<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="wordpress.com" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>moscova &amp;laquo; WordPress.com Tag Feed</title>
	<link>http://wordpress.com/tag/moscova/</link>
	<description>Feed of posts on WordPress.com tagged "moscova"</description>
	<pubDate>Mon, 08 Sep 2008 11:02:14 +0000</pubDate>

	<generator>http://wordpress.com/tags/</generator>
	<language>en</language>

<item>
<title><![CDATA[Bucureştiul urcă în topul celor mai scumpe oraşe din lume]]></title>
<link>http://mariko21.wordpress.com/?p=347</link>
<pubDate>Thu, 04 Sep 2008 12:21:32 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mariko21</dc:creator>
<guid>http://mariko21.wordpress.com/?p=347</guid>
<description><![CDATA[

Capitala României a urcat în acest an şapte poziţii într-un top al celor mai scumpe oraşe di]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align:center;"><img class="aligncenter" src="http://i37.tinypic.com/eqr1pu.png" alt="null" /></p>
<p style="text-align:center;">
<p style="text-align:justify;">Capitala României a urcat în acest an şapte poziţii într-un top al celor mai scumpe oraşe din lume pentru expaţi, pe fondul aprecierii monedei naţionale faţă de dolar, Bucureştiul ajungând astfel pe locul 71, primul loc fiind ocupat în continuare de Moscova, pentru al treilea an consecutiv. Studiul realizat de compania de consultanţă în resurse umane Mercer acoperă 143 de oraşe de pe şase continente şi compară costurile a peste 200 de produse şi servicii în fiecare oraş analizat, printre care costuri imobiliare, de transport, de hrană, îmbrăcăminte, electrocasnice şi divertisment.</p>
<p style="text-align:justify;"><!--more--></p>
<p style="text-align:justify;">În 2007, studiul Mercer plasa Bucureştiul pe locul 78, cu un punctaj de 79,6, însă în numai un an, Capitala a reuşit performanţa de a urca şapte locuri, ajungând astfel până pe poziţia 71, cu un punctaj de 83,6 puncte.</p>
<p style="text-align:justify;"><em>"Motivul din spatele evoluţiei Bucureştiului stă în parcursul pozitiv al monedei naţionale comparativ cu dolarul american, astfel că pentru un expat al unei companii americane devine mai scump să achiziţioneze coşul zilnic necesar. Dolarul american a pierdut 3,52% în faţa leului românesc în ultimul an. Dezvoltarea pieţei imobiliare şi creşterea preţurilor pe această piaţă, mai ales în Bucureşti, este un alt motiv pentru care costurile vieţii au înregistrat un salt"</em>, a explicat directorul executiv al unei companii de bokeraj de asigurări. În ceea ce priveşte România, singurul oraş monitorizat a fost Bucureşti, care a înregistrat o creşterere generală a preţurilor faţă de anul trecut.</p>
<p style="text-align:justify;"><strong><span style="text-decoration:underline;">La polul opus, vecinii bulgari...</span></strong></p>
<p style="text-align:justify;">Însă în fruntea listei se află Moscova, capitala Rusiei, care este pentru al treilea an consecutiv cel mai scump oraş din lume. <em>"Poziţia în top a Moscovei s-a întărit şi datorită creşterii rublei ruseşti comparativ cu dolarul american şi creşterii costurilor de cazare"</em>, a afirmat directorul de cercetare al Mercer, Yvonne Traber. Londra este următorul oraş în top, ocupând locul trei, cu un loc mai jos faţă de anul trecut, în timp ce Oslo a urcat şase poziţii, până pe locul patru. <em>"Preţurile proprietăţilor din Norvegia au atins un maximum istoric la sfârşitul anului trecut, ca rezultat al unei creşteri de 50% în ultimii cinci ani. De asemenea, întărirea monedei norvegiene a contribuit la creşterea costurilor de trai ale expaţilor din Oslo"</em>, a mai spus Traber. Capitala Bulgariei, Sofia, este şi anul acesta cel mai ieftin oraş pentru expaţi, ocupând locul 97.</p>
<h6 style="text-align:right;"><a href="http://www.curentul.ro/index.php/Actualitate/Bucurestiul-urca-in-topul-celor-mai-scumpe-orase-din-lume.html" target="blank">Citeste in original acest articol din <em>Curentul</em></a></h6>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[UE ar putea amana negocierile cu Rusia asupra acordului de parteneriat strategic]]></title>
<link>http://onuntapezi.wordpress.com/?p=43</link>
<pubDate>Mon, 01 Sep 2008 08:41:44 +0000</pubDate>
<dc:creator>onuntapezi</dc:creator>
<guid>http://onuntapezi.wordpress.com/?p=43</guid>
<description><![CDATA[Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene ar putea decide amanarea rundei de negocieri dintre B]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Guvernele statelor membre ale <a href="http://www.organizaredeevenimente.ro/lista-oficii-de-stare-civila.php">Uniunii Europene</a> ar putea decide amanarea rundei de negocieri dintre Bruxelles si Moscova privind incheierea unui nou acord de <a href="http://www.organizaredeevenimente.ro/lista-oficii-de-stare-civila.php">parteneriat</a> strategic pe termen lung, reactionand la invazia ruseasca din <a href="http://www.organizaredeevenimente.ro/lista-oficii-de-stare-civila.php">Georgia</a>, scrie Financial Times, citand surse <a href="http://www.organizaredeevenimente.ro/lista-oficii-de-stare-civila.php">diplomatice</a> europene.</strong></p>
<p>La summitul de criza convocat pentru <a href="http://www.organizaredeevenimente.ro/lista-oficii-de-stare-civila.php">1 septembrie </a>de presedintia franceza a Consiliului UE, "Cei 27" ar putea lua totodata in calcul si masura interzicerii acordarii de vize pentru oficialii din <a href="http://www.organizaredeevenimente.ro/lista-oficii-de-stare-civila.php">Abhazia si Osetia</a> de Sud, cele doua regiuni separatiste georgiene a caror independenta a fost recunoscuta in aceasta saptamana de Rusia, spre profunda indignare a europenilor.<br />
Totusi, reprezentantii guvernelor UE si<a href="http://www.organizaredeevenimente.ro/lista-oficii-de-stare-civila.php"> diplomatii </a>de la Bruxelles sustin ca <a href="http://www.organizaredeevenimente.ro/lista-oficii-de-stare-civila.php">Summitul</a> nu va aproba introducerea unor sanctiuni mai dure la adresa Rusiei, cum ar fi suspendarea acordului de parteneriat incheiat cu <a href="http://www.organizaredeevenimente.ro/lista-oficii-de-stare-civila.php">Moscova</a> in 1997 sau punerea sub interdictie a investitiilor imobiliare rusesti in Europa.<br />
Ministrul francez de externe, <a href="http://www.organizaredeevenimente.ro/lista-oficii-de-stare-civila.php">Bernard Kouchner</a>, a declarat ca <a href="http://www.organizaredeevenimente.ro/lista-oficii-de-stare-civila.php">Parisul</a> nu propune introducerea de sanctiuni, dar a adaugat: 'In mod cert, acestea vor fi sugerate. Anumite <a href="http://www.organizaredeevenimente.ro/lista-oficii-de-stare-civila.php">state membre</a> au solicitat deja impunerea de sanctiuni'.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Cu ocazia declaraţiei făcute de Moscova, de recunoaştere a Osetiei de Sud şi a Abhaziei, să vă zic un banc!...]]></title>
<link>http://mihaiursu.wordpress.com/?p=394</link>
<pubDate>Wed, 27 Aug 2008 15:49:01 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mihai Ursu</dc:creator>
<guid>http://mihaiursu.wordpress.com/?p=394</guid>
<description><![CDATA[Cică era o zi friguroasă la Medvedev în birou, la Kremlin. Tocmai ce declarase că recunoaşte in]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Cică era o zi friguroasă la Medvedev în birou, la Kremlin. Tocmai ce declarase că recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud şi sărbătorea cu niscai caviar, votcă, siletka, împreună cu Vladimir Putin şi cu băieţii de la Lyube (îi place şi Oanei Dobre, şi lui Mile formaţia asta, înainte să vă apucaţi de înjurat muzica rusească). Şi, în mijlocul parangheliei, sună telefonul roşu, linia strategică deschisă cu Casa Albă, încă din 1962, de cînd cu criza rachetelor din Cuba. Ţrrrrrr!</p>
<p>"Alo, da", zice Medvedev. "Helău, ai em prezident Buş ov zi Iunaited Steits of glorious America", se aude în receptor. Medvedev face semn să se oprească muzica. "Da, mistăr prezident, cu ce vă ajutăm?", întreabă Medvedev. "Uel, mistăr prezident, avem o big problem. Ocupaţi cu lupta împotriva terorismului, am neglijat producţia civilă şi ne-am trezit că avem o criză gravă de prezervative. Ne puteţi ajuta cu vreo 20 de milioane de bucăţi într-o săptămînă?", zice Bush. "Da, clar, sîntem parteneri strategici. Spuneţi, aveţi cumva şi nişte specificaţii tehnice?", se arată Medvedev săritor. "Ăv cors, chiar voiam să vă zic. Deci trebuie să fie de 30 de centimetri lungime, 7 centimetri grosime şi să fie, dacă e possible, în culorile drapelului IUESEI", punctează Bush. "Nici o problemă, le aveţi într-o săptămînă", zice Medvedev şi închide. Apoi ia celălalt telefon şi sună la fabrica de prezervative din Celiabinsk. "Alio, prezervativ zavod? Tovariş director? Sînt Medvedev, avem o comandă specială strategică pentru export în Statele Unite, 20 de milioane de bucăţi, pînă săptămîna viitoare. Notaţi specificaţiile tehnice: lungime 30 de centimetri, grosime 7 centimetri, culorile să fie ale drapelului Statelor Unite, iar pe cutie să scrieţi "Made in Russia. Size: small".</p>
<p>Altfel spus, ce gust are doctoria, mistăr prezident Bush? V-am zis de acum trei săptămîni că o să vă trateze ruşii cu medicamentul vostru...</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[V-ati saturat de Bucuresti?]]></title>
<link>http://localulglobal.wordpress.com/?p=136</link>
<pubDate>Mon, 25 Aug 2008 22:02:49 +0000</pubDate>
<dc:creator>localul global</dc:creator>
<guid>http://localulglobal.wordpress.com/?p=136</guid>
<description><![CDATA[
De praf, mizerie, aglomeratie, poluare, nesimtire si toate celelalte? Exista in Romania orase mult ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align:justify;"><a href="http://www.travelblissful.com/2007/08/20/zest-for-zurich/"><img class="alignright size-full wp-image-170" src="http://localulglobal.wordpress.com/files/2008/08/zurich-cityscape.jpg" alt="" width="251" height="167" /></a></p>
<p style="text-align:justify;">De praf, mizerie, aglomeratie, poluare, nesimtire si toate celelalte? Exista in Romania orase mult mai linistite si mai curate decat Bucurestiul, in care se poate trai mai civilizat. Stiu, nu sunt oportunitatile si viata culturala a Capitalei. In plus, oriunde  te-ai duce, tot de blocuri comuniste si de manele dai. Si atunci, care e solutia, unde e scaparea? Desigur, in alta tara. OK, dar in ce tara...pana la urma unde se traieste cel mai bine? <a href="http://www.mercer.com/home.htm">Mercer</a>, lider global in consultanta HR, cu 18000 de angajati si birouri in 140 de orase din 40 de tari, clarifica problema, cel putin pentru anul 2008. Daca vreti viata de calitate, o gasiti in Elvetia, Austria, Germania, Canada, Noua Zeelanda si Australia. Topul primelor 50 de orase din lume in ceea ce priveste calitatea vietii se gaseste <a href="http://www.mercer.com/referencecontent.htm?idContent=1307990#Top50_safety" target="_blank">aici</a>. Tot pe site-ul Mercer gasiti si cele mai scumpe orase din lume. Pe primul loc, Moscova...</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Locurile unde nu m-as supara sa pierd metroul]]></title>
<link>http://alexandracorolea.wordpress.com/?p=106</link>
<pubDate>Sun, 24 Aug 2008 19:28:58 +0000</pubDate>
<dc:creator>alexandracorolea</dc:creator>
<guid>http://alexandracorolea.wordpress.com/?p=106</guid>
<description><![CDATA[Ca om care circula cu Metrorex zilnic, am fost impresionata de un articol despre cele mai frumoase]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Ca om care circula cu Metrorex zilnic, am fost impresionata de un <a href="http://www.yuppy.ro/articol/lifestyle/151/slideshow/Cele-mai-frumoase-statii-de-metrou-din-lume.html">articol</a> despre cele mai frumoase statii de metrou din lume.</p>
<p>Iata cateva fotografii cu statii de metrou care par fie sali de bal, fie muzee de arta contemporana:</p>
<p><strong>Kievskaya Station</strong>, din Moscova, inaugurata in 1937. Stalin a facut un titlu de glorie din constructia sa.</p>
<p style="text-align:center;"><a href="http://alexandracorolea.wordpress.com/files/2008/08/moscova_stalin2.jpg"><img class="size-full wp-image-109  aligncenter" src="http://alexandracorolea.wordpress.com/files/2008/08/moscova_stalin2.jpg" alt="" width="350" height="249" /></a></p>
<p style="text-align:center;"><a href="http://alexandracorolea.wordpress.com/files/2008/08/moscow-subway-art-dota-seo-08.jpg"><img class="size-full wp-image-110  aligncenter" src="http://alexandracorolea.wordpress.com/files/2008/08/moscow-subway-art-dota-seo-08.jpg" alt="" width="448" height="196" /></a></p>
<p><strong>Olaias Station, </strong>din Lisabona:</p>
<p style="text-align:center;"><a href="http://alexandracorolea.wordpress.com/files/2008/08/lisabona.jpg"><img class="size-full wp-image-111  aligncenter" src="http://alexandracorolea.wordpress.com/files/2008/08/lisabona.jpg" alt="" width="350" height="233" /></a></p>
<p><strong>T-Centralen Station</strong> din Stockholm:</p>
<p style="text-align:center;"><a href="http://alexandracorolea.wordpress.com/files/2008/08/stockolm.jpg"><img class="size-full wp-image-112  aligncenter" src="http://alexandracorolea.wordpress.com/files/2008/08/stockolm.jpg" alt="" width="350" height="260" /></a></p>
<p><strong>Porte de Valenciennes</strong> din Lille:</p>
<p style="text-align:center;"><a href="http://alexandracorolea.wordpress.com/files/2008/08/lille.jpg"><img class="size-full wp-image-113  aligncenter" src="http://alexandracorolea.wordpress.com/files/2008/08/lille.jpg" alt="" width="350" height="219" /></a></p>
<p><strong>Canary Wharf</strong>, Londra, prima statie de metrou din lume:</p>
<p style="text-align:center;"><a href="http://alexandracorolea.wordpress.com/files/2008/08/londra.jpg"><img class="size-full wp-image-114        aligncenter" src="http://alexandracorolea.wordpress.com/files/2008/08/londra.jpg" alt="" width="350" height="274" /></a></p>
<p>Atentie, se inchid usile! :-)</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Sa nu uitam mascotele..]]></title>
<link>http://andra13.wordpress.com/?p=166</link>
<pubDate>Wed, 13 Aug 2008 21:51:14 +0000</pubDate>
<dc:creator>Andra</dc:creator>
<guid>http://andra13.wordpress.com/?p=166</guid>
<description><![CDATA[Pe gsp.ro am dat peste colectia mascotelor JO  ..Am zis sa vi le arat si voua..sa vedeti ce dragalas]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Pe <a href="http://www.gsp.ro/">gsp.ro</a> am dat peste colectia mascotelor JO :) ..Am zis sa vi le arat si voua..sa vedeti ce dragalase sunt :P</p>
<p style="text-align:center;"><em> <strong><span style="color:#333399;">Waldi</span> <span style="color:#99cc00;">- Mascota Jocurilor Olimpice Munchen 1972</span></strong></em></p>
<p style="text-align:center;"><img style="width:138px;height:69px;" src="http://www.gsp.ro/usr/casete/9879/wwaldi.jpg" alt="wwaldi.jpg" width="138" height="69" /><br />
<em> Foarte popular în Bavaria, Waldi are calităţile indispensabile unui atlet: rezistenţă, tenacitate şi agilitate. </em></p>
<p style="text-align:center;"><em> </em></p>
<p><em><strong><span style="color:#ff0000;"> Amik</span> - Mascota Jocurilor Olimpice Montreal 1976</strong></em></p>
<p><img style="width:138px;height:59px;" src="http://www.gsp.ro/usr/casete/9879/aamik.jpg" alt="aamik.jpg" width="138" height="59" /><br />
<em> Amik înseamnă castor.</em></p>
<p style="text-align:center;"><em><strong><span style="color:#993300;"> Misha </span><span style="color:#4f1a00;">- Mascota Jocurilor Olimpice Moscova 1980</span></strong></em></p>
<p style="text-align:center;"><img style="width:138px;height:138px;" src="http://www.gsp.ro/usr/casete/9879/mmisha.jpg" alt="mmisha.jpg" width="138" height="138" /><br />
<em> Misha a fost inspirat de poveştile pentru copii ale lui Victor Chizikov.</em></p>
<p style="text-align:center;">
<p><em><strong><span style="color:#993300;"> Sam</span> <span style="color:#ff0000;">- Mascota Jocurilor Olimpice Los Angeles 1984</span></strong></em></p>
<p><img style="width:138px;height:138px;" src="http://www.gsp.ro/usr/casete/9879/ssam.jpg" alt="ssam.jpg" width="138" height="138" /><br />
<em> Sam este vulturul inspirat de Walt Disney şi este îmbrăcat în culorile Statelor Unite ale Americii.</em></p>
<p style="text-align:center;"><em><strong> Hodori <span style="color:#ff6600;">- Mascota Jocurilor Olimpice Seul 1988</span></strong></em></p>
<p style="text-align:center;"><img style="width:138px;height:138px;" src="http://www.gsp.ro/usr/casete/9879/hhodori.jpg" alt="hhodori.jpg" width="138" height="138" /><br />
<em> Micuţul tigru a fost conceput de Kim Hyun. Hodori întruchipează prietenia şi ospitalitatea tipic coreană. Numele lui a fost ales din 2.295 de variante.<br />
"Ho" înseamnă "tigru" iar "Dori" este un diminutiv corean pentru "băiat". </em></p>
<p style="text-align:center;"><em> </em></p>
<p><em><strong><span style="color:#c14d00;"> Cobi</span> <span style="color:#000080;">- Mascota Jocurilor Olimpice Barcelona 1992</span></strong></em></p>
<p><img style="width:138px;height:138px;" src="http://www.gsp.ro/usr/casete/9879/ccobi.jpg" alt="ccobi.jpg" width="138" height="138" /><br />
<em> Mascota este un căţel pe nume Cobi. A fost produs un serial tv pentru a se transmite spiritul olimpiadei. Javier Mariscal este cel care a creat mascota Jocurilor Olimpice de la Barcelona. </em></p>
<p><em> </em></p>
<p style="text-align:center;"><em><strong><span style="color:#ab82c4;"> Izzy </span><span style="color:#3366ff;">- Mascota Jocurilor Olimpice Atlanta 1996</span></strong></em></p>
<p style="text-align:center;"><img style="width:138px;height:138px;" src="http://www.gsp.ro/usr/casete/9879/iizzy.jpg" alt="iizzy.jpg" width="138" height="138" /><br />
<em>Este prima mascotă creată pe calculator. Numele "Izzy" provine de la sintagma "What is it?" pentru că nu ştia nimeni cu cine seamănă exact. </em></p>
<p style="text-align:center;"><em> </em></p>
<p><em><strong><span style="color:#333399;"> Syd,</span> <span style="color:#ff6600;">Olly</span> <span style="color:#ff9900;">şi Millie</span> - Mascotele JO Sydney 2000</strong></em></p>
<p><img style="width:138px;height:82px;" src="http://www.gsp.ro/usr/casete/9879/ooly.jpg" alt="ooly.jpg" width="138" height="82" /><br />
<em>Ollie, Syd şi Millie au fost creaţi de Matthew Hattan şi sînt trei animale australiene care reprezintă pământul, aerul şi apa. "Olly" (de la Olympic) reprezintă generozitatea, "Syd" (de la Sydney) reprezintă mediul şi energia Australiei iar "Millie" (de la Millennium) are toate informaţiile la degetul ei mic. </em></p>
<p><em> </em></p>
<p style="text-align:center;"><em><strong><span style="color:#ff6600;"> Athena</span> and <span style="color:#3366ff;">Phevos </span><span style="color:#e39f82;">- Mascotele JO Atena 2004</span></strong></em></p>
<p style="text-align:center;"><img style="width:138px;height:95px;" src="http://www.gsp.ro/usr/casete/9879/aatena.jpg" alt="aatena.jpg" width="138" height="95" /><br />
<em>Cele două mascote îşi au originile în două păpuşi vechi de sute de ani găsite la situri arheologice din Grecia. În mitologia Greacă Athena şi Phevos sînt fraţi. Phevos este zeul luminii şi al muzicii iar Athena este zeiţa înţelepciuniişi protectoarea oraşului Atena.</em></p>
<p style="text-align:left;">
<p style="text-align:center;"><span style="color:#ff0000;"><em><strong>Mascotele JO Beijing 2008</strong></em></span></p>
<p style="text-align:center;"><a href="http://andra13.files.wordpress.com/2008/08/mascote.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-168" src="http://andra13.wordpress.com/files/2008/08/mascote.jpg?w=300" alt="" width="300" height="165" /></a></p>
<p style="text-align:center;"><em>Mascota este formată din 5 figuri: Beibei, Jingjing, Huanhuan, Yingying şi Nini, care, potrivit filosofiei antice chinezeşti, simbolizează cele 5 elemente primordiale ce alcătuiesc universul. Daca cele cinci silabe ale numelor mascotelor sunt rostite consecutiv se obtine "Beijing huanyíng ni" ceea ce s-ar traduce prin "Beijingul va primeste cu drag".</em><em> </em></p>
<p><em> </em></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[O  TARA  DE  NEOCOLIT  ]]></title>
<link>http://nraducanu.wordpress.com/?p=75</link>
<pubDate>Wed, 13 Aug 2008 19:31:24 +0000</pubDate>
<dc:creator>nraducanu</dc:creator>
<guid>http://nraducanu.wordpress.com/?p=75</guid>
<description><![CDATA[ 
                                                
]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span style="font-size:small;font-family:Times New Roman;"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 0 27pt;"><span style="font-size:small;"><span style="font-family:Times New Roman;"><span>                                               </span></span></span><span style="font-size:small;font-family:Times New Roman;"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:36pt;margin:0;"><span style="font-size:small;font-family:Times New Roman;">Conflictul dintre Rusia si Georgia (sau Gruzia cum ii spun rusii) a declansat multe analize si comentarii, numerosi fiind ziaristii care isi exprima surprinderea reintrarii rasunatoare a Rusiei in arena politicii mondiale. Acordul de incetare a ostilitatilor decis de presedintele Medvedev, cu numai doua ore inainte de aterizarea la Moscova a presedintelui Sarkozy, arata ca in situatia din Caucaz nimic nu mai poate fi decis fara acordul Moscovei. Semnificativ este ca cele 6 puncte ale aplanarii conflictului, cu care presedintele Frantei a zburat la Tbilisi, nu contin nimic despre respectarea integritatii teritoriale a Georgiei. Si totusi Saakashvili nu a putut face decat sa isi dea acordul cu aceste puncte propuse de rusi. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:36pt;margin:0;"><span style="font-size:small;font-family:Times New Roman;">Doua articole ale unor autori americani ce ilustreaza noile date ale problemei nu numai in Caucaz, ci si in restul lumii, sunt demne de a fi citite : </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:-18pt;margin:0 0 0 54pt;"><span style="font-family:&#34;"><span><span style="font-size:small;">o</span><span style="font:7pt &#34;">       </span></span></span><span style="font-size:small;"><span style="font-family:Times New Roman;"><strong>„The Russo-Georgian War and the Balance of Power“</strong> de <strong><em>George Friedman</em></strong> (pe </span></span><a href="http://www.stratfor.com/"><span style="font-size:small;font-family:Times New Roman;">www.stratfor.com</span></a><span style="font-size:small;font-family:Times New Roman;">); </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:-18pt;margin:0 0 0 54pt;"><span style="font-family:&#34;"><span><span style="font-size:small;">o</span><span style="font:7pt &#34;">       </span></span></span><span style="font-size:small;"><span style="font-family:Times New Roman;"><strong>„The Advantage of the First Move</strong>“ de <strong><em>Robert D. Kaplan</em></strong> (in </span></span><a href="http://www.thecurrent.theatlantic.com/"><span style="font-size:small;font-family:Times New Roman;">www.thecurrent.theatlantic.com</span></a><span style="font-size:small;font-family:Times New Roman;">) </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span style="font-size:small;"><span style="font-family:Times New Roman;"><span>            </span>Am ales insa articolul <strong>„Inconturnable Russie“</strong> de <strong><em>Yves Threard</em></strong>, editorial din LE FIGARO din 13 august 2008, care scoate in evidenta si alte aspecte si din care vom reda mai jos esentialul.</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span style="font-size:small;"><span style="font-family:Times New Roman;"><span>            </span>„Ce vor rusii? Occidentalii, care s-au temut mereu de caracterul lor imprevizibil, nu au incetat sa isi puna intrebarea. Dar astazi ei au primit un raspuns clar. Doua zeci de ani dupa razboiul rece o lume noua se contureaza. Si fiecare trebuie sa inteleaga ca Rusia, debusolata o vreme prin descompunerea imperiului sovietic, intelege sa capete in aceasta lume locul cuvenit, cel de mare natiune.</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span style="font-size:small;"><span style="font-family:Times New Roman;"><span>            </span>Ofensiva militara lansata contra Georgiei era tocmai ocazia de a face aceasta dovada. Din motive strategice, economice si culturale, Moscova vrea sa ramana stapana in Caucaz. Si va ramane. Aceasta e cel putin concluzia pe care a tras-o, din calatoria sa de marti, Nicolas Sarkozy. Mustrarile venite din partea Statelor Unite nu mai inseala pe nimeni. Ele sunt formale. Washingtonul care are numeroase dosare internationale in curs, nu va deschide un alt front contra Moscovei. Prietenia incheiata cu Ucraina si Georgia nu va depasi un anumit risc calculat. Cu atat mai mult cu cat actualul conflict se inscrie intr-un context care nu pledeaza in favoarea tarii prietene. In primul rand, dorind sa puna militar la punct regiunea separatista Osetia de sud, Tbilisi este cel ce a provocat ostilitatile. Apoi, acordul dat independentei provinciei Kosovo, fara acordul Consiliului de Securitate, a situat Statele Unite intr-o pozitie dificila din punct de vedere al respectarii dreptului international.</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span style="font-size:small;"><span style="font-family:Times New Roman;"><span>            </span>Europa celor 27 nu e nici ea mai bine plasata pentru a stirbi din atitudinea plina de siguranta a Rusiei. Multe tari, eliberate de sub jugul Moscovei, sunt animate de un spirit revansard, astfel incat o diplomatie europeana senina, unita, de consens, e greu sa poata fi pusa in functiune. Polonezii si balticii nu sunt pregatiti pentru asa ceva. Sarkozy stie asta si a avut dreptate sa se duca la fata locului in rol de arbitru. Cu un plan de urgenta. Acesta, acceptat marti de Moscova, nu pretinde sa rezolve problema exploziva, aproape ancestrala, a populatiilor minoritare din Caucaz, ci statutele Osetiei de sud si ale Abhaziei au fost expediate pentru mai tarziu. Dar se incearca sa se puna capat vuietului razboiului. Nu e vorba despre pace, ci de un armistitiu. Cel putin provizoriu. Este un prim succes, caci aici ura e asasina. </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span style="font-size:small;"><span style="font-family:Times New Roman;"><span>            </span>Dincolo de acest episod important, Uniunea Europeana a fost acum atentionata. Ambitiile sale de integrare sau de influenta in aceasta parte a lumii, se vor lovi mereu de interesele Rusiei. <span> </span>Rusia, cu Putin si cu Medvedev, obligat lui, la comanda, nu se va lasa umilita. Sarkozy a inteles-o. De la intrarea la palatul Elisee relatiile lui cu Moscova sunt mai potolite si cuvintele sale nu mai seamana cu cele rostite in timpul campaniei prezidentiale. Este un lucru bun asta. Nici o alta atitudine nu ar fi rationala. Nu e deajuns sa te tutuiesti cu Putin pentru a face din el un partener, un interlocutor fiabil. Dar a trata Rusia in spiritul din timpul razboiului rece ar fi sa pornesti pagubos in cursa."</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0;"><span><span style="font-size:small;font-family:Times New Roman;">            </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:36pt;margin:0 0 0 54pt;"><span style="font-size:small;font-family:Times New Roman;"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:36pt;margin:0;"><span style="font-size:small;font-family:Times New Roman;"> </span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Investitorii din Rusia nesiguri de ce se va intampla]]></title>
<link>http://mirceadabacan.wordpress.com/?p=199</link>
<pubDate>Mon, 11 Aug 2008 20:48:03 +0000</pubDate>
<dc:creator>mirceadabacan</dc:creator>
<guid>http://mirceadabacan.wordpress.com/?p=199</guid>
<description><![CDATA[http://www.nytimes.com/2008/08/12/business/worldbusiness/12ruble.html?hp
Investors in Moscow Struggl]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.nytimes.com/2008/08/12/business/worldbusiness/12ruble.html?hp">http://www.nytimes.com/2008/08/12/business/worldbusiness/12ruble.html?hp</a></p>
<p><strong>Investors in Moscow Struggle With Uncertainty of War</strong></p>
<div class="byline">By DAVID JOLLY</div>
<p> </p>
<div class="timestamp">Published: August 11, 2008</div>
<div id="articleBody">
<p>Markets in Moscow fell sharply for a time on Monday and then recovered after an escalation in the fighting between <a title="More news and information about Russia and the Post-Soviet Nations." href="http://topics.nytimes.com/top/news/international/countriesandterritories/russiaandtheformersovietunion/index.html?inline=nyt-geo"><span style="color:#004276;">Russia</span></a> and Georgia raised concerns among investors that the conflict might endanger Russia’s economic relations with the West.</p>
<p>Stocks dropped 5.7 percent at the open, to their lowest level since September 2006, as Russian troops crossed into Georgia amid heavy fightng, and Russian planes bombed targets across Georgia.</p>
<p>But stocks rallied after the Russian president, <a title="More articles about Dmitri A. Medvedev." href="http://topics.nytimes.com/top/reference/timestopics/people/m/dmitri_a_medvedev/index.html?inline=nyt-per"><span style="color:#004276;">Dmitri A. Medvedev</span></a>, said military operations in <a title="More news and information about South Ossetia." href="http://topics.nytimes.com/top/news/international/countriesandterritories/georgia/south_ossetia/index.html?inline=nyt-geo"><span style="color:#004276;">South Ossetia</span></a>, the area in dispute, were nearing a conclusion.</p>
<p>The ruble also fell in early trading, before the Russian central bank intervened, buying its currency to provide support, traders said.</p>
<p>The Micex, Russia’s main stock market index, ended the day up 52.63 points, or 3.9 percent, to close Monday at 1,412.25. The index, which declined 5.2 percent Friday, when the violence was heating up, is down more than 27 percent from its May peak.</p>
<p>The conflict, which coincided with an unrelated fire on the Baku-Tblisi-Ceyhan pipeline in eastern Turkey, underscored the concern among some analysts about Georgia’s role as a transit route for Caspian oil.</p>
<p>The <a title="More articles about the European Union." href="http://topics.nytimes.com/top/reference/timestopics/organizations/e/european_union/index.html?inline=nyt-org"><span style="color:#004276;">European Union</span></a> has long called on Russia to open its oil and gas pipeline network to foreign companies. Brussels has actively sought to move oil from the Caspian Sea to the West through Georgia, avoiding Russia. That has not pleased Moscow.</p>
<p>“Russia has a very clear strategy and would prefer Europe’s gas to go via Russia and not via independent countries,” Dieter Helm, a professor of energy policy at <a title="More articles about Oxford University" href="http://topics.nytimes.com/top/reference/timestopics/organizations/o/oxford_university/index.html?inline=nyt-org"><span style="color:#004276;">Oxford University</span></a>, told Reuters. He said Moscow had made no deliberate effort to disrupt supplies, but “it is not unhelpful to Russia that there is unrest.”</p>
<p>The conflict also has served as a reminder about the political risk of investing in Russia. But the market reaction suggested that investors were prepared to overlook some political risks as long as they thought the prospects for riches remained intact.</p>
<p>“Investors are concerned that it could more seriously damage relations between Moscow and the E.U.,” the chief strategist at UralSib Capital, Chris Weafer, said in Moscow, referring to the European Union. Europe is by far Russia’s most important export market and source of investment.</p>
<p>“It also raises questions about Russia’s political stability,” he added, noting that the prime minister, <a title="More articles about Vladimir V. Putin." href="http://topics.nytimes.com/top/reference/timestopics/people/p/vladimir_v_putin/index.html?inline=nyt-per"><span style="color:#004276;">Vladimir V. Putin</span></a>, had recently been taking a “very hands- on role” in the economy. The market, Mr. Weafer said, bounced back from its depths Monday “on a sense of relief that the worst-case scenario might be avoided.”</p>
<p>Russia has grown increasingly confident in its economy, as growing oil and natural gas production and high energy prices have bolstered its export revenue. <a title="More articles about Gazprom." href="http://topics.nytimes.com/top/reference/timestopics/organizations/g/gazprom/index.html?inline=nyt-org"><span style="color:#004276;">Gazprom</span></a>, the state-owned Russian energy monopoly, supplies more than a quarter of European natural gas needs, giving the Kremlin enormous leverage in its dealings with the West.</p>
<p>UralSib Capital estimates that Russia earns $1.2 billion a day from its oil and gas exports, with the volume of oil exports more than doubling, to about seven million barrels a day, from the time of the second Chechen war in 1999.</p>
<p>Russia posted a trade surplus in June of $18.9 billion, suggesting that its petrodollar wealth has given it the financial cushion necessary to weather a period of market instability if the conflict deepens or drags on.</p>
<p>Oil markets took the news largely in stride, after a sharp fall in crude prices last week. Crude oil for September delivery was down $1.76, or 1.5 percent at $113.44 in afternoon trading Monday in New York.</p>
<p>“The oil market is taking a cautious attitude at the moment,” said Olivier Jakob, an oil analyst at Petromatrix in Zug, Switzerland. A significant escalation in hostilities would probably send energy prices higher, he said, because of the likelihood of supply disruptions in Georgia. The strong gains by the dollar last week, however, are helping to keep oil prices down, he said.</p>
<p>Mr. Weafer, the financial strategist, said that despite the apparent strength of the Russian economy, it was “a bad time” to create uncertainty. The recent verbal attack by Mr. Putin on Mechel, a mining company, and a conflict between the British oil company <a title="More information about BP P.L.C." href="http://topics.nytimes.com/top/news/business/companies/bp_plc/index.html?inline=nyt-org"><span style="color:#004276;">BP</span></a> and its Russian partners at the BP- TNK joint venture had contributed to perceptions that the Russian market was becoming less welcoming.</p>
<p>Russia, he says, needs access to foreign markets and needs to attract foreign companies to help it with the next step of building the economy. The country’s most important links are with the European Union, and it will seek to protect those.</p>
<p>Still, he said, the conflict with Georgia fit a pattern.</p>
<p>“It’s very much in keeping with the way the government pursues its objectives,” he said. “It ignores what everybody says and tries to repair the damage afterward.”</p>
<p> </p></div>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Moscow Never Sleeps]]></title>
<link>http://resursefoto.wordpress.com/?p=458</link>
<pubDate>Mon, 11 Aug 2008 16:18:23 +0000</pubDate>
<dc:creator>calauza</dc:creator>
<guid>http://resursefoto.wordpress.com/?p=458</guid>
<description><![CDATA[O galerie foto National Geographic cu feţele Moscovei noaptea.
]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>O <a href="http://ngm.nationalgeographic.com/2008/08/moscow-night/ludwig-photography" target="_blank"><strong>galerie</strong></a> foto <strong>National Geographic</strong> cu feţele Moscovei noaptea.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Jus ad bellum, jus justum...jus d'oranges]]></title>
<link>http://moravudevest.wordpress.com/?p=463</link>
<pubDate>Mon, 11 Aug 2008 06:17:15 +0000</pubDate>
<dc:creator>Mac-Mac</dc:creator>
<guid>http://moravudevest.wordpress.com/?p=463</guid>
<description><![CDATA[sursa:CSAT
          Ca şi la momentul hotărârii C.S.A.T. (Consiliul Suprem de Apărare ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[[caption id="attachment_464" align="alignright" width="152" caption="sursa:CSAT"]<a title="CSAT" href="http://moravudevest.files.wordpress.com/2008/08/csat.jpg"><img class="size-medium wp-image-464 " src="http://moravudevest.wordpress.com/files/2008/08/csat.jpg?w=300" alt="CSAT" width="152" height="92" /></a>[/caption]
<p style="text-align:justify;">          Ca şi la momentul hotărârii C.S.A.T. (Consiliul Suprem de Apărare al Ţării) cu privire la evenimentele din Kosovo şi proclamarea unilaterală a independenţei provinciei sârbe, <strong>România susţine respectarea suveranităţii naţionale şi a integrităţii statului Georgia şi cere vehement încetarea conflictului în ideea creării condiţiilor pentru negociere</strong>.</p>
<p style="text-align:justify;"><!--more--></p>
<p style="text-align:justify;">          Mai timizi, oficialii de la Casa Albă şi U.E. fac un apel răguşit la încetarea ostilităţilor.</p>
<p style="text-align:justify;">          Ca o cutumă a epocii trecute, războiul şi represaliile erau considerate ca fiind o sancţiune aplicată celor care violau dreptul internaţional specific războiului. <em>Jus ad bellum</em>.</p>
<p style="text-align:justify;">          Mama Rusia, cei doi Ţari (Medvedev şi Vladimir Putin) şi Fiii nu sunt dispuşi să tolereze o astfel de situaţie şi deschid un al doilea front de război împotriva Georgiei, lângă provincia Abhazia, <strong>în ciuda apelului făcut de către administraţia georgiană care a cerut oficial Rusiei tratative de pace şi a decretat încetarea unilaterală a ostilităţilor.</strong></p>
<p style="text-align:justify;">          Cu ochii înroşiţi, mânioşi nevoie mare şi conştienţi de faptul că ceilalţi membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al O.N.U. ezită să reacţioneze decisiv, Noua U.R.S.S. continuă şi chiar înteţeşte atacurile de tot felul asupra obiectivelor georgiene. Într-o astfel de situaţie, chiar şi acceptul Moscovei pentru cele două coridoare umanitare apare ca un gest de tipul unui favor făcut nu doar faţă de Georgia şi civililor, dar însăşi Dreptului Internaţional în toate ipostazele sale!</p>
<p style="text-align:justify;">          Din conceptul de <em>jus justum</em>, adică război drept, Georgia riscă să beneficieze din partea Mamei Denaturate, eventual şi cu foarte multă şansă,  de o combinaţie între <em>recta intentio</em> şi <em>injusta pax</em>. Davai voina, Rasiia!</p>
<p style="text-align:center;"><strong>Ucraina</strong> şi <strong>România</strong> au luat poziţie faţă de acţiunea de retorsiune a fostei Mame Adoptive!</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Moscova şi Istanbul- cele mai bune pieţe pentru investiţii  în real estate]]></title>
<link>http://hymerion.wordpress.com/?p=786</link>
<pubDate>Tue, 22 Jul 2008 10:40:47 +0000</pubDate>
<dc:creator>hymerion</dc:creator>
<guid>http://hymerion.wordpress.com/?p=786</guid>
<description><![CDATA[Moscova şi Istanbul-ul au fost clasate prima şi respectiv a doua piaţă de real-estate din Europa]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal"><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;">Moscova şi Istanbul-ul au fost clasate prima şi respectiv a doua piaţă de real-estate din Europa atât din punctul de vedere al atractivităţii investiţiilor cât şi din cel al perspectivelor de dezvoltare, după cum atestă studiul reprezentativ <em>Emerging Trends in Real Estate® Europe 2008 al Pricewaterhouse</em></span><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;">, ce conţine previziuni asupra pieţei europene de real-estate.</span></p>
<p><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;"> Pe locurile trei şi patru în topul pieţelor de investiţii se află Hamburg şi Munich iar în cel al dezvoltării cele două oraşe îşi inversează poziţiile. </span><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;color:black;" lang="IT">Parisul, ce a ocupat prima poziţie în clasament în ultimii ani s-a distanţat de această dată, preluând locul cinci </span><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;">î</span><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;color:black;" lang="IT">n clasamentul pieţelor cu o atractivitate mare a investiţiilor şi locul </span><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;" lang="IT">6<span style="color:black;"> din punctul de vedere al perspectivelor de dezvoltare. În conformitate cu raportul, schimbarea jucătorilor de pe primele poziţii se datorează dorinţei antreprenorilor de a se dezlipi de oraşele “Vechii Europe” şi de a “investiga noi pieţe precum şi de a-şi diversifica şi dezvolta holding-urile actuale". </span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;" lang="RO">Piaţa imobiliară din România şi Bulgaria este în continuare o piaţă atractivă pentru investitori datorită ratelor de rentabilitatate ridicate pe care le oferă. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height:12pt;"><span style="font-size:10pt;font-family:Helv;" lang="RO">Conform datelor publice disponibile, anul trecut, </span><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;" lang="RO">î</span><span style="font-size:10pt;font-family:Helv;" lang="RO">n Rom</span><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;" lang="RO">â</span><span style="font-size:10pt;font-family:Helv;" lang="RO">nia, indicatorul de apreciere a ofertei de spa</span><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;" lang="RO">ţ</span><span style="font-size:10pt;font-family:Helv;" lang="RO">ii comerciale (m</span><span style="font-size:7pt;font-family:Helv;" lang="RO">2</span><span style="font-size:10pt;font-family:Helv;" lang="RO">/1.000 locuitori) s-a situat la niveluri de 5-6 ori mai mici dec</span><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;" lang="RO">â</span><span style="font-size:10pt;font-family:Helv;" lang="RO">t media european</span><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;" lang="RO">ă</span><span style="font-size:10pt;font-family:Helv;" lang="RO">. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height:12pt;"><span style="font-size:10pt;font-family:Helv;" lang="RO"> </span></p>
<p><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;" lang="RO">Una din concluziile studiului PwC face referire la necesitatea unor corecţii pe piaţa românească de retail - piaţa spaţiilor comerciale - datorită supraofertei din unele zone (de exemplu Arad - 6 mall-uri pe aceeaşi stradă, Târgu Mureş, Oradea, etc.). De altfel, acest lucru a fost demonstrat şi de decizia unor investitori de a abandona proiecte de supermarket-uri din zonele aglomerate cu astfel de dezvoltări imobiliare.’’ declară Speranţa Munteanu, Director, Real Estate Leader, PricewaterhouseCoopers România.</span></p>
<p>Intreg comunicatul, il aveti <a href="http://hymerion.files.wordpress.com/2008/07/emerging-trends-in-real-estate-europe-rom-21.doc">aici</a></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Scoateţi banii pe Kalashnikoave !]]></title>
<link>http://alandra.wordpress.com/?p=370</link>
<pubDate>Sat, 05 Jul 2008 20:48:40 +0000</pubDate>
<dc:creator>Alandra</dc:creator>
<guid>http://alandra.wordpress.com/?p=370</guid>
<description><![CDATA[
Puşca mitralieră pe care Mikhail Kalashnikov a conceput-o când era rănit, pe un pat de spital l]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><img src="http://alandra.files.wordpress.com/2008/07/kalashnikov.jpg" alt="null" /></p>
<p>Puşca mitralieră pe care Mikhail Kalashnikov a conceput-o când era rănit, pe un pat de spital la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, a devenit un simbol al  secolului XX.<br />
Numele său a devenit unul dintre cele mai cunoscute branduri din lume. Gândiţi-vă că există oameni care nu au auzit de simbolul mondial al capitalismului Coca - Cola :) , dar cu siguranţă ştiu ce-i un Kalashnikov.<br />
Au fost produse din 1947 până în prezent, peste 100 milioane de arme Kalashnikov, de tipuri diferite, datorită bunului obicei sovietic de a oferi gratis licenţa de fabricaţie, unor "prieteni".</p>
<p>Kalashnikov, care împlineşte anul acesta 90 de ani, nu a primit nici un ban pentru invenţia sa, cu toate că are gradul de general şi pieptul plin de medalii.<br />
Acum, Moscova încearcă să redreseze această "injustiţie", nu în interesul inventatorului, ci cu siguranţă în cel al Rusiei.<br />
Oficial, <a href="http://www.kommersant.com/p-12218/Kalashnikov/" target="_blank">Rusia a anunţat </a>cu ceva timp în urmă, că va depune toate eforturile pentru a obţine drepturile de proprietate intelectuală în toate cele 18 ţări ale lumii unde continuă producţia armelor Kalshnikov, incluzând China, Polonia, România, Bulgaria, Germania, Egipt şi Libia.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[PENTRU CEI CARE CITESC LITERATURĂ]]></title>
<link>http://violetaneamtu.wordpress.com/?p=221</link>
<pubDate>Thu, 26 Jun 2008 13:08:28 +0000</pubDate>
<dc:creator>violetaneamtu</dc:creator>
<guid>http://violetaneamtu.wordpress.com/?p=221</guid>
<description><![CDATA[Mi-am dat seama că nu mă interesează ce îmi spun şi chiar dacă îmi zic lucruri incoerente, ch]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Mi-am dat seama că nu mă interesează ce îmi spun şi chiar dacă îmi zic lucruri incoerente, chiar dacă argumentaţia lor este inexactă, mi-am dat seama că pentru mine nu contează. Căci dacă un text picură, adie, şopteşte într-un anumit ritm cu o anumită armonie, deja conţinutul concret cade în plan secundar.</p>
<p>Cred că este vorba de muzica lor interioară. De maniera în care curg propoziţiile, de modul în care se îmbrăţişează cuvintele şi neapărat de felul în care acţioneză o carte asupra mea, ceea ce mă face să devin în timp ce o citesc. De asta îmi plac.</p>
<p>De aceea, îmi plac cărţile care dansează sub ochii mei, îmi plac cărţile şchioape pe care le salvează o singură propoziţie, cărţile extremiste care au o singură idee inventată şi reinventată până la saturaţie în o mie de feluri.</p>
<p>Şi de aceea cred că indiferent de ceea ce spun, cărţile au acumulat undeva în subcoştient, instrumente muzicale care cântă perfect fiecare în câte o gamă, iar datoria scriitorului este să dozeze în cantităţi câştigătoare această muzica.</p>
<p>Şi cred că dacă am avea abilitatea să citim cuvintele exact aşa cum se pronunţă în toate limbile nu cred că ne-ar mai interesa ce ne spun. Ne-ar ajunge ritmurile noi, pauzele noi, exclamaţiile noi.</p>
<p>Întoteauna când mă gândesc la cărţi îmi vin în minte: <strong>Moscova cea fericită</strong> de Andrei Platonov şi <strong>Străveacul şi alte vremi </strong>de Olga Tokarczuk. Ar putea fi cărţile care m-au schimbat cel mai mult. Mi-au modficat irevocabil ritmul respiraţiilor.</p>
<p>Şi totuşi există propoziţiile care au salvat <strong>Particulele elementare </strong>de Houellebecq, există povestea care a salvat <strong>Castelul</strong> lui Reinaldo Arenas sau <strong>Zmeura de câmpie</strong> de Mircea Nedelciu. Există cărţile care mi-au plăcut de la prima propoziţie, de exemplu clasicul Camus-<strong>Străinul</strong> până la contemporanul Juan Jose Millas<strong>-Articuentos</strong> netradus în româneşte.  Există cărţile care m-au şocat ca <strong>Petrol </strong>de Pasolini şi bineînţeles există cărţile pe care le-am împletit în viaţa mea şi au rămas acolo legate şi încurcate şi amestecate aşa precum<strong> Borges</strong> pe care l-am citit în original într-un hamac pe Amazon.</p>
<p>Ştiu oameni care reuşesc numai prin intermediul cărţilor să îşi modifice ritmul existenţei şi, mai ales, ştiu oameni care devin eroi principali în propria lor viaţă numai atunci când citesc o carte.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Veşnicia va muri la sat !?]]></title>
<link>http://lungudiana.wordpress.com/?p=71</link>
<pubDate>Mon, 23 Jun 2008 10:08:16 +0000</pubDate>
<dc:creator>Lungu Diana</dc:creator>
<guid>http://lungudiana.wordpress.com/?p=71</guid>
<description><![CDATA[ Ştiţi de ce oamenii de la Soroca au ochii mari? &#8220;Pentru că la Soroca sunt multe locuri fru]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://lungudiana.files.wordpress.com/2008/06/picture-778.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-72" src="http://lungudiana.wordpress.com/files/2008/06/picture-778.jpg?w=300" alt="malul Nistrului, Holoşniţa" width="300" height="199" /></a> Ştiţi de ce oamenii de la Soroca au ochii mari? "Pentru că la Soroca sunt multe locuri frumoase şi oamenii de aici cînd le văd, se minunează aşa de tare de le rămîn ochii mari şi frumoşi", aşa mi-a spus Veaceslav Groapă, primarul satului Holoşniţa din raionul Soroca. Adevăr vorbea primarul despre locurile Sorocii. După ce am privit apusul pe malul Nistrului am înţeles că degeaba am trăit pînă acum pe acest pămînt. Şi la Nisporeni sunt locuri frumoase, pădurea de salcîm, plopii de pe marginea drumului ce duce spre Chişinău, sălciile din grădini... dar nu e ca pe malul Nistrului. despre Cetatea şi Lumînarea Recunoştinţei nici nu mai vorbesc.<!--more Citeşte mai mult--><br />
<a href="http://lungudiana.files.wordpress.com/2008/06/picture-756.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-75" src="http://lungudiana.wordpress.com/files/2008/06/picture-756.jpg?w=300" alt="" width="300" height="199" /></a> Numai că, pe cît de frumoase sunt locurile, pe atit de greu trăiesc sorocenii. La Holoşniţa am mers pentru materialul meu final, despre programul Naţional "Satul MOldovenesc". Nu a auzit lumea despre el, doar "activul satului" cum îi place domnului Macovei să numească autorităţile locale. Ba mai mult, mulţi lume îl confundă cu emisiunea "Baştina" de pe postul TV Moldova 1.<br />
Cei din Holoşniţa cîştigă o bucată de pîine în două moduri: sau pleacă la Moscova pentru a lucra, sau vînd zarzavaturi crescute în serile lor. <a href="http://lungudiana.files.wordpress.com/2008/06/picture-7551.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-76" src="http://lungudiana.wordpress.com/files/2008/06/picture-7551.jpg?w=300" alt="" width="300" height="199" /></a><br />
Mai multe despre călătoria mea la Holoşniţa veţi citi în materialul meu final. Dar nu pot să menţionez măcar de moş Mitrunea, cum i se spune în sat. E cel mai bătrîn om din localitate. În septembrie va avea 89 de ani, dar încă mai e în stare să-şi lucreze bucata de pămînt pe care a semănat porumb. Aşa şi l-am găsit, în grădină, se odihnea după prăşit. Programul "Satul Moldovenesc" presupune îmbunătăţirea nivelului de trai în localităţile rurale şi dezvoltarea acestora.                                               <a href="http://lungudiana.files.wordpress.com/2008/06/picture-7151.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-79" src="http://lungudiana.wordpress.com/files/2008/06/picture-7151.jpg?w=199" alt="" width="199" height="300" /></a><br />
Pentru că a luptat în cel de-al doilea Război Mondial moş Mitrunea primeşte lunar cîte două sute de lei, iar pentru că a mers pe jos din Polonia pînă în Berlin, pentru că mînca terci de pe pămîntul îngheţat şi îşi învelea picioarele cu baligă de frig ce era mai primeşte un ajutor din partea statului nostru hulit fără motiv. Cum spuneam, pentru decoraţie, moş Mitrunea mai primeşte încă 50 de lei. N-am scăpat nici un zero la capăt, staţi liniştiţi.<br />
Ştiam că lumea trăieşte greu la sate, că bătrînii se chinuie da nu trăiesc, dar lacrimile de copil şi vocea tremurîndă a acestui bătrîn m-a lăsat mută în faţa neputinţei lui de parcă aş trăi într-o altă lume.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Marchizul de Custine şi Rusia paradoxală]]></title>
<link>http://senzatii.wordpress.com/?p=33</link>
<pubDate>Fri, 23 May 2008 11:20:52 +0000</pubDate>
<dc:creator>senzatii</dc:creator>
<guid>http://senzatii.wordpress.com/?p=33</guid>
<description><![CDATA[Nu am citit faimoasele Scrisori din Rusia (Rusia în 1839) ale lui Astolphe Louis Leonor, marchiz de]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Nu am citit faimoasele <em>Scrisori din Rusia (Rusia în 1839)</em> ale lui Astolphe Louis Leonor, marchiz de Custine cu ochiul celui interesat de gândirea politică a francezului, ci cu sensibilitatea literatului care vânează imagini, descrieri, stilul unui autor.<!--more--><a href="http://senzatii.files.wordpress.com/2008/05/custine.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-35" src="http://senzatii.wordpress.com/files/2008/05/custine.jpg" alt="" width="300" height="389" /></a><a href="http://senzatii.files.wordpress.com/2008/05/scrisoridinrusiajpeg.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-34" src="http://senzatii.wordpress.com/files/2008/05/scrisoridinrusiajpeg.jpg" alt="" width="138" height="212" /></a><!--more--> Şi nu am fost deloc dezamăgit! De Custine, pe lângă faptul că e un excelent observator al vieţii sociale şi politice a Rusiei absolutismului ţarist, este un minunat portretist, un psiholog de primă clasă, un peisagist genial şi un scriitor care se pricepe ca nimeni altul să descrie stiluri arhitecturale. Aşa cum poemul<em> De natura rerum</em> al lui Lucretius este poate cea mai impozantă colecţie de artă a Antichităţii transpusă în cuvinte (şi asta în condiţiile în care multe dintre operele descrise de el nu mai există astăzi!), la fel<em> Scrisorile</em> lui de Custine sunt oglinzile tulburătoare în care putem vedea imaginea reflectată a unei Rusii măreţe şi paradoxale care, de asemenea, a încetat să mai existe.</p>
<p>Acest om, cu o viaţă înscrisă pe direcţia  faimosului curent libertin al sec. al XIX-lea, cu o nevoie imensă de a fi recunoscut de scriitorii vremii lui, şi-a făcut singur dreptate publicând <em>Scrisorile din Rusia</em>. Personal, citindu-le, am găsit în ele mai multă forţă creatoare adevărată decât în plicticosul Balzac sau în revoltata George Sand, faimoşii săi contemporani. Pentru cei care tânjesc după ambiguitatea exuberantă a Asiei, turnată în forme occidentale, lectura <em>Scrisorilor</em> va fi, cu siguranţă, un deliciu. Iată un fragment! Marchizul se află la un dineu oferit la Petersburg, în Palatul de Iarnă, de ţarul Nicolae I cu ocazia căsătoriei Marii Ducese Maria.</p>
<p>"[...] Ridicându-mă de la masă, m-am retras imediat lângă o fereastră deschisă. Iar aici, rupt complet de toate din jurul meu, mă simţii deodată cuprins de încântare în fată unor efecte de lumină cum nu-ţi este dat să vezi decât în Nord, şi doar pe timpul magicei limpezimi a nopţilor polare. Câteva straturi suprapuse de nori de furtună, foarte negri şi grei despărţeau cerul în felii; era la jumătate de ceas după miezul nopţii; deocamdată, nopţile care încep la Petersburg sunt atât de scurte, încât deabia ai vreme să le remarci. La această oră, zorii zilei mijeau deja înspre Arhanghelsk; vântul dinspre uscat se domolise, iar în spaţiile dintre fâşiile de nori nemişcaţi, albul era atât de viu şi de strălucitor, încât depărtările ţi se păreau aidoma unor talazuri de argint, despărţite de ghirlande masive de broderie. Lumina se odihnea în Neva neagitată de nici un curent, căci golful, încă zbuciumat după furtuna de peste zi, împingea apele în albia fluviului, dând nemărginitei lui întinderi adormite aparenţa unei mări de lapte sau a unui lac de sidef.  [...] acest tablou, pictat pe un fond de ultramarin, încadrat de o fereastră aurită, contrasta într-un chip de-a dreptul miraculos cu lumina lustrelor şi fastul din interiorul palatului." (trad. rom. P. Nora, Humanitas, 2007, pp. 125-126). Şi cartea e plină de asemenea imagini care-ţi taie respiraţia. Cred că cine nu citeşte aceste <em>Scrisori</em> pierde nu atât fresca de muzeu a unei Rusii care nu mai există, cât savoarea lumii slave pe care, acum, numai cuvintele o mai pot recupera. Enjoy!</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Patriarhatul apocaliptic de Moscova]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/?p=301</link>
<pubDate>Thu, 22 May 2008 08:38:59 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.wordpress.com/?p=301</guid>
<description><![CDATA[Am citit recent pe blogul Proortodoxia, articolul :  http://proortodoxia.wordpress.com/2008/05/20/c]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">Am citit recent pe blogul Proortodoxia, articolul : <span> </span><a href="http://proortodoxia.wordpress.com/2008/05/20/cercetatorii-au-dovedit-ca-bolile-pot-fi-vindecate-cu-ajutorul-rugaciunii/#comment-138"><span style="color:#800080;">http://proortodoxia.wordpress.com/2008/05/20/cercetatorii-au-dovedit-ca-bolile-pot-fi-vindecate-cu-ajutorul-rugaciunii/#comment-138</span></a> , care face mult prea frecvent referire la minuni petrecute în bisericile pravoslavnicilor. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">Cu tot respectul cuvenit, îndrăznesc să<span>  </span>spun aici că noi, ortodocşii români, nu trebuie să dăm totdeauna mult credit celor spuse în bisericile ruseşti care sunt <span> </span>închinate partriarhiei de Moscova.<span>  </span>Pentru că în felul acesta negăm indirect drepturile noastre legitime româneşti, în primul rând acela de a fi moştenitori<span>  </span>ai sintagmei–sigiliu<span>  </span>Nova Roma*, sintagmă afirmată de conciliul<span>  </span>de la Constantinopol din anul Domnului 381. Lucrările acelui conciliu, realmente un think tank dacă spunem lucrurilor<span>  </span>folosind termenii cei mai moderni, au fost supervizate de Sfîntul Ierarh Grigore Teologul (</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;" lang="RO">ori Bogoslovul, dar această denumire este folosită abia după inventarea limbii artificiale şi sacre chemată<span>  </span>slavonica de către sfinţii cărturari bizantini Fotie, care aşeză principiile gramaticale, apoi fraţii Chiril şi Metodiu, care implementară acele principii ale umanismului bizantin</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">).<span>  </span><span> </span>Partriarhia<span>  </span>de Moscova, să nu uităm, pur şi simplu a furat ** de la noi sintagma–sigiliu<span>  </span>Nova Roma.<span>  </span>Motivele de putere pur politică, la început numai peste Rusii, apoi peste întreaga lume, au fost evidente. Să amintesc unele fapte vechi, în primul rând apocriful lui Filofei. Scrisoarea călugărului Filofei din Pskov adresată fiului Sofiei (ori Zoe -Sofia, fiica lui Toma Paleologul, frate al lui Constantin al XI -lea Paleologul, ultimul împărat la Constantinopol, se creează mitul că Rusia moscovită preia drepturile Paleologilor), Marele Cneaz Vassili al<span>  </span>III- lea (1479 – 1533) care la 1510 cucerea oraşul Pskov, îi precizează acestuia şi semnificaţiile Rusiilor<span>  </span>unite:<span>  </span>"Două Rome au căzut. Cea de a treia Romă s-a ridicat acum." Scrisoarea este de fapt un text apocrif! <span> </span>Pentru noi contează în mod absolut această această subliniere. Dar mai <span> </span>contează, în sens relativ, <span> </span>starea de spirit în Rusii care ducea la crearea acelui document apocrif, mărturisind pentru starea ignară a călugărului generic Filofei. În anul Domnului 1589, este foarte surprins de această<span>  </span>stare de spirit ignară şi agresivă, --acum este tot la fel!--, <span> </span>patriarhul Ieremia al II-lea de la Constantinopol, care<span>  </span>călătorea<span>  </span>în Rusii pentru a colecta ajutoare. Clerul rus profită. Îi cere imediat să recunoască o biserică autocefală la Moscova, capitală pe care să o declare “Cea de a treia Romă”. La început, marele teolog şi cărturar<span>   </span>Ieremia al II-lea rezistă la aceste presiuni lipsite de elementară civilitate.<span>  </span>El ştia mult mai multe decât ruşii pravoslavnici. Anume că<span>  </span>epitetul “a treia Romă” avea<span>  </span>o semnificaţie apocaliptică! <span> </span>Dar muscalii pravoslavnici insistă în ignoranţă, fără să realizeze că vor chema Apocalipsa bolşevică peste ei. Grecul Ieremia al II-lea cedează aparent, însă redactează un document conţinând de fapt numai venin prin recunoaşterea patriarhului Iov la Moscova - “a treia Romă”. Abia prinţul nostru Dimitrie Cantemir îl lămureşte în 1721 pe imperatorul Petru cel Mare despre adevărata semnificaţie din actul scris de patriarhul grec Ieremia al II-lea de la Constantinopol la anul 1589. Incontestabil,<span>  </span>Petru cel Mare detesta prostia, şi<span>  </span>desfinţează imediat prin ukaz<span>  </span>patriarhatul apocaliptic de Moscova. <span> </span>Stalin reînfiinţează în anul 1941, nu prin ukaz<span>  </span>publicat ci în mod tacit***, patriarhatul apocaliptic de Moscova. Ortodocşii români nu trebuie să acorde credibilitate<span>  </span>patriarhatului apocaliptic de Moscova.<span>  </span>Iar pentru că a fost investit cu funcţia de locţiitor al catedrei episcopale din Cezareea Cappadociei, unde a predicat pe vremuri Sfîntul Ierarh Vasile cel Mare, – teolog şi filosof, un geniu mai mare decât Albert Einstein–, patriarhul BOR este îndreptăţit să vorbească şi pentru pravoslavnicii ruşi. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">*Denumirea Nova Roma se atribuie oraşului Constantinopol. Dar ea nu a fost dată de Constantin cel Mare, fondatorul oraşului la<span>  </span>anul Domnului 330 şi el însuşi decedat la<span>  </span>anul Domnului 337, ci de conciliul bisericesc din 381 AD, care a funcţionat ca un grup de reflecţie (think tank) din Romania Orientală.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">** În acel grup de reflecţie, conciliul bisericesc din anul Domnului 381 AD, chiar se gîndea extrem de intens asupra unei situaţii de criză din Balcani. Astfel, la anul Domnului 378 <span> </span>muriseră <span> </span>în bătălia de la Adrianopole “ultimii romani autentici” <span> </span>din Balcani alături de împăratul Valens. Dar imperiul roman trebuia menţinut, aşa gîndea şi Sfîntul Ierarh Vasile cel Mare, care murea la anul Domnului 379 (vezi şi lucrarea lui G.F. Reilly, Imperium and Sacerdotium According to St. Basil the Great. Washington, DC, 1945). Colegul său la facultatea de filosofie din Atena, Sfîntul Ierarh Grigore Teologul, îndeamnă conciliul<span>  </span>din 381AD să lucreze pentru salvarea imperiului roman. <span> </span>Aşa apare sintagma – sigiliu<span>  </span>Nova Roma chiar la acel conciliu. <span> </span>Să interpretăm prin analogie semnificaţia sintagmei. Dacă Roma adevărată era în Latium, atunci Nova Roma se găsea <span> </span>în Novum Latium. Această sintagmă – sigiliu<span>  </span>Nova Roma era de fapt recunoaşterea fenomenului ‘socii’- alizării traco – daco- moesilor şi ilirilor din Balcani (vezi şi denumirea Romanaţi, ca teritoriu şi populaţie). Moscova expansivă nu a îngăduit niciodată menţinerea unui Novum Latium în spaţiul carpato– <span> </span>danubiano – pontic. <span>  </span>După ce Suvorov trece Bugul, începea <span> </span>rusificarea <span> </span>masivă şi forţată a populaţiei majoritare româneşti locuitoare<span>  </span>a teritoriului dintre <span> </span>Bug şi Nistru. De altminteri oştenii suedezi care l–<span>  </span>au însoţit pe regele Carol al XII în anul 1709 în campania <span> </span>militară pe istmul baltico–<span>  </span>pontic vor </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;" lang="RO">mărturisi </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">că atunci populaţia majoritară între Bug şi Nistru era românească. În arhivele din Stockholm se păstrează acele documente doveditoare ale drepturilor noastre istorice asupra teritoriului dintre Nistru şi Bug. Nu întâmplător mareşalul Antonescu ţinea să negocieze armistiţiul cu URSS<span>  </span>tocmai la Stockholm, şi sub medierea diplomaţilor suedezi, care ştiau ce documente se află în arhivele lor, după cum, bineînţeles, ştiau şi sovieticii. Dar copii bine autentificate ale acelor documente se păstrează de asemenea în cancelariile din Londra şi Washington DC. Astfel, Winston Churchill, despre care– i greu să bănuim că era simpatizant al mareşalului Antonescu, scrie în memoriile sale pentru care a primit premiul Nobel la Stockholm, că anglo –americanii recunoşteau drepturile istorice ale românilor pînă la rîul Bug. Deci, în acord cu textul lui Winston Churchill, marea greşeală a lui Antonescu nu a fost trecerea Prutului, nici măcar trecerea Nistrului, ci trecerea Bugului!</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">***pentru mobilizarea energiilor ruşilor pravoslavnici în lupta contra “ocupanţilor fascişti”. </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">Titus Filipas</span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Finala Champions League 2008 Chelsea-Manchester United]]></title>
<link>http://micida.wordpress.com/?p=438</link>
<pubDate>Wed, 21 May 2008 23:32:19 +0000</pubDate>
<dc:creator>Cip-Cirip</dc:creator>
<guid>http://micida.wordpress.com/?p=438</guid>
<description><![CDATA[O mare finala pe care din pacate nu am reusit sa o vad , in pofida pasiunii mele pentru fenomenul fo]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color:#ff9900;">O mare finala pe care din pacate nu am reusit sa o vad , in pofida pasiunii mele pentru fenomenul fotbalistic.</span></p>
<p><span style="color:#ff9900;"> La <strong>Moscova</strong> (la fel ca si la Cluj-Napoca) a plouat , semn de belsug pentru una din echipele anglo-saxone. Jucatorii au dat dovada de ambitie si o imensa dorinta de a castiga cea mai valoroasa cupa din fotbalul mondial, cupa <strong>Champions League, </strong>un vis al oricarui fotbalist. Cred ca cele mai interesante momente care pot exista intr-un meci de o asemenea anvergura sunt<strong> loviturile de la 11 metri</strong>, cele cateva clipe in care portarul si jucatorul advers stau fata in fata si isi analizeaza miscarile , intuind parca unde se va arunca sau va suta fiecare. Un razboi psihologic in care nu poate exista decat un unic invingator... iar in seara asta <strong>Van Der Saar</strong> a demonstrat ca "is the one" si ca este un luptator in adevaratul sens al cuvantului. O lectie extraordinara de tarie de caracter.</span></p>
<p><span style="color:#ff9900;">Voua cum vi s-a parut finala de anul acesta?</span></p>
<p style="text-align:center;"><span style="font-size:12pt;" lang="RO"><span style='text-align:center; display: block;'><object width='425' height='350'><param name='movie' value='http://www.youtube.com/v/w_vJNQuvd1o'></param><param name='wmode' value='transparent'></param><embed src='http://www.youtube.com/v/w_vJNQuvd1o&rel=0' type='application/x-shockwave-flash' wmode='transparent' width='425' height='350'></embed></object></span></span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Manchester United a câştigat Champions League!]]></title>
<link>http://bunicucom.wordpress.com/?p=390</link>
<pubDate>Wed, 21 May 2008 21:34:55 +0000</pubDate>
<dc:creator>Laur E.</dc:creator>
<guid>http://bunicucom.wordpress.com/?p=390</guid>
<description><![CDATA[&#8230; şi Ronaldo a ratat un penalty, dar sunt fericit că Terry a alunecat când a şutat şi a r]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>... şi Ronaldo a ratat un penalty, dar sunt fericit că Terry a alunecat când a şutat şi a ratat penaltyul decis!</p>
<p>Sunt <strong>FERICIT!</strong></p>
<p>Salutări!<br />
Laur!</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Moscova, capitala Angliei (avancronica Chelsea - Manchester) ]]></title>
<link>http://marianmanescu.wordpress.com/?p=458</link>
<pubDate>Mon, 19 May 2008 20:15:43 +0000</pubDate>
<dc:creator>marianmanescu</dc:creator>
<guid>http://marianmanescu.wordpress.com/?p=458</guid>
<description><![CDATA[ Anglia se muta pentru o zi la Moscova. Stadionul Luzhniki din capitala Rusiei va gazdui pe 21 mai p]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal"><strong><span> </span>Anglia se muta pentru o zi la Moscova. Stadionul Luzhniki din capitala Rusiei va gazdui pe 21 mai prima finala englezeasca din istoria Ligii Campionilor. Cea de-a 53-a de pana acum, una in care Manchester United si Chelsea Londra vor fi protagonistele.</strong></p>
<p class="MsoNormal"><strong> </strong></p>
<h4><strong><span style="font-size:11pt;"><span> </span><span> </span><span> </span>Chelsea va juca pentru prima data intr-o finala de Liga Campionilor. Israelianul Avram Grant este foarte aproape sa realizeze ceea ce Jose Mourinho n-a reusit in cei trei ani petrecuti la gruparea londoneza: sa-i implineasca marele vis lui Roman Abramovic, acela de a castiga marele trofeu al Ligii. Si asta chiar in Rusia, tara natala a patronului de la Chelsea. <em>„Este meciul la care toti am visat. Suntem in finala si trebuie sa o castigam. Nu vrem sa facem doar act de prezenta la Moscova.”,</em> spune Grant, increzator in sansele echipei sale. </span></strong></h4>
<h4><strong><span style="font-size:11pt;"> </span></strong></h4>
<h4><strong><span style="font-size:11pt;"><span> </span>Duelul dintre Manchester si Chelsea trece pe plan european, dupa ce echipa lui Sir Alex Ferguson a castigat prima batalie a sezonului, reusind sa-si adjudece cel de-al 17-lea titlu din istorie chiar in fata londonezilor. Totusi, „diavolii”au pierdut ultima intalnire directa cu echipa lui Avram Grant, disputata la sfarsitul lunii aprilie. Insa ei nu au cunoscut gustul infrangerii si in acest sezon al Ligii Campionilor, reusind 9 victorii in cele 12 meciuri jucate. <span> </span>Manchester a castigat pana acum de doua ori trofeul, ultima data dupa o finala memorabila, 2-1 impotriva lui Bayern Munchen, in 1999. Sheringam si Solskjaer intrau atunci pe parcurs si inscriau golurile victoriei chiar in prelungirile celor 90 de minute. Garry Neville, Ryan Giggs, Wes Brown si Paul Scholes sunt supravietuitorii acelei echipe, insa ultimul a pierdut atunci finala din cauza unei suspendari. </span></strong></h4>
<p class="MsoNormal"><strong><span style="font-size:11pt;"> </span></strong></p>
<p class="MsoNormal"><strong><span style="font-size:11pt;"> </span></strong></p>
<p class="MsoNormal">
<p class="MsoNormal"><strong></strong></p>
<p class="MsoNormal"><strong><span style="font-size:14pt;"> </span></strong></p>
<p class="MsoNormal">
<p class="MsoNormal">
<p class="MsoNormal"><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:14pt;">Cifrele celor doua echipe in acest sezon al Ligii Campionilor</span></span></strong></p>
<p class="MsoNormal"><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:14pt;"><span style="text-decoration:none;"> </span></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><strong><span style="text-decoration:underline;">Chelsea</span></strong></p>
<p class="MsoNormal">162 de suturi</p>
<p class="MsoNormal">81 de suturi pe poarta</p>
<p class="MsoNormal">53 de cornere</p>
<p class="MsoNormal">34 de minute, in medie pe meci, de posesie</p>
<p class="MsoNormal">52%<span> </span>procentajul posesiei in raport cu adversarele</p>
<p class="MsoNormal">19 goluri inscrise – 7 goluri primite</p>
<p class="MsoNormal"><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:14pt;"><span style="text-decoration:none;"> </span></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><strong><span style="text-decoration:underline;">Manchester United</span></strong></p>
<p class="MsoNormal">129 de suturi</p>
<p class="MsoNormal">61 de suturi pe poarta</p>
<p class="MsoNormal">30 de minute, in medie pe meci, de posesie</p>
<p class="MsoNormal">50% raportul posesiei in raport cu adversarele</p>
<p class="MsoNormal">19 goluri inscrise – 5 goluri primite</p>
<p class="MsoNormal">
<p class="MsoNormal">
<p class="MsoNormal">
<p class="MsoNormal">
<p class="MsoNormal"><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:14pt;">Drumul catre finala </span></span></strong></p>
<p class="MsoNormal">
<p class="MsoNormal"><strong><span style="text-decoration:underline;">Manchester United </span></strong></p>
<p class="MsoNormal">Vs Sporting 1-0 (d)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Roma 1-0 (a)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Dinamo Kiev 4-2 (d)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Dinamo Kiev 4-0 (a)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Sporting 2-1 (a)</p>
<p class="MsoNormal">Vs AS Roma 1-1 (d)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Lyon 1-1 (d)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Lyon 1-0 (a)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Roma 2-0 (d)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Roma 1-0 (a)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Barcelona 0-0 (d)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Barcelona 1-0 (a)</p>
<p class="MsoNormal">
<p class="MsoNormal"><strong><span style="text-decoration:underline;">Chelsea Londra</span></strong></p>
<p class="MsoNormal">VS Rosenborg 0-0 (a)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Valencia 2-1 (d)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Schalke 2-0 (a)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Schalke 0-0 (d)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Rosenborg 4-0 (d)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Valencia 0-0 (a)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Olympiakos 0-0 (d)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Olympiakos 3-0 (a)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Fenerbahce 1-2 (d)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Fenerbahce 2-0 (a)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Liverpool 1-1 (d)</p>
<p class="MsoNormal">Vs Liverpool 3-2 (a)</p>
<p class="MsoNormal">
<h3><strong><span style="text-decoration:underline;">Video Remember: Finala Uefa Champions League din 1999. Bayern - Manchester 1-2</span></strong></h3>
<p class="MsoNormal"><span style='text-align:center; display: block;'><object width='425' height='350'><param name='movie' value='http://www.youtube.com/v/jP5mBN1VV2s'></param><param name='wmode' value='transparent'></param><embed src='http://www.youtube.com/v/jP5mBN1VV2s&rel=0' type='application/x-shockwave-flash' wmode='transparent' width='425' height='350'></embed></object></span></p>
<p class="MsoNormal" style="padding-left:450px;">(via LigaFantastica.ro)</p>
<p class="MsoNormal">
<p class="MsoNormal">
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Rusia, deranjată de acordarea cetăţeniei române solicitanţilor din Basarabia]]></title>
<link>http://bataiosu.wordpress.com/?p=704</link>
<pubDate>Mon, 19 May 2008 11:43:27 +0000</pubDate>
<dc:creator>bătăiosu</dc:creator>
<guid>http://bataiosu.wordpress.com/?p=704</guid>
<description><![CDATA[Ministerul rus de Externe a difuzat presei de la Moscova un comunicat in care isi exprima nedumerire]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Ministerul rus de Externe a difuzat presei de la Moscova un comunicat in care isi exprima nedumerirea „fata de lipsa de reactie a Uniunii Europene si a NATO privind acordarea masiva cetateniei romane solicitantilor din Moldova”, transmite Igor Burciu pentru Presa md, preluata de Romanian Global News.</p>
<p>In acelasi timp, surse din cadrul institutiei citate au declarat agentiei „presa.md” ca Rusia intentioneaza sa simplifice la maximum acordarea cetateniei ruse tutror doritorilor din spatiul fostei Uniuni Sovietice. Potrivit unor preconizate modificari la Legea privind cetatenia Federatiei Ruse, solicitantii din CSI vor putea obtine cetatenie rusa in conditii extrem de lejere. Pentru acaeasta ei ar trebui doar sa faca dovada cunoasterii limbii ruse si a domiciliului in una din tarie Comunittii Statelor Independente. "Moscova este acuzata ca acorda foarte usor cetatenia rusa locuitorilor din regiunile separatiste ale Georgiei si compromite astfel suveranitatea statului vecin, dar nimeni nu atrage atentia asupra situatiei din Republica Moldova", se mai precizeaza in comunicatul ministerului rus de Externe, citat de presa de la Moscova.</p>
<p>sursa: <a href="http://www.rgnpress.ro/Politic/Rusia-deranjata-de-acordarea-cetateniei-romane-solicitantilor-din-Basarabia.html">Romanian Global News</a></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[De ce să nu-i votăm: Cozmin Guşă]]></title>
<link>http://bataiosu.wordpress.com/?p=661</link>
<pubDate>Thu, 15 May 2008 17:19:57 +0000</pubDate>
<dc:creator>bătăiosu</dc:creator>
<guid>http://bataiosu.wordpress.com/?p=661</guid>
<description><![CDATA[Traseismul politic e punctul său cel mai vulnerabil. În 2003, după doi ani de PSD, Guşă a renun]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><strong><span style="color:#0000ff;"><em>Traseismul politic e punctul său cel mai vulnerabil. În 2003, după doi ani de PSD, Guşă a renunţat la funcţia de secretar general al partidului, pentru ca un an mai târziu să reapară în prim-planul politicii ca şef de campanie a PD.</em> </span></strong></p>
<div><img src="http://media2.gruprc.ro/photo/052008/ffd4d4f7734885fdeafd341cdc2c8929.jpg" alt="" /></div>
<p><strong>Cozmin Guşă</strong> (foto). În 2005 s-a plictisit şi de partidul prezidenţial, pe care l-a părăsit invocând „lipsa comunicării“ cu Traian Băsescu. Ulterior a înfiinţat PIN, împreună cu Lavinia Şandru şi Aurelian Pavelescu, iar partidul „de garsonieră“, cum a fost botezat de presă, s-a remarcat numai prin atacurile constante la adresa şefului statului.</p>
<p>Altfel, partidul înfiinţat de Guşă e prea puţin vizibil şi prea slab în viaţa publică, ceea ce ar putea constitui un alt motiv pentru care bucureştenii nu ar trebui să-l voteze pe liderul PIN. Fără consilieri care să-i susţină proiectele, oricât de competent ar fi un primar, activitatea sa va avea de suferit. Oricum, Cozmin Guşă nu se poate lăuda cu experienţă în administraţia publică.</p>
<p>Un alt argument împotriva lui Cozmin Guşă ţine de percepţia opiniei publice faţă de legăturile sale cu Federaţia Rusă. Considerat prorus, el nu a negat niciodată faptul că pledează pentru încălzirea relaţiilor dintre Bucureşti şi Moscova. De altfel, pe vremea guvernului Năstase, Guşă a pregătit vizita premierului la Kremlin. În aceeaşi perioadă i-a însoţit pe Adrian Năstase şi pe Dan Ioan Popescu la Moscova, unde România a avut discuţii cu Gazprom pe marginea unui posibil contract direct de import de gaze. Iniţial, cele două delegaţii căzuseră de acord asupra condiţiilor contractului, dar ulterior, în urma unor discuţii private între reprezentanţii României, s-a anulat semnarea actului.</p>
<p>Tot împotriva alegerii lui Guşă ca primar poate fi adus şi argumentul relaţiei sale cu MISA, organizaţie asupra căreia încă planează interferenţe cu legea. Mai mulţi membri MISA sunt înscrişi în partidul lui Guşă, iar organizaţia l-a sprijinit în campania electorală pentru europarlamentare. Candidatul are o avere consistentă, despre care s-a vorbit prea puţin, probabil şi pentru că numele lui Guşă nu a fost implicat în scandaluri de corupţie.</p>
<p><strong>Argument </strong></p>
<p>Cotidianul a demarat o serie de articole prin care îşi propune să prezinte partea întunecată din biografia fiecărui pretendent cu şanse reale la Primăria Generală a Bucureştiului. Tot ce nu şi-ar dori candidaţii la fotoliul de primar al Capitalei să se ştie despre ei. Dincolo de imaginea idilică pe care fiecare candidat şi-o construieşte în campania electorală, alegătorii vor avea posibilitatea să ştie şi de ce nu ar trebui votaţi unii dintre candidaţi. Iar la sfârşit vor putea lua o decizie şi în funcţie de acest criteriu. Adică vor putea alege în cunoştinţă de cauză răul cel mai mic. Candidaţii vor fi prezentaţi în ordine alfabetică.</p>
<p>Pe aceeasi tema: <a title="Cristian Diaconescu" rel="bookmark" href="../2008/05/15/de-ce-sa-nu-i-votam-cristian-diaconescu/"> De ce să nu-i votăm: Cristian Diaconescu</a> , <a title="Sorin Oprescu" rel="bookmark" href="../2008/05/15/de-ce-sa-nu-i-votam-sorin-oprescu/">De ce să nu-i votăm: Sorin Oprescu</a></p>
]]></content:encoded>
</item>

</channel>
</rss>
