In primul rand, dupa cum stiti ( sau nu), "Becoming Jane" se vrea a fi o incercare de biografie a drei Austen, o incercare destul de nereusita, daca e sa compari personajul de film cu ce transpare din jurnalul autoarei. Dar o recenzie foarte buna, desi, ca de obicei, taioasa si fara loc de-ntors, are Andrei Gorzo aici .

Voi incerca sa intorc nitel insa : daca lasi deoparte asteptarile, si anume anume asteptarile la o biografie pe bune a autoarei, si speri la ceva mai mult de o "romanta OK", cum o caracterizeaza dl Gorzo, atunci filmul asta nu poate fi decat foarte bun. Desigur ca nu e 100% in spiritul cartilor ei, nu ofera un insight real in personalitatea aflata in spatele cuvintelor, nu poate avea pretentii. Dar cu toate acestea, ca mare amatoare (profesionista?) de Jane Austen, nu pot sa spun decat ca mi-a placut extrem de mult. Admit, povestea e subreda, unele lucruri sunt exagerate ( dar cred ca pentru binele si atragerea non-cititorului de Austen), dar James McAvoy si Anne Hathaway joaca nemaipomenit de bine, bineinteles, dupa gustul meu. Mai mult decat o simpla "romanta OK", e o romanta excelenta. Desi nelegata de adevarata Jane Austen.

In alte probleme sunt intru totul de acord cu dl Gorzo, care, nu stiu daca am pomenit, scrie niste cronici foarte foarte foarte bune. Adica, fara sa exagerez, desi de cele mai multe ori imi plac filmele pe care el atat de aspru ( si pe buna dreptate) le critica, nu pot sa neg evidenta criticilor lui. Cand are dreptate, are dreptate. De obicei are dreptate.

Despre ecranizarea din 2005 a romanului "Pride and Prejudice", in care, desi joaca fermecatoarea Keira Knightley, se comit niste greseli parca anti-austeniene: adica, o chestie e sa nu respecti 100% schimburile de replici, alta e proiectezi propriile frustrari de ordin sexual asupra unor personaje care nu aveau absolut nimic de genul asta in minte. Sau, si mai grav, sa incurci prejudecata si indignarea cu pasiune care devoreaza. Stop! Intr-adevar, geniala replica lui Martin Amis (culeasa tot din articolul dlui Gorzo), cel mai mare specialist in Jane Austen, cum ca, uneori ar vrea "un deznodămînt mai detaliat - de exemplu, o scenă de sex de 20 de pagini". Dar astea sunt dorintele noastre, nu ale lor( ale personajelor, ma refer). Daca eu, ca simplu cititor, imi permit sa fug cu gandul ceva mai departe la Dl Darcy ( mai ales cand e intruchipat de Colin Firth, vezi ecranizarea din 1995 a aceluiasi roman), asta e problema mea! Si nu inseamna ca it's the right thing to do, iar mai ales nu inseamna ca asta transpare din roman.

Aceasta excelenta recenzie o puteti gasi aici.

Dar de unde pornisem? asa, de la Bridget. Bridget Jones. Probabil ca, la o prima vedere, se aseamana intrucat. Dar daca stai sa te gandesti putin, si eventual sa si citesti ceva de Austen ( macar "Mandrie si prejudecata", macar atat), poti sa constati ca mai departe de "dl Darcy" asemanarea nu bate. Bridget este copia noastra fidela - a noastra, spinsters and lunatics in the making, ce nu se vrea nici macar continuatoare a eroinelor lui Austen. Ce era acolo prejudecata, aici e incapatanare, tot asa, ce era introspectie extrem de toleranta si obiectiva, dare I say, acum e monolog desirat, amuzant ( nu neg asta), dar o zeama chioara in comparatie cu ciorba adevarata.

Ok, poate sunt putin prea plastica, dar ma enerveaza faima colectiilor de genul "Goana dupa cumparaturi" etc si pretentiile de literatura feminina de mare talent. Mai ales cand exista Jane Austen, asteptand necitita prin librarii. De-asta ma gandesc ca ecranizarile astea noi, sa le zic de "popularizare" poate nu sunt atat de groaznice intr-adevar. Trebuie sa le acordam macar meritul asta : trezesc, poate (sper) dorinta de a citi si cartea, dupa ce s-a vazut filmul. In cazul in care e invers ( mai intai cartea, pe urma filmul), evident ca ti-ai fi dorit mai mult, mai corect, mai... aproape de stofa cartii. Dar cred ca raportul in cazul asta e in defavoarea cartilor, din pacate.

Therefore, recomand cu caldura ecranizarile romanelor de Jane Austen, NUMAI, atentie, NUMAI daca sunt urmate de o lectura atenta, cu creionul in mana, a romanelor respective.

* obligata din cauza de James McAvoy, despre care se va vorbi intr-un alt post.

 ** update: puteti citi aici un excelent interviu luat de a.l.s lui a. gorzo despre filme/carti . Referitor la tema pseudo-postului meu : "Felul în care ne raportăm la o carte de acum două sute de ani spune ceva despre noi; faptul că
n-o mai putem privi nici pe Jane Austen decît cu ochii tulburi de sex spune ceva despre noi."

Two conceptions on life seen through the looking -glass  of sexuality: Flora Tristan , the gradmother of Paul Gauguin, a 19th century activist for the rights of women and workers , and the French painter, her grandson, who discovers his primitive roots in Tahiti.

If you enjoyed the Lituma series and "Aunt Julia.." , you are bound

to like this one.

Quote: "Is Paradise here?" "No ,miss, it's after the corner."