorbelor ce-mi leaga amintirea,<br />
un rasarit de inceput arunca raze cenusii,<br />
plang numai lacrimi minerale cand ma gasesc cu firea<br />
si ma intreb: -De ce nu vii ?... caci pasi-ti sunt pustii !</i></p>
<p><i>tu esti departe, eu... sunt eu ! ma pierd printre petale,<br />
intinderile sunt tot albe si nu te regasesc.<br />
in umbra soarelui, tot lacrimi... pacat, sunt ale tale!<br />
si minerale stau sa curga, ti s-ar parea firesc.</i></p>
<p><i>e ultim ceas... imi curm speranta, o-nvat sa nu iubeasca.<br />
strig fals spre cer ca poate-asa ecoul o sa minta!<br />
ascund placut un sentiment, iar glasu-o sa-mi orbeasca,<br />
tot mineralele siraguri, de lacrimi, ma alinta.</i></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Che sete...!]]></title>
<link>http://mafrix.wordpress.com/2007/09/25/acqua/</link>
<pubDate>Tue, 25 Sep 2007 15:15:08 +0000</pubDate>
<dc:creator>mafrix</dc:creator>
<guid>http://mafrix.wordpress.com/2007/09/25/acqua/</guid>
<description><![CDATA[In questo articolo voglio tentare di darvi informazioni (nel mio piccolo) su un bene così prezioso:]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><img src="http://www.hotel-rimini.com/var/news/storage/images/notizie/dolce-acqua/11692-1-ita-IT/dolce-acqua_large.jpg" align="left" height="202" width="270" />In questo articolo voglio tentare di darvi informazioni (nel mio piccolo) su un bene così prezioso: l'acqua...e in particolare l'acqua da bere!</p>
<p>Sono considerate <strong>acque minerali naturali</strong> le <strong>acque</strong> che provengono da una o più sorgenti naturali con  caratteristiche igieniche particolari . Si distinguono dalle ordinarie acque potabili per la purezza originaria e per la sua conservazione, per il tenore in minerali, oligoelementi o altri costituenti ed, eventualmente, per taluni loro effetti.</p>
<p>L'<strong>acqua</strong> <strong>deve essere imbottigliata così come sgorga dalla sorgente</strong> o con l'aggiunta variabile di anidride carbonica , senza altri trattamenti.<br />
L'acqua del rubinetto può, invece, aver subito trattamenti come: filtrazione, clorazione, prima di essere distribuita.</p>
<p>In base alla <strong>quantità totale di sali</strong> (indicata in etichetta come "<font color="#ff0000">residuo fisso a 180 gradi</font>":tutto quello che rimane, in peso, sotto forma di polvere minerale, dopo l'evaporazione di un litro di acqua ),  le acqueminerali vengono distinte per legge in Italia in quattro categorie:</p>
<ul>
<li><strong>acque minimamente mineralizzate</strong> (con residuo fisso minore a 50 mg/l):
<ul>
<li>Molto rare. Il <strong>loro assorbimento per via gastrica è rapidissimo</strong>.Per le loro caratteristiche  sono indicate soprattutto nella prevenzione di formazioni di calcoli renali.</li>
</ul>
</li>
</ul>
<ul>
<li><strong>acque oligominerali</strong> (tra 50 e 500 mg/l):
<ul>
<li>acque caratterizzate anche  da una scarsa presenza di metalli pesanti, di oligoelementi e da una quantità più o meno grande di gas disciolti. Favorisco la diuresi e hanno un'azione antispastica sulla muscolatura delle vie urinari che favorisce l'espulsione di calcoli renali.</li>
</ul>
</li>
</ul>
<ul>
<li><strong>acque minerali</strong> (tra 500 e 1500 mg/l):
<ul>
<li>acque con un residuo fisso fino a 1000 mg/l, hanno proprietà simili alle acque oligominerali; al contrario quelle oltre i 1000 mg/l possono portare ad un <strong>eccesso di sodio</strong> nella dieta (sconsigliato per gli ipertesi) e formare calcoli renali nei soggetti più sensibili. Ecco perché i medici consigliano di alternarne le acque minerali con quelle oligominerali.</li>
</ul>
</li>
<li><strong>acque ricche in sali minerali </strong> (oltre 1500 mg/l):
<ul>
<li>acque che superano il valore massimo ammissibile di residuo fisso previsto dalla legge per la comune acqua potabile e di conseguenza sono <strong>sconsigliate per il consumo quotidiano</strong>. Di solito si usano a scopo terapeutico per l'elevata presenza di sodio, solfati, potassio, magnesio ed altri sali.</li>
</ul>
<p>Non mi resta che dirvi: ...leggete l'etichetta...</li>
</ul>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[H2O vs Acqua]]></title>
<link>http://halftone.wordpress.com/2007/09/23/h2o-vs-acqua/</link>
<pubDate>Sun, 23 Sep 2007 21:11:57 +0000</pubDate>
<dc:creator>experiment101</dc:creator>
<guid>http://halftone.wordpress.com/2007/09/23/h2o-vs-acqua/</guid>
<description><![CDATA[
&nbsp;
Acqua calda?
]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p align="center"><span style='text-align:center; display: block;'><object width='425' height='350'><param name='movie' value='http://www.youtube.com/v/VHBs_LnAi6M'></param><param name='wmode' value='transparent'></param><embed src='http://www.youtube.com/v/VHBs_LnAi6M&rel=0' type='application/x-shockwave-flash' wmode='transparent' width='425' height='350'></embed></object></span></p>
<p align="center">&#160;</p>
<p align="center">Acqua calda?</p>
]]></content:encoded>
</item>

</channel>
</rss>
