2.Potrivit teoriei, cursul de schimb va răspunde chiar din prima perioadă (lună), prin o apreciere semnificativă; efectul maxim de apreciere este înregistrat în lunile 3-4, după care impulsul de politică monetară îşi diminuează ecoul.â

3.La aprecierea monedei naţionale, nivelul importului se majorează chiar din prima perioadă, răspunsul fiind mai semnificativ însă în luna a 3-a, când reacţia este maximă, după care ecoul şocului de curs se diminuează treptat şi dispare din luna a 6-a.

4.Creşterea dobânzii la depozitele atrase de banca centrală nu are un efect imediat de diminuare a importurilor, explicaţia constând în rigiditatea cererii de consum (satisfăcută în proporţie covârşitoare din import), tradusă în rigiditate a cererii de credite, la majorarea dobânzilor active. Aproximativ ca şi în cazul reacţiei cheltuielilor de consum la majorarea dobanzii, importul se reduce după luna 5.

continuarea

Studiile arată că impactul politicii monetare asupra procesului investiţional este mai mare decât cel asupra consumului sau alte componente ale cererii agregate. Investiţiile sunt influenţate de modificările în costul de utilizare a capitalului, variabilă stâns legată de rata dobânzii. Investiţiile în zona euro sunt sensibile, de asemenea, la restricţiile de lichiditate şi de cash – flow, respectiv de abilitatea agenţilor economici de a-şi plasa datoriile pe piaţă sau de a se împrumuta de la bănci. Aceleaşi studii empirice arată că răspunsul preţurilor de consum la modificarea ratei dobânzii depinde şi de influenţa acestei modificări asupra cursului de schimb, in sensul că, cu cât este aprecierea euro mai mare determinată de rata dobânzii, cu atât este mai mare scăderea inflaţiei.

Practic, o politică monetară transparentă este un ghid in aşteptările agenţilor economici cu privire la viitorul inflaţiei şi implicit a evoluţiei preţurilor. De aici rezultă ca  un nivel ridicat al credibilităţii băncii centrale fixează aşteptările în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor, situaţie în care agenţii economici nu vor creşte preţurile de teama inflaţiei sau nu le vor reduce din cauza dezinflaţiei. Impactul acestui comportament asupra condiţiilor de finanţare a economiei este urias, cu observaţia că aşteptările care pot fi declanşate de politica monetară pot aduce ajustări şi ale cursului de schimb şi nu numai ale preţurilor activelor. Ca urmare, cursul de schimb poate afecta aşteptările inflaţioniste prin importurile de bunuri care intră în consum. Pe de altă parte, schimbările în consum şi investiţii, ca urmare a modificărilor dobânzilor sau expectaţiilor privind nivelul acestora, pot aduce schimbări în cererea internă agregată în raport cu oferta naţională, ceea ce ar induce presiuni asupra preţurilor.

 
Tocmai aceste motive au determinat Banca Naţională să majoreze dobânda de politică monetară succesiv, de la 7 la 9 la sută. Această majorare devine astfel cea de-a patra consecutivă pe care o operează BNR, după cele din 31 octombrie, 4 ianuarie şi 7 februarie.

Banca centrală a mai decis în şedinţa de astăzi şi continuarea gestionării ferme a lichidităţii de pe piaţa monetară prin intermediul operaţiunilor de piaţă, precum şi menţinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Opiniile din piaţă cu privire la decizia BNR în cadrul consiliului de politică monetară din 26 martie au fost împărţite. Chiar dacă majoritatea analiştilor se aşteaptau la o majorare cu 0,5 puncte de bază a dobânzii cheie, au existat şi voci care susţineau că Banca Naţională nu va efectua nicio schimbare.

Inflaţia este motivul pentru care experţii din piaţă au mizat pe o majorare a dobânzii cheie cu 0,5 puncte de bază. Aceştia susţin că o astfel de majorare nu va avea niciun impact asupra evoluţiei monedei naţionale, deoarece este deja inclusă în preţ.

Draguta aceasta remarca , a colegilor de la Money Chanel , dar si a analistilor economici in acelasi timp.Pentru cat timp va fi liniste in piata? Pentru 3 luni .Degeaba incearca BNR sa controleze dobanda de politica monetara, sunt in spate baietii destepti care cum BNRul face un pas gresit sa sara la gatul astora mici si asupriti .Cei care isi fac credite . In ultimele 6 luni rata s-a marit cu aproape 60 de ron .Raspunsul , eee politica monetara si acel indice Bubor . Adica peste 3 luni va veni un nou sms prin care banca la care am credit ma va anunta cu zambetul pe bune ca dobanda mea a fost majorata. Incercati sa evitati bancile , acei camatari penibili si fara scrupule .

Cand te gandesti ca asemenea prognoze vin din partea unuia care a dat cu bata`n balta cativa ani la rand in privinta estimarii inflatiei, unuia care alearga tot mai des pe la toate canalele tv si mijloacele media de print pentru a povesti exact aceleasi platitudini ori a invoca discutiile lui cu Trichet, care nici el nu i`a spus mari secrete de politica monetara (p.s. si eu m`am intalnit la Frankfurt cu Trichet si am schimbat cateva vorbe, fara sa ma laud aiurea cu asta) , asadar cad vezi toate acestea stai si te intrebi oare omul asta care conduce politica monetara din Romania, are habar de ceea ce trebuie cu adevarat sa faca la BNR? Nu neg ca si Guvernul are o vina cel putin egala, la cum merg treburile in Romania, dar aici discut despre BNR.

Cand BNR va publica (asa cum de pilda au facut acum cateva zile colegii lor din Ungaria) un raport cu efectul crizei creditului asupra bancilor locale, ii voi crede. Cand va publica, asemeni altor banci centrale, minutele discutiilor din CA (fara sa se teama ca vor innebuni pietele) legate de politica monetara, ii voi crede. Cand va explica public cum de a fost cu putinta prabusirea atator banci si lasarea pe drumuri a atator familii care si`au plasat economiile in institutii autorizate de distinsul Isarescu, ii voi crede. Cand va spune ca inflatia la finele anului va fi x %, si intr`adevar atata va fi, ii voi crede. Deocamdata, constat ca se joaca de`a Mafalda, peste tot pe unde se duce. Si ca deja devine obositor.

p.s. Macar ratingul folosit pentru banci ar putea sa`l schimbe. E absolut inept, in sensul ca inafara claselor de risc A,B,C,D, si E, nu ai alte informatii mai rafinate. E o clasificare grosiera, ca si cum ai imparti regnul animal in maimute, elefanti, girafe, caini si bursuci,  restul animalelor fiind  fericite increngaturi ale speciilor de mai sus.

Presupusul şoc duce la creşterea ratei inflaţiei în aceeaşi perioadă, iar politica monetară restrictivă care urmează are drept consecinţă majorarea ratei dobânzii pe termen scurt. Persistenţa inflaţiei face ca efectul iniţial să se reducă doar treptat (inflaţia rămânând şi în perioadele ulterioare peste nivelul iniţial). În concordanţă cu aceasta, toate ratele viitoare ale dobânzii pe termen scurt cresc, chiar dacă într-o măsură descrescătoare. În acelaşi timp, presupusul impuls inflaţionist poate afecta şi evoluţia diferenţei între PIB real şi cel potenţial în perioadele următoare. Aceasta, la rândul ei, influenţează ratele viitoare ale inflaţiei, exercitând noi efecte asupra ratei dobânzii pe termen scurt, care fie întăresc, fie atenuează efectele directe iniţiale. Impactul asupra ratelor dobânzii depinde în special de dimensiunea parametrilor de risc şi de senzitivitatea lor la activitatea economică reală. Un studiu făcut de nemţi (Determinants of the term structure of interest rates - approaches to combine arbirage-free models and monetary macroeconomics – Deutsche Bundesbank), aici

Textul complet al declaratiilor lui Kohn, aici

De ce ditamai Guvernatorul unei Banci Centrale da replici de doi bani in ziare de business ca sa se justifice pentru vreun credit , fie el si in euro? (Cine si`l inchipuie pe Greenspan ori pe Bernanke sa faca gesturi similare?)

De ce trimite la inaintare niste oameni total depasiti de situatie, vulnerabili sub raport moral, de a fi colaborat cu Securitatea ceausista , dar care se infoaie de cate ori li se spune ca sunt depasiti?

De ce nu spune pe fatza lucrurilor, si anume ca Guvernul se teme sa inaspreasca fiscalitatea in prag de alegeri? Nu stiau cei din BNR inca de acum doi ani ca vin alegerile si ca o sa aiba o problema pe partea politicilor fiscale?

De ce nu admite dracului ca nu face inflation targetting, ci un soi de moral suassion, prost targetat?

De ce nu trece la o transparenia similara Bancii Noii Zeelande, care publica minutele discutiilor din board?

...asta ca sa nu mai zic de faptul ca exista cateva semnaturi in presa , care de cate ori se apasa pe cate un buton in BNR, ies cu editoriale care sa apere institutia de fameni. Una peste alta, principalul vinovat e Tariceanu, care`mi pare un Pacalici pus in capul mesei. . Dar al doilea vinovat e Isarescu. Ar trebui asta sa explice.

Isarescu a ajuns un soi de Andreea Marin a politicii monetare, care aduna oamenii si`i face cand sa planga, cand sa rada. In ultima instanta, Isarescu imi pare o femeie care isi lauda farmecele, desi nimeni nu mai da doi bani pe ele.