Cred că , indiferent de dragostea faţă de un politician sau altul, oamenii au obligaţia să se respecte, iar jurnaliştii, formatorii de opinie, ar trebuie să'şi respecte blazonul şi să dea exemplu pentru societate. Altfel, riscă să se trasforme în nişte tipi care dau din gură contra'cost sau la răcoarea unor arhive. În ceea ce priveşte materialul din Ev.Z, sunt sigur că Maestrul Cristoiu nu va rămîne dator, tot ceea ce pot să constat este că o gazetă pe care el a contruit'o, a impus'o pe piaţă şi a consacrat'o, în numele şi pe baza acestei faime, a ajuns să'l atace. Este doar un clişeu de viaţă jurnalistică.

Andrei Pleşu spunea cum Constantin Noica povestea că, la un interogatoriu care se prelungea fără rezultate pentru procurori, unul dintre anchetatori l'a ameninţat pe un ton răstit:" Ai grijă că eu l'am arestat şi pe Ţuţea". Asta era pentru el o dovadă de competenţă, o încununare profesională.

Povestea de azi din Ev.Zilei mi'a amintit acest episod. În România de azi, aici am ajuns: călăul se legitimează prin anvergura victimei. Şi asta e puţin anormal.

Aşa l'am exmatriculat şi pe Dinescu de la Adevărul, aşa l'am împuşcat şi pe Cristoiu de mai multe ori şi probabil că nici alţii nu se simt prea bine. Pentru acest ultim atac, personal, am o explicaţie: "Sinteza Zilei" de marţi seară, cu Norica Nicolai scriindu'i pe frunte lui Băsescu "Tu eşti Profesorul!" a avut rating 3,25, iar concureţa politică de la Realitatea TV, pe acelaşi tronson orar, 1,57. Pe româneşte, a convins mai mulţi oameni. Numai că în stilul acesta, curând vom păşi în "Scânteia" anilor '50 când ziarul ţinea loc de tribunal şi când Sorin Toma, tot  editorialist şi el, scria despre putrefacţie, dar despre  "Putrefacţia Poeziei" şi îl trimitea pe Arghezi în lagăr. Şi nu simţiţi în aer miros de mucigai?