<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="wordpress.com" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>pagini-uitate &amp;laquo; WordPress.com Tag Feed</title>
	<link>http://wordpress.com/tag/pagini-uitate/</link>
	<description>Feed of posts on WordPress.com tagged "pagini-uitate"</description>
	<pubDate>Mon, 13 Oct 2008 14:34:32 +0000</pubDate>

	<generator>http://wordpress.com/tags/</generator>
	<language>en</language>

<item>
<title><![CDATA[~Pompiliu Comşa: „O savuroasă carte de istorie gălăţeană“]]></title>
<link>http://arhivaromaneasca.wordpress.com/?p=365</link>
<pubDate>Tue, 06 May 2008 12:27:39 +0000</pubDate>
<dc:creator>ARP</dc:creator>
<guid>http://noua-arhiva-romaneasca.com/2008/05/06/pompiliu-comsa-%e2%80%9eo-savuroasa-carte-de-istorie-galateana%e2%80%9c/</guid>
<description><![CDATA[
Prin intermediul prietenului Marian Filimon, liderul Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijloc]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://arhivaromaneasca.files.wordpress.com/2008/08/pompiliu-comsathumbnail.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-492" src="http://arhivaromaneasca.wordpress.com/files/2008/08/pompiliu-comsathumbnail.jpg?w=104" alt="" width="111" height="138" /></a></p>
<p style="text-align:justify;"><strong><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;">Prin intermediul prietenului Marian Filimon, liderul Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi, primesc masivul volum, căci are peste 600 de pagini, scris cu mult talent şi mai ales cu migală de colegul de vise literare adolescentine, via profesorului Gogoţ, care se recomandă drept Tudose Tatu. <em>’’Istoria trudită a fabricilor uitate’’,</em> relevă lumea industrială a Galaţilor între 1829-1948, fabricile vechi dispărute, altele trecute doar ca ziduri şi cele mai bătrâne încă vieţuitoare. Teddy îmi înlătură grija, justificată până la un moment dat, că după reputatul Paul Păltânea este vid în domeniu. Ba mai mult dacă Profesorul se ferea să atingă valurile contemporaneităţii sau împrejurimile lor, poate şi pentru că suferise destul prin puşcăriile comuniste, noul istoriograf al acestor locuri nu se sfieşte a folosi verbul tăios pentru a vorbi despre realitate. Începe periplul de la cherhanale, numite empiric de uni ateliere şi continuă scoţând la lumină tot ce este mai preţios în Portul de Aur. Paginile sale au parfum de epocă, propunându-vă un nou Alexandru Vlahuţă, dar vorbesc şi despre miliţienii culturali sau ziariştii pomanagiţi. Apar şi nea Gogu, pantofarul, fabrica de sifoane a lui Sterea Alexe, fraţii camionagii Vasiliu, totul în refren de Valurile Dunării şi într-o carte ce se vrea şi este de căpătâi. <strong><a title="„O savuroasă carte de istorie gălăţeană“" href="http://noua-arhiva-romaneasca.com/arhive/arhive-ignorate/pompiliu-comsa-%E2%80%9Eo-savuroasa-carte-de-istorie-galateana%E2%80%9C/">&#62;&#62;&#62;Pompiliu Comşa&#62;&#62;&#62;</a></strong></span></strong></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Elena Buică : „Veronica  Micle (22 aprilie 1850 – 6 august 1889). Cea mai frumoasa poveste de iubire a literaturii romane“]]></title>
<link>http://noua-arhiva-romaneasca.com/?p=340</link>
<pubDate>Wed, 12 Mar 2008 20:01:14 +0000</pubDate>
<dc:creator>ARP</dc:creator>
<guid>http://noua-arhiva-romaneasca.com/2008/03/12/elena-buica-%e2%80%9everonica-micle-22-aprilie-1850-%e2%80%93-6-august-1889-cea-mai-frumoasa-poveste-de-iubire-a-literaturii-romane%e2%80%9c/</guid>
<description><![CDATA[Daca vrei sa scrii despre Veronica Micle, sa ii citesti poeziile sau corespondenta,  sa ti-o imagine]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><b><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;">Daca vrei sa scrii despre Veronica Micle, sa ii citesti poeziile sau corespondenta,  sa ti-o imaginezi</span></b><img src="http://arhivaromaneasca.wordpress.com/files/2008/03/veronica-micle.jpg" align="right" height="85" width="85" /><b><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;"> vazand-o cu ochii mintii, nu poti s-o faci decat luand-o impreuna cu Mihai Eminescu, caci dragostea </span></b><img src="http://arhivaromaneasca.wordpress.com/files/2008/03/elena_buica.jpg" align="left" height="152" width="107" /><b><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;">ce i-a legat, a creat si cele mai frumoase poezii de dragoste ale limbii noastre si cea mai frumoasa poveste de iubire a literaturii romane.<br />
Gandind la frumoasa lor  poveste de dragoste, cred ca putine sunt femeile care sa nu fi visat sa fie iubite ca Veronica, si putini barbatii care sa nu fi visat sa intalneasca iubirea intruchipata intr-o femeie asemenea ei . </span></b><b><span style="font-size:10pt;font-family:Arial;"><br />
Eminescu, poetul-om, a fost fascinat de frumusetea feminina a Veronicai. Eminescu a fost si iubit, dar si contestat in timpul vietii, dar numarul celor care l-au contestat a fost foarte mic in comparatie cu cei care l-au iubit. Cu toate acestea, iubirea tuturor a fost eclipsata de acea mare iubire a unui “chip de inger dragalas”. Iubirea dintre acest “inger blond”, Veronica, si Eminescu a fost mare, adanca, a invins totul si a reusit sa existe dincolo de rautatile unor oameni care ii voiau despartiti. Au fost si cateva “focuri de paie” starnite de Cleopatra Lecca-Poenaru sau de Mite Kremnitz, dar chipul Veronicai le-a sters repede urma. <b><a href="http://noua-arhiva-romaneasca.com/arhive/arhive-ignorate/elena-buica-%E2%80%9Everonica-micle-22-aprilie-1850-%E2%80%93-6-august-1889-cea-mai-frumoasa-poveste-de-iubire-a-literaturii-romane%E2%80%9C/" title="~Elena Buică: „Veronica  Micle (22 apri ">&#62;&#62;&#62;<span>&#62;&#62;</span></a></b></span></b></p>
]]></content:encoded>
</item>

</channel>
</rss>
