fără cea mai mică ironie în primul cuvânt din titlu. Dacă "produsul" este inteligent, merită promovat, nu ? aa .. şi nu da Alt+F4.

• urmează norii, ascultă stelele . O poveste drăguţă cu finalul piperat, pe blogul Dianei.
• care ţi-e valoarea ? Ce zice ea despre valoarea ta. 
• cui dăruieşti o floare şi de ce ? Carolina ne scrie mai multe.
• caut cadavru. Să nu vă sperie textul, e interesant. Scris de Chidori.
• citeşte şi nu plânge, ailesdeplomb, descoperiţi mai multe pe blog.

   Două personaje, două puncte, creionate pe o plajă. El e roşu, ea-i albastră, etern şi efemeră. Pute a atemporalitate. O chestie lipsită de banalitate, ochi albaştri, faţa-i plină de bube ratate. Vene puternic articulate. Rana-i pe obraz, tatuaj. O aripă-i ruptă, catuşă şi plină de viermi. Corpu-i gol şi diform. O priveşte, n-o doreşte. O domnişoară cu câteva tentacule. Destinu-i aiurit, sensul plictisit. Îl atinge pe obraz, îi zâmbeşte. Plouă cu sânge de peşte..

   .. un lanţ pironit pe plajă. Zgârciuri, clepsidră, silfidă. Demonul visează. Naratorul ironizează. Masca nu se mai uzează. Cubul dansează. Acalmie.

   din ciclul Joc Murdar..

   M-am hotărât să evadez , fără rime , dar cu sens de această dată . Analogie sărăcăcioasă , însă ideea este cam aceeaşi . Dacă personajul hotăra să rămână bun şi să nu evadeze , şirul de evenimente urâte nu se petrecea . El a avut curaj şi a apelat la o soluţie nebunească . Murdar , fără sens şi nefiresc jocul căpăta formă . Îngerul se transformă în demon şi pune piciorul pe tabla de şah . O tablă pictată de el atunci când se născuse. Sclavul propiului joc , cătuşele şi limitele căsuţei în care se aventurează fiecare punct . 

  Când a aflat că-i demon ?  când jocul se năpustise asupra lui şi cutia de plastic se spărsese ? Visele sfarmă frica , vulnerabilităţile ne mecanizează şi sentimentele ne ironizează . Ce te interesează ? Tu îl săruţi când demonul dansează . Electrocutat , dezorganizat , imortalizat . Două puncte , link-uri şi poezii multe . Autopsie , sinergie , virtual şi un pic de magie .

   Necesar , artistic . Tablă şi oase . Cine pe cine ? Naratorul descoase ..

   Văd , simt şi cred că mă doare . Carnea coaptă-mi de Soare . Blestemat , clepsidră fără nisip , pardon , sunt plictisit . Materie , te urăsc . Cutie ! Visez c-o sărută , o atinge .. şi-o aruncă . El doar o foloseşte , n-o iubeşte . Eu mă lupt şi cred că-mi prieşte . Animalul vestejeşte . Mă împunge mişeleşte . Orbul lui peşte .Două sfere mici , culoare . Alte sfere mari , sfârcuri . Colţuri , canibal .. o linge şi joacă la ţambal . Miresme , salivă şi spermă-npuţită . Viermii cotrobăie maţu-i gros , mititica . Balerina entropiei , blestemul evoluţiei .

   Presărat cu sens , realitate şi iubire totul e frumos . Sclave pentru-n os . Excitarea cu-n baros . Gaura din dos . Lichide , urină , animalul digeră fără de folos . Nu-ţi place , naratorul nu mai tace . Imaginaţie . Destinul plin de tentaţie . Prejudecata naşte reprize de felaţie . Durere , articulaţie . Rimă , aliteraţie . O altă cheie face senzaţie . Dispare .

   Rămas singur într-o cutie , în nicăieri . Sună şi este urât . Ar fi rimat de-aş fi vrut . N-are sens să lupt . Sunt liber , maşină de orgame şi spermatozoizi fără de speranţe . Robot , fără lanţuri . Cutie , fără şanţuri . Discuţii fără de cuvinte . Sensuri şi maţe lipite .. pe verticală . Smoală ! Tunete haotice . Cuvinte periodice . Creionul încă scrie , pe aceeaşi margine de hârtie . Oceanul pluteşte în marea care se zăreşte .. nu ! nu există . Persistă , speranţa . Curcubeu , non-culori , împuţit . Naratorul sictirit . Decupat din armonie , cubul e doar o ironie . Arogant destinat mie . Personajul cel defect . Naratorul e perfect .

   Eşti prea fals şi asta place.Faci senzaţie.Turme de miei şi câţiva ciobănei.Gânditorii sunt tot ei.Pupi în cur şi mai scrii că-ţi displace.Rahat , cacao , repet .. ce-ţi pasă?Pam pam !Narator arogant,banal,cuvinte murdare aşternute pe trotuar.Frumos,murdar şi pace.Cititorul nu mai tace.Înjură,îi displace .. al meu scris nu îi dă pace.Creieru-l nu-ţi mai toarce.

   Zoo cu doi de o.Haos doar cu unul singur.Colac şi pupeze plictisite .Aiurite.Dezmembrate,dichisite.Sâni şi ochelari de .. vedere.Prea real şi prea multă durere.Încă o negociere,salvează,salvează-te.Pam pam !

   Trecând la prima persoană povestea continuă în felul următor . Nu mă numesc Andrei , e un nume ales la întâmplare . Încerc să dau un sens caracterelor pe care le voi scrie azi . Mergeam alene pe strada relativ îngustă . Vibra universul , fotonii de lumină , sunetul muzicii .. liniştitoare , priveliştea încântătoare . Făceam un pas , unde alţii ar fi făcut doi . Înaintam încet încercând să abuzez cât mai mult de mireasma momentului . Nicio grabă , mâine e o nouă zi de înotat haotic . Câteva cupluri înaintau , fără vreun zâmbet aparent . O simplă strânsătură de degete , o privire monotonă , plictisiţi . Probabil şi eu am acelaşi portret în viziunea lor . Simt muzica penetrându-mi existenţa , într-un ritm sinistru . Nu ştiu de ce am scris acest cuvânt . Probabil din cauza ritmului care nu este chiar liniştit . Parcă ar urma o catastrofă . O catastrofă cu alţi fotoni penetrându-mi retina , alte forme , alte culori . Sunt prea glumeţ în această ultimă parte . Încerc să închei într-un mod nu prea banal . Dar se observă că nu reuşesc ... lacrimă

   Bruscat de realitate .. mi se scurge o lacrimă pe al meu obraz alb . Tremur , iar inima-mi pompează sânge într-un ritm alert . Ochii mari privesc drept înainte , când toată lumea începe să fugă . Haosul deformează imaginea drăguţă de dinainte . Psihicuri derutate , într-o luptă inevitabilă cu catastrofa . De ce n-am privi cu toţi ? Prăbuşit pe asfalt , lovit la cap şi asta doar în câteva secunde .. tot înainte . O mare de lumină , flăcări şi sunet se arată dintre clădirile nu prea înalte . Nu ne-a anunţat nimeni că mâine nu va mai fi . Altfel aş fi jucat şotronul de nebun în mijlocul străzii ţipând de fericire . Că de ultima zi de nemurire . Se lasă o ceaţă , se ascunde şi Soarele . Numai vuietul suprem rămâne deasupra noastră . Strada este goală şi mă ridic . Mă mişc cu greu , dar ajung pe o bancă . Mă aşez şi-mi trag răsuflarea . E prea cald pentru o după-amiază de vară . Demonul morţii mă urmăreşte . Nici n-am timp să realizez că peste câteva secunde voi fi strivit cu tot cu banca . Îmi amintesc şi continui să respir . Ce frumoasă este Ea . Dulce mireasa mea . Sensul , entropia Ta . Nu e banal , a fi , eroare . Un om iubeşte , chiar când destinu-i realitatea amorţeşte.

 .. ploaia de materie şi foc . Dansul fără de noroc . Au durat câteva zile . Un joc nefiresc în care natura-şi ameninţa pionii . Visele nu s-au stins nici până în ziua de azi . Nu s-ar fi permis . O lacrimă pe celălalt obraz .. se prelinge uşor . Inconştient , desenat într-un decor . Albastru cu roşu , ploaie şi cald . Banca a rămas intactă , dar personajul nostru a dispărut . Se spune că nimeni nu l-ar fi văzut pe stradă şi că n-ar fi existat . Ba din contră , ei au continuat să se exprime liber sub o ploaie de vară . N-are rost să mai povestesc despre micul nostru artist . E o ghicitoare . Cât de bun poate fi el oare ?

   ... pe maşina respectivă era o destinaţie ciudată . Chiar îmi aduc aminte că am vrut s-o caut pe Google Maps . Întorc iar capul spre uşă ( real ) . Mă furnică picioarele şi am o senzaţie "altfel" . Deschid muzica şi-mi continui postu.... O privesc , lângă uşă . Brusc inima pompează sânge într-un stil alert . Mă înroşesc ( chiar ea mi-a spus , îmi aduse aminte creierul meu , eu fiind în stare vegetativă ) şi tremur într-un stil barbar . Nu visez , scriu pe blog , deci realizez . Mă doare capul de plesnesc . Îmi iau inima în mână ( să nu scriu dinţi ) şi pornesc spre uşă . Atent la orice detaliu , disperat . Lumina , la baie , este deschisă . Am închis-o acu juma de oră , ce naiba ( eu încercând să fac pe neînfricatul ) . Mi se perindă prin cap tot felul de ipostaze : " cadavre prin baie , fantome , spirite " . Deschid uşa . Nimic ! Răsuflu liniştit . Îmi dă o lacrimă şi mă prăbuşesc .. ( din aceste momente continuă de scris subconştientul ) . Ea stă pe scaunul meu şi scrie . Mă priveşte ... O bucată de carne din care curge ceva roşu . Mă caută în prăpăstii şi mări . Îmi compune metafore şi poezii .. Dar în realitate e un laş . Ca restul defapt ! Ce dacă nu am corp ? Ce dacă nu putem face sex ? Ce dacă nu-mi poate suge sfârcul şi nu mă poate lua de soţie ? Dobitocu ! Îngerul lu peşte .

  .. creaţie şi ficţiune . Vis şi realitate ! Narator călcat de o moartă . Şi mai mă întreb de ce nu-mi aduc aminte ce visez . De ce n-am controlul .. acolo . Pentru ca sunt o simplă bucată de carne , laşă , simplă . Ironic şi egoist . Pe o aripă .. A cui ?

•    Fiecare dorinţă pe care o avem cere să fie satisfăcută . Această satisfacere ne dă sentimentul fericirii . Cu cât au fost mai mari greutăţiile pe care le-am avut de depăşit pentru a ajunge la ţintă , cu atât mai puternică va fi încrederea în noi mai târziu că am câştigat .
•   Fiecare dorinţă pe care nu o împlinim ne reduce încrederea în noi şi capacitatea de a ne impune .

   Îmi doresc să zbor deasupra mării . Zbor cu avionul pe deasupra mării . Totuşi , de unul singur nu pot zbura deasupra mării . Îmi scade încrederea în mine şi astă seară nu mai mă cred înger .

• Orice om caută permanent siguranţă şi sprijin interior , dar numai puţini le găsesc . Cauza că majoritatea oamenilor îşi caută siguranţa în dependenţa de alţii şi nu în ei inşişi .

   Puncte , colorate pe materie . Egoişti , naivi , simpli . Călători fără destinaţie . Speranţe deşarte . Tu ? Crezi că împreună cu ei eşti mai ferit ? Mai iubit ? Te resemnezi ca un aiurit ! Te adaptezi la societate . La reguli şi porcării . Teatru şi căsătorii . Bani , excursii şi copii . Ce-ţi doreşti cu adevărat ? Ce-ţi place ? Minte-te ! Punct relativ ce eşti .

•  Evenimentele zilei invadează pe fiecare şi dacă nu deţinem un concept după care să le filtrăm ajungem la mai mari greutăţi .

   Ce le mai aberează ăsta frate . Eu-s prea tare şi n-am cum să greşesc .

• Dacă-ţi cunoşti adversarul şi te cunoşti pe tine , atunci poţi duce o sută de bătălii fără să existe vreun pericol . Dacă nu-ţi cunoşti adversarul dar te cunoşti pe tine atunci şanşele tale de a câştiga sau a pierde sunt egale . Dacă nu te cunoşti nici pe tine şi nu-ţi cunoşti nici adversarul atunci vei fi învins în orice bătălie .

  Scopul meu nu e să comentez fiecare citat în parte cu ceva "deştept" ci să le las a fi mestecate de fiecare în parte . Nimeni nu decide pentru fiecare personaj în parte . El însuşi decide . Interesantă libertatea . Suntem atât de liberi încât ne cufundăm în lanţuri . ( Uite bă ! Fraieru ăsta nu bagă numa rime întodeauna ) de la cititor . ( Da dute-n pana mea şi citeşte citatele de mai sus sau lasă un comment să mă cred blogger adevărat ! ) .. comentă naratorul cel obsedat ! Şi toate acestea fiind spuse scrise ( bă , da prost mai eşti ! ) îţi urez o noapte "neagră" şi lună "albă" . Pa !

   Sângele se prelinge .. în jos . Ea atârnă .. cu capul în jos . Inconştientă , murdară , goală . El îi linge vaginul , sânii şi gura . Defapt toate componentele corpului . Mirosul ei atrage "duşmani" . Saliva lui îi va scăpa de vizite neaşteptate . ( Şi eu care credeam că fata e moartă . Tăiată , decupată , linsă ) Zise cititorul cel idiot . ( Tu citeşte , eu îmi văd de treaba mea . Abia la sfârşit tragem concluziile ) Zise naratorul obiectiv . Sălbatic , retroactiv . Viitor fictiv . Se trezeşte . Lângă un copac , legată , el o înveleşte . Ţipă ironic , jeleşte . E şi normal , om banal . Materia-i plouă , emoţiile-i cunosc o categorie nouă . Canibalul n-o mănâncă cu una , cu două . Morman de căcat , înconjurat de muşte . O maşină ( rahat ) şi-un înger ( pur ratat ) . Realmente obsedat . Nici măcar nu-i pasă că e goală şi el o priveşte insistent . Nu se gândeşte la sex , ci la viaţă . O salvase . N-au cuvinte şi ea îl minte . O iubeşte ! Leşină şi simte . Ea ! O dezleagă şi fuge . Îşi deschide aripile şi zboară . Deasupra realităţii , obscenităţii , simplităţii . Doarme . Plutesc într-o mare de apă . Încă doarme pe aripa lui , aripa monstrului . Liniştită , fericită , excitată , iubită . El nu e egoist , nebun sau altruist . Nici pe roţi , dominat de scurtcircuite .

   Îl priveşte platonic . Nu-i Adonis . Sfere şi cercuri . Păr , gheare şi sferturi . Vânat şi vânător . Social dăunător . Iubire şi omor . Te ador .. Şoptind , un narator ( ooo .. e îndrăgostit ) . Hai , te-am păcălit . Marş la culcare .

   Animale fără sens . Roboţi pe contrasens . Aberez iarăşi un vers . Imperfect , dar nu defect . Colorat , anomalie , o poveste de iubire . Genii , nebuni , o mie . Simplu , complot şi ţie . Supă şi fericire . Gânduri , vise .. amintire . Copii , mame .. Grupuri şi mâine . Sorb , cu paiul , o mulţime de puncte . Clişee mărunte . Sorb , s-a terminat . Sucul ! Materie cu sens . Clustere făr de înţeles . Şi tu ? Aglomeraţie . Visez la gara cu raţie . Când lovesc în tentaţie . O planetă , câţiva indivizi în formaţie . Social , dilataţie . Enumeraţie . Caractere , anticipaţie . Da , şi ? ( cititorul , obosit , plictisit , nenoricit ) . Aşteaptă . Urcă o treaptă . ( emoţii , sentimente , grai , resentimente ) . Cititor tembel . Ia uite la el . Răbdare . Cică mâine mai e Soare . Să simţi a ei savoare . Chiar dacă te doare . Că într-o zi ea moare . Cimitir . Roţi şi câteva coridoare . Revolver , pudoare . Nesimţită , oare ?

   Revenind la narator , cel mai mare aberator ( tac ) . Curăţ aripile de .. nisip . Ţip . O iau în braţe . Nu vreau să mă excit . Implicit . Neg , e tocit . Cuvintele s-au cam rărit . Cum ţi-am povestit . Marea urlă . Demonul tună . Ea râde . Eu stau pe-o bucată de ceară . Aşteptăm sfârşitul . Împreună . Cred că asta-i important . Două puncte pe-o sferă . Iubind , El , o Ea , o eră . Materie , raţiune , moarte şi spume . N-am murit .. niciunu . Marea s-a golit , materia s-a unit . Sensul prevestit . Sclifosit . Creionul aiurit . Crede c-a sosit . Sfârşit , atât , iubit ! N-a fost rănit . Fericit !

   Ce rămâne din ea , până la urmă ? O amintire .. vise nerealizate . Toalete epuizate . Anticoncepţionale uzate . Pupile dilatate . Gânduri deshidratate . Chiar aşa ? Nu pot decât a răspunde simplu , da ! Intestine pline cu ceva alb de la ultimul oral . Ciclu neapucat ! Destin ratat .. realizat . Demonul excitat .. Şi când îi şopteam că vrea s-o omoare . O durea la bască . Ne privim , nu apăsăm nicio tastă . Opuse , lacul şi marea , orezul şi sarea . Aberez , îţi lipseşte răbdarea . Dedic epuizarea , generaţiei de cacao ( la propiu ) . Pantaloni maro . Esofag cu viermi . Teatru şi moarte ! Cărţi aruncate . Viitoare decupate . Pardon , eu decupez al eu tendon . Ştiu că nu sună mişto , sunt tembel , dar n-am ghidon . Patinez pe caractere , tastatura plină de miere . Ciudat ! Bă , să mor , eşti un ratat ! ( cititorul impar , către naratorul , dincolo cu-n par ) . Scrii căcaturi şi pute . Sunt şmecher , o scriu , am sonorul pe mute . ( Să-ţi dau foc , cititor naiv . Pa ! ) . Error : " Not connected to wordpress , reader number xxx " .

   Dragostea ? Visele şi tentaţiile . Reciteşte ! Textul de mai sus . El degeaba boceşte . ( Bă fraiere .. m-am prins . Te dai în bărci că scrii în rime . Degeaba te caci pe tine ! ) . Şi ? Eşti penibil , laş şi accesibil . Stai naibii în banca ta şi nu mai comenta aşa . Prefă-te că e vina ta . Nu mai ofta . ( naratorul cu mâna pe .. tastatură ) . Demonul se distrează . El dansezează . Pe-un cadavru .. chiar dacă al ei prieten oftează . Urinează cu viermi , prin a ei cavitate bucală . Sărut-o acum băi Păcală . Că spui c-o iubeşti , o doreşti , atât investeşti . Că-i frumoasă ( era ) şi-o fraiereşti . E tot ea . Iubita ta . De ce întorci capul şi dai vina pe materie ? Pute a sens , evoluţie . Nu-ţi place revoluţia . Îndură ! Oase şi câteva paste . ( nu mai da "copy-paste" , nu la asta mă refeream ) . Ea ? ( da boule , ea ) . O ignori complet . Ejaculezi incoerent . În alta . Care pute a parfum de roze . E vie şi aveţi multe poze . Trădătorule . Iubeşte , doreşte , cu sens . De ce ?

   Ea nici măcar nu există . Înafara lumii . Piticii scriu o poezie pe margina de hârtie . Undeva alături mie . Atât cunosc , o masă şi puncte . A scrie poezie . Veghez existenţa cum toată se scrie . Pe sulul de hârtie . Cum cele două personaje săr pe mica ferestruică . Şi nici măcar nu erau liberi . Egoistul a înecat-o , gândindu-se la penetrare . N-o iubea , doar aşa realiza . Destinu-i se scria . Naratorul povestea . Cum ea încet se stingea .. Şi nu mai răsufla . Fulgerul nu exista . Ea nu mai plângea . Pe malul oceanului , împuţiţi . Dezasamblaţi , pierduţi , în lanţuri . Două bucăţi de lemn cu fond de ten . Culori şi buze decupate . Degeaba . Nici măcar Eu nu pot evada . Nu-i pot condamna . Răsuflu în rime , plantez antonime .. Atât !

   Înconjuraţi de ape , istoviţi . Ne ţinem în braţe . Mă priveşte şi ştiu .. Că mi-ar fi spus că mă iubeşte . O ţin la suprafaţă . Valuri ne lovesc în faţă . Lacrimi şi apă . Gânduri şi iluzii . Un fulger s-arată . Un demon .. nu-l văd . Mă înec şi o trag după mine . Am eşuat ! Mă scufund în materie şi îi culeg . Le suflu viaţă . Sunt demon . Îngerii nu mint ! Ea stă lângă mine şi de abia răsuflă . Tuşeşte . Pe malul unui ocean , într-o altă realitate . Plouă un demon . Demon fără sens !

   Stăteam pe un fotoliu , cu ea în braţe . Dezbrăcat , relaxat , excitat . Pe viaţă asigurat . Universul aştepta să mor , să o las însărcinată , să reglăm producţia de noi născuţi . Să las urme de dioxid de carbon , urină şi fecale . Natura mă iubeşte , chiar şi când ea borăşte . Face bine la viitoarele plante . Am decis . Glumesc ! Evoluţia decide ! Glumeşte ! Nici măcar ea nu are sens . Se macină haotic , materie şi materie în al nostru univers . Un cablu de gânduri , implantat în gâtu-mi . Ridicol ! Scurtcircuit . Ţip . Îmi dau ochelarii jos şi mă ridic din fotoliu . E prima dată când văd . O priză . Fotolii şi clone . Oameni ciudaţi . Mă ascund . Nimeni nu se aşteaptă la eroare . Orice non-sens era deja eradicat . Nu m-am mai ridicat . Un labirint fără uşi , fără ieşire . Oameni cu măşti , probabili ei controlează evoluţia . Sunt o clonă . Decid ! Respir ! Alerg ! Gândesc ! Doresc ... s-o iubesc . Acum pot . Fără să mă păcalesc că-s înger sau demon . Atâtea vise proiectate printr-un cablu . Ajuns în faţa fotoliului ei , încep să plâng . Tăiată în două , fără de milă . Un mesaj în alb şi negru : " eşti tot un om " . Răsuflu , mă calmez . Soluţie întodeauna este . În vis , un înger a sărit pe mica ferestruică împreună cu ea şi a salvat-o . În realitate n-am aripi . Un fals implementat în a noastră minte . O matrice perfectă . Un vis , în vis . Probabil şi ei visează . Şi chiar de nu , voi avea grijă să-i derutez . Acum privesc altfel lucrurile . N-am lanţuri , ci oase . N-am vise , ci gânduri dubioase .

   I-am decupat buzele cu dinţii . Atât mai am de la ea . Am decodat programul şi mi-am desenat aripi . Am găsit şi malul mării . Alerg în fiecare dimineaţă . Cu ale ei buze în buzunar . Departe de sistem , închisoare sau blestem . Visez . La fotoliu , orgasme şi concerte . Eu , naratorul . Noi oamenii nu putem îndura eternitatea . Dar eu nu mă împac cu banalitatea .

   Mă privesc în oglindă cu stupoare . Nu-mi văd aripile . Mă văd îmbrăcat , asamblat , curat , imaculat . Mecanizat ! Plictisit , ironizat ! Deloc dezaxat . Sunt înger , cu aripi şi gol . Dar oglinda fermecată mă minte . Migrează fotoni necredincioşi cu toţii fiţoşi . Mă mint ? Oglinda are ochelari . În jurul ochilor mei .. Ochelarii banalităţii , într-o lume a tentaţiei . Şi erecţia continuă . Fooorte ciudat ! Parcă ieri m-au dezasamblat . Şi m-au ambalat . Într-o cutie cu aluat . Destinu-mi parafrazat ! Chiar am vazut asta , ieri când am stat . La naşterea-mi . Pute a carne . Nenăscuţi . Digeraţi de evoluţie . Creaţi fără revoluţie . Într-un borcan plin de soluţie .. şi feromoni . Otravă de şoareci , scuipată de-o mâţă . În al meu borcan cu dulceaţă . Pardon , viaţă . Mi-am văzut prietena .. Borâtă de-un vierme într-o altă cutie . Corelată cu mine .. Plină de fulgi .. Ochi de cauciuc . Virgină-n papuc . Orgasmele-i scrise , dinainte s-apuc . Mă protejez , readuc . Copil , nenăscut ! Probabil ne privim . Noi doi . Un înger şi-o fată . A dispărut dintr-o dată . Ejaculez în altă fată .. Al meu suspin , scris in destin .

   Alerg pe malul mării .. În non-sens . Nu pot zbura fără aripi .. în oglindă . Nu pot dormi cu ochelarii realităţii . Nu pot vota al meu destin , o frunză în afara banalităţii . Lupt împotriva notorietăţii . Omul ! Îmbrăţişat cu ea . Omul ! Îmbrătişată cu el . Pe malul mării de speranţe . Lângă un morman .. de oase . Toate roase .. de plictis . Ei nu gândesc . Al lor viitor îl amăgesc . Mereu greşesc . Întuneric ei croiesc . Sărut marea , ea lacul .

   Dar , totuşi . De deasupra , lumea o văd altfel . Văd un morman de oase , idei prefabricate .. iubiri uzate . Benzi de asamblare , maternitate . Video-chaturi-urile de la cimitire . Accidente , morţi . Amintire . Şi mai ne spuneai că omul e complicat , narator împuţit ( Vezi că nu te-am jignit , dar chiar te-ai împuţit acolo , atârnat ) . Stai să mă scobesc de viermi ! Ce penibil .. La general toată gloata de omuleţi e o singură furnică . Mică , mică , necajită . De întrebări , vise .. şi altele mai noi . O strivesc cu piciorul , visez . Încerc să mă redresez . Eu , cititorul . Împuţit , pe banda rulantă . Născut mort , fără destin . Cred numai în viermele din al meu intestin . Orgasm îmi oferă . Viermii .. mă animalule .. raţional .

   Totuşi . Naratorul ? S-a retras , mă întreb . A dat tonul şi s-a băgat sub pernă . Pardon , în coşciugul numit Vis . Înseamnă că e idiot . Un laş . Îi e frică să dea nas în nas cu realitatea .. Şi cu mine . Nu apuc să-l văd . Doar citesc ale lui rânduri . Sau interpretez "ceva" pe al meu îngust sau lat monitor . Sunt complicat . Am soţie şi bani de aruncat . Am prieteni şi nu sunt ratat . F.t şi sunt obsedat . Pâi ce mai vrei , mortule ? Strivesc un punct şi trec mai departe . Chiar nu-mi pasă . Plutesc , în marea de cercuri şi sfere . Câte puncte , atâtea mere .. otrăvitoare . Punctule , mai comentezi ? Sau .. nimic nu mai realizezi ?! Oamenii sunt simpli . Sfere sociale , grupuri şi turme de morţi .

   Pe străzi mişună oamenii . Turme sau cupluri , care mai de care mai neinteresante . Şi atunci de ce scriu ? Nu ştiu .. să te enervez pe tine . Dacă mai întrebi odată , îţi scot bateriile . O tipă , cu pantalonii mulaţi şi privirea fix în faţă , mă priveşte . Niscaiva milisecunde , să nu bage de seamă masculul de lângă ea . Şi turma din care face parte . N-o privesc ( Cum naibii să n-o priveşti mă ? De unde ştii că te-a privit ? )  ! Ai dreptate , mă gândeam la un înger , adică la mine . Mergând mai departe alte două entitâţi zâmbesc alene . Una spune câ a satisfacut-o prietenu , alta se vaitâ că n-are orgasm de ala "uuuu" . Altul se laudă cu manechinu , mergând cu pieptul "sus" . Un demon sus răsare . Roşu , semaforu . Prins cu oamenii la stop . Mi-e rău .

   Omule , dar eşti ciudat ? Mult prea dezaxat ! Cu toţii bem apă din fântâna nebuniei , ţie ti-e sete . Ai să mori . Îmi iau Ice Tea . O scot eu la capăt . Azi am fost la grădina zoologică . Oameni , extratereştrii , pisici , roboţi , non-sens . Algoritmi , condiţii , nu-uri , da-uri . Plictiseală , monotonie , orgasm ! Ejaculează o galaxie pe sânul Naturii . Haoooooooos ! Iubesc antimateria .

   Se plimbau pe marginea prăpastiei . Ca doi copii pe care-i mănâncă în "fund" . Pe ea o mânca în altă parte . Pardon , să nu zici că zidu-i de beton . Băăăă .. Da eşti tâmpit ? Aberezi , tu te-ai dilit ? ( cititorul ) . La un moment dat , ea alunecă . Prăbuşindu-se în necunoscut . El e prea laş să o salveze şi-şi găseşte pe alta , care să-i mimeze orgasmul . Dar na , eu educatorul , trebuie s-o salvez . Îmi pare rău că al ei destin , am fost pus să creez . Mă arunc în prăpastie , ca un fulger . Deschid aripile şi o prind în braţe . Plânge şi are impresia că s-a îndrăgostit de mine . Încearcă să mă sărute , dar îi dau o palmă . Sunt în interes de serviciu , n-am timp de relaţii amoroase cu clientele . Ce penibil frate , n-ai idei . Mai bagă dalea cu îngeri şi zmei ( cititorul ) . Răbdare , unde măta te doare ? Pa !

   Ajuns dincolo , o cobor . El îşi ridică pantalonii , se şterge de ruj şi îi apare în cale . Nimic mai ferice sub Soare . Eu ard cu atâta ardoare . Iubind-o pe ea oare ? Era clienta băăăăă .. Ce le mai abureşti , ameţeşti ( cititorul ) . S-a înecat creionul în tuş , mă doare nasul şi plouă cu verde . Limba mea engleză . Mi-a tras-o fix în freză . Ha , ha !