Pentru testul video, foto si audio am utilizat telefonul mobil Samsung G810, un telefon cu dotări de vârf. Mobilul este dotat cu cea mai performată cameră foto comparativ cu orice alt tip de telefon GSM. Carcasa este de metal șlefuit cu grosimea de 17.9 mm, conectivitate HSDPA, cameră foto de 5 megapixeli cu face detection, WDR și Image Stabilization. Cei de la Samsung au adăugat un receptor GPS și un modem WiFi. Telefonul, de fapt un smartphone, rulează sistemul de operare Symbian S60. Camera aparatului are 5 megapixeli, zoom optic 3X şi bliţ cu xenon. Meniul principal se deschide printr-o singură apăsara, iar dacă tasta este ţinută apasată pentru câteva secunde, aceasta deschide administratoru de sarcini, care afişeaza toate aplicaţiile care ruleaza în acel moment.

Camera lui G810 se foloseste de GPS integrat pentru funcţia de geotagging, astfel fotografiile putând fi folosite în bloguri la galerii capabile geotag. Iar la capitolul înregistrare video, G810 poate înregistra la rezoluţie VGA. Telefonul are ecran mare, de 2.6 inch QVGA, navigare internet HSDPA, cameră foto de 5 MP, GPS, Wi-Fi, bluetooth şi suport pentru card de memorie microSD (personal am instalat un microSD de 8G). Softul de GPS pe care l-am instalat pe telefon este Garmin şi funcţionează fără probleme, chiar şi în spaţii închise (apartament).

Samsung G810 este un telefon tri-band, cu capabilităţi 3G si HSDPA cu suport de 3.6Mbps. G810 rulează pe o platforma de soft Symbian v9.2 S60 de generaţia a treia OS .

Alte teste puteţi vedea şi la adresa mea de moblogging:

http://moblog.net/romuluscristea

* Imagine foto panormică:

Fotografie panoramică realizată cu telefon mobil Samsung G810. Filmare de exterior. Str. Nerva Traian nr. 3-5; Esplanada; Bucuresti, Romania; 23 septembrie 2008;

* Filmare interior:

* Filmare exterior:

Filmare cu telefon mobil Samsung G810. Am utilizat zoom optic. Filmare de exterior.
Str. Nerva Traian nr. 3-5; Esplanada; Bucuresti, Romania; 23 septembrie 2008;

* Înregistrare audio cu telefonul mobil Samsung G810:
[audio=http://romuluscristea.files.wordpress.com/2008/09/sound-clip.pdf]

* Foto exterior:

Fotografie cu telefon mobil Samsung G810. Foto de exterior. Str. Nerva Traian nr. 3-5; Esplanada; Bucuresti, Romania; 23 septembrie 2008;

* Foto cu macro, la interior, cu blitz:

Fotografie cu opţiunea macro. Foto interior cu bliţ; 23 septembrie 2008, Bucureşti.

* Foto interior, text, fără blitz:

Fotografie cu opţiunea text; interior; fără bliţ; Bucureşti; 23 septembrie 2008;

Pretul telefonului mobil in magazine online romanesti variaza intre 335-380 euro.

* Voi reveni în curând cu noi imagini şi alte teste realizate cu acest timpde telefon mobil şi care este la ora actuală cel mai performat pentru utilizarea în vlogging si moblogging.

Monumentul Moara lui Assan se află sub competenţele administrative ale Primariei Municipiului Bucuresti si Ministerului Culturii şi Cultelor ai căror reprezentanţi ignora de ani de zile semnalele din presă, dar şi memoriile şi plangerile cetăţenilor care sesizează distrugerile masive din zonă. De asemenea, inexplicabil, în 2005, cele două instituţii au interzis Primăriei Sectorului 2 să iginenizeze şi să îngradească zona. Vandalizarile, furturile de materiale şi distrugerile au atins proporţii de neimaginat care continuă şi în prezent, sub ochii autorităţilor şi proprietarilor. În luna mai a.c., o mână criminală a dat foc uneia din clădirile ansamblului, distrugerile fiind greu de evaluat.

Şi dacă autorităţile nu fac chiar nimic pentru a proteja monumentul Moara lui Assan, la fel ca şi asociaţiile de profil care ridica glasul doar în cazurile unor clădiri unde interesele pecuniare ale unor companii sunt mai evidente, singurul protest de durată rămâne cel al grafferilor care au inscripţionat gardurile ansamblului şi pereţii exteriori ai uneia din firmele care deţine în coproprietate Moara lui Assan. Poate că în acest caz, formele de manifestare urbana ale grafferilor pot fi tolerate (chiar dacă nu trebuie încurajate) pentru că au un mesaj clar: "Salvaţi Moara lui Assan!".

Foto: arh. Adrian Bălteanu

În 23 august a.c., ora 18, am mers să fac nişte fotografii la moară şi am rămas surprins de ce am văzut acolo. În spatele gardului, la clădirea centrală a ansamblului, o echipă formată din 4-5 oameni, coordonaţi de doi angajaţi ai firmei de pază, loveau cu baroasele şi răngile în pereţi şi grinzi pentru a recupera fier vechi, dar şi pentru a distruge structura de rezistenţă a imobilelor. Zgomotul loviturilor se auzea în toată zona, şi era suficient să te uiţi peste gard ca să-i vezi pe vandali distrugând.
Distrugerile la ansamblul Moara lui Assan au început de mai bine de zece ani şi autorităţile locale au închis ochii în ciuda protestelor locuitorilor zonei şi a faptului că la poliţie şi parchet există înregistrate numeroase plângeri penale. Că este vorba de un monument de arhitectură înscris pe lista Ministerului Culturii şi Cultelor nu a contat se pare pentru nimeni şi la fel de grav este faptul că niciuna din asociaţiile neguvernamentale specializate nu a luat niciodată atitudine împotriva distrugerilor de la acest monument de arhitectură. Explicaţia e simplă, fiind vorba de aproape 5 hectare de teren care valorează zeci de milioane de euro, în zona Obor, unde nu mai există liber niciun petic de pământ pentru construcţii, interesele imobiliare sunt uriaşe şi se manifestă şi prin mituirea unora.
Pentru ca lucrurile să fie clare, conform legii, răspunderea pentru distrugerile de la ansamblul Moara lui Assan revin exclusiv în sarcina Primăriei Municipiului Bucureşti ( care nu se ştie din ce motive a interzis celor de Primăria Sectorului 2 să igienizeze şi să împrejumuiască moara încă din anul 2005) şi Ministerului Culturii şi Cultelor singurele instituţii care au competenţe administrative asupra monumentului.
Moara lui Assan, construită în anul 1853, este prima moară cu aburi din România. Moara se află în Bucureşti, în zona Obor-Lizeanu. În prezent, se află într-un stadiu avansat de degradare. Moara lui Assan este clasificată în evidenţele Ministerului Culturii şi Cultelor ca fiind monument istoric de valoare naţională şi face parte din patrimoniul industrial.

Moara lui Assan are adresa cadastrală în Bucureşti, sector 2, strada Halmeu nr. 25 (fostă Silozului). Numeroasele construcţii din cadrul ansamblului sunt vizibile din: zona Obor, parţial de pe străzile Halmeu, Vaporul lui Assan, Reînvierii, Lizeanu, Baniţei, dar şi de pe Şoseaua Ştefan cel Mare. Proprietatea Moara Assan a avut iniţial o suprafaţă de 5,41 hectare. Din cauza construcţiilor din zonă, a blocurilor construite înainte de 1990, suprafaţa ansamblului a ajuns la 4,7 hectare. După ianuarie 1990, mai multe clădiri (silozuri, depozite, hale) din cadrul complexului Moara lui Assan au fost vandalizate şi apoi demolate ilegal. Clădirea centrală a ansamblului, moara propriu-zisă construită din cărămidă şi având arhitectura unei cetăţi medievale, cu diverse ornamente a rămas nedemolată, dar într-o stare critică, turnuleţele clădirii fiind încă vizibile.

Primele distrugeri ale ansamblului Moara lui Assan au fost semnalate autorităţilor începând cu anul 1995. Au fost scoase cercevelele ferestrelor, splendid lucrate în fier forjat, precum şi alte elemente decorative din zinc şi plumb de la acoperitoare şi turnuri. Plăcile de identificare a monumentului au fost smulse de persoane neidentificate. Arhiva şi mobilierul de valoare, rămas de la foştii proprietari ai fabricii au fost valorificate ilegal de persoane lipsite de scrupule. Utilajele fabricate la Viena înainte de anii 1900 au fost dezmembrate şi vândute la fier vechi cu toate că erau piese de o deosebită valoare pentru istoria tehnicii. În prima jumătate a anului 2005 au început demolari executate în mare grabă şi fără autorizaţiile necesare la unele corpuri de clădiri ale ansamblului, dar şi distrugerile deliberate provocate unor stâlpi şi pereţi chiar ai morii propriu-zise transformând într-o ruină acest monument istoric. Autoritatile locale, dar şi alte instituţii ale statului au sesizat ceea ce se petrece la Moara lui Assan,însă distrugerile au continuat sub diverse forme, folosindu-se metode „consacrate” (slăbirea pe durata nopţii a structurii de rezistenţă), dar greu de dovedit ca infracţiuni. Gardul perimetral a fost complet distrus. Directia de Urbanism de la Primăria sectorului 2, în perimetrul căreia se află moara, nu a dat niciodată avize sau autorizaţii pentru demolare sau construcţii de nici un fel la Moara lui Assan. În septembrie 2005, Primăria Municipiului Bucureşti a sesizat Parchetul de pe lângă Judecatoria Sectorului 2 în vederea dispunerii începerii urmăririi penale împotriva celor care se faceau vinovaţi de desfiinţarea ilegală a monumentului de valoare naţionala Moara lui Assan.

* Citeste si MOARA LUI ASSAN-Wikipedia:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Moara_lui_Assan
* Vezi si articolele:
^ Romulus Cristea - „Moara lui Assan, demolata ilegal” , articol apărut în „România liberă” din 17 august 2006
^ Romulus Cristea- „Monumente istorice luate in lama buldozerelor” , articol apărut în ziarul „România liberă” din 17 august 2006
^ Romulus Cristea - „Dispare patrimoniul industrial” , articol apărut în ziarul „România liberă” din 18 septembrie 2006

Foto: Romulus Cristea

Ministerul de Externe a platit pentru organizarea Summitului NATO suma de 13,945 milioane RON, echivalentul a aproape patru milioane de euro la cursul zilei. cu peste 600.000 de RON mai putin decât totalul sumei angajate, transmite Mediafax. Printre furnizorii MAE se numara casa de moda Vili Fashion si SC CR Fashion Stil SRL care au primit 31.878 RON, respectiv 8.105 RON pentru organizarea unei prezentari de creatie vestimentara si servicii de prezentare a modei. Ministerul de Externe a achizitionat de asemenea 500 de umbrele contra sumei de 19.635 RON, costume de barbati în valoare de 69.020 RON si costume de femei de 77.216 RON. MAE a platit de asemenea firmei Artizan Cristal Glass suma de 10.994 RON pentru cadouri destinate sotiilor sefilor de stat, iar companiei Vodafone suma de 282.566 RON pentru servicii de telefonie mobila.

Expertii au avut tarife piperate

Ministerul de Externe a platit suma de 3.708.675 RON catre German Marshall Fund pentru organizarea Forumului Transatlantic. La lucrarile Forumului a participat inclusiv presedintele american George Bush. O serie de seminarii organizate de Centrul de Prevenire a Conflictelor si Early Warning pe tema lectiilor învatate de NATO în Afganistan au beneficiat de un fond de 328.126 RON din partea ministerului. Centrul este condus de Iulian Chifu, fiind un beneficiar cu state vechi al MAE. Totodata, fundatia EURISC a primit de la MAE 440.000 RON pentru seminarii pe teme de securitate regionala, iar Institutul de Politici Publice a primit 240.647 RON pentru un seminar privind Balcanii de Vest. Printre alte cheltuieli înregistrate de MAE figureaza suma de 718.998 achitata firmei TAROM pentru servicii de transport aerian si suma de 497.182 firmei APG SA Hilton, pentru servicii de catering. Ministerul de Externe a platit de asemenea peste trei milioane RON mai multor firme pentru închirierea de autoturisme. Închirierea unei sali de receptie la Muzeul National de Arta a costat 36.012 RON, suma suportata de MAE care a platit de altfel si 99.592 RON Filarmonicii George Enescu pentru concertul de muzica clasica de la Ateneu. Muzeul Taranului Român a primit 3.761 RON pentru o expozitie de creatie populara, iar Muzeul National al Satului a primit 20.120 RON pentru actiuni culturale. Asociatia Culturala Accendo a primit 7.440 RON pentru un concert de muzica clasica, iar Fundatia Valente Umane a primit, tot din partea MAE, suma de 224.259 RON pentru organizare de spectacole. Ministerul de Externe a achitat 25.071 RON Fundatiei Casa Campionilor, pentru organizarea unui spectacol demonstrativ de gimnastica, în timp ce BNR a încasat 163.100 RON pentru monede aniversare emise cu ocazia Summitului NATO, iar Monetaria Statului, suma de 6.069 RON pentru 500 de insigne.

Primaria Capitalei a cheltuit dublu fata de suma alocata

Bilantul cheltuielilor Summitului NATO arata ca Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) a reusit sa cheltuiasca dublul sumei aprobate de catre Guvern. Astfel, Primaria Capitalei - care avea aprobata suma de 5, 922 milioane de lei - a cheltuit 12,264 milioane de lei, in principal pentru amenajarea culoarului unic si pavoazarea traseelor din oras. Alte institutii care au depasit sumele alocate sunt Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Societatea Româna de Radio. Restul de 11 institutii publice implicate în organizarea Summitului NATO nu au depasit bugetele aprobate, potrivit documentelor oficiale ale evenimentului. Prin comparatie cu Primaria generala, depasirile înregistrate de celelalte doua institutii sunt minore. Astfel STS, care avea aprobata suma de 9,245 milioane de lei, cu destinatia principala de achizitionare de echipamente si servicii de telecomunicatii, a dat in plus 451.000 de lei, iar Societatea Româna de Radio, 8.000 de lei. Potrivit datelor oficiale, cuantumul sumelor aprobate celor 14 institutii implicate în organizarea Summitului NATO a fost de 92,309 milioane de lei, cu 16,195 milioane mai mult decât totalul sumelor cheltuite. Unele institutii nu si-au epuizat bugetele alocate. Este cazul Administratiei Prezidentiale, care dintr-o suma aprobata de 1,8 milioane de lei, a cheltuit doar 1,582 milioane. Camera Deputatilor, în ale carei spatii s-a desfasurat summitul, a inregistrat economii de 500.000 de lei. Un caz special este al Primariei Otopeni, care a avut aprobata suma de 965.000 lei pentru eveniment, dar nu a cheltuit nimic.

sursa: Gardianul

Camera de Conturi Bucureşti a descoperit, la Primăria Capitalei, nereguli in derularea procedurii de achiziţie a proiectării şi execuţiei lucrărilor privind investiţiile in stadionul "Lia Manoliu", dar şi in ceea ce priveşte bordurile, intreg raportul controlorilor fiind trimis la Directia Nationala Anticoruptie (DNA), potrivit NewsIn.

Astfel, potrivit Camerei de Conturi, a fost declarată caştigătoare, in cazul Stadionului "Lia Manoliu", o ofertă inacceptabilă şi neconformă, pentru că preţul ofertat depăşeşte valoarea fondurilor alocate cu această destinaţie, iar durata totală pentru proiectare şi execuţie o depăşeşte pe aceea aprobată prin hotărarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti din 2006.

Totodată, parametrii tehnici rezultaţi din proiectul tehnic intocmit de ofertantul caştigător al licitaţiei sunt mai mici cu 28-59% decat cei aprobaţi in studiul de fezabilitate prin hotărarea de consiliu amintită mai sus, dar suma plătită este chiar mai mare decat cea stabilită iniţial.

Membrii Comisiei de evaluare a ofertelor au desemnat drept caştigătoare oferta alternativă aparţinand Asocierii Max-Bogl-Astaldi, al cărei preţ de aproape 120 de milioane de euro depăşea valoarea fondurilor ce puteau fi disponibilizate legal pentru realizarea contractului de achiziţie publică.

Oferta mai era neconformă, pentru că durata de execuţie prevăzută depăşea cu 20 de luni perioada stabilită pentru execuţia proiectării şi lucrărilor necesare realizării obiectivului de investiţii.

"In concluzie, Comisia de evaluare a ofertelor a declarat caştigătoare o ofertă inacceptabilă şi neconformă, ofertă al cărei preţ depăşea atat valoarea cheltuielilor prevăzute pentru respectivul contract de achiziţie, cat şi durata de execuţie stabilită prin Documentaţia de atribuire pentru contractul de achiziţii publice privind proiectare şi execuţie lucrări necesare realizării obiectivului de investiţii", susţin controlorii Camerei de Conturi Bucureşti in raportul realizat după controlul efectuat la Primăria Municipiului Bucureşti, raport care a fost trimis şi procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Camera de Conturi a mai stabilit, in urma controlului, că documentaţia pentru achiziţia Serviciilor de proiectare lucrări de execuţie pentru obiectivul Reabilitare şi modernizare a Stadionului Naţional "Lia Manoliu" a fost intocmită cu incălcarea legii, neprecizandu-se cerinţele minime obligatorii pe care trebuie să le respecte ofertele alternative.

Printre membrii Comisiei de evaluare a ofertelor de la Primăria Bucureşti s-au aflat şi directorul general al FRF, Ionuţ Lupescu, şi preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, insă cei doi au scăpat de răspundere in faţa Camerei de Conturi, pentru că nu au avut drept de vot.

Potrivit Curţii de Conturi, nereguli au fost şi cu afacerea cu bordurile de la nivelul Capitalei. Printre principalele societăţi care au furnizat borduri Primăriei Bucureşti se află şi firma actualului primar general, Adrian Videanu. Este vorba de Titan Mar SA, cu o valoare a bordurilor decontate de 1.342.047 lei noi.

Controlorii financiari ai Camerei de Conturi Bucureşti au mai descoperit nereguli asemănătoare şi in procedura de achiziţie publică a lucrărilor pentru "Modernizare străzi cu linii de tramvai - 9 obiective", in sensul majorării nejustificate a angajamentelor legale ale instituţiei şi, implicit, a resurselor bugetare consumate in scopul achitării situaţiilor de cheltuieli prezentate la decontare de executanţi.

Potrivit sursei citate, aceste neconcordanţe se referă la intocmirea necorespunzătoare şi incompletă a documentaţiei in baza căreia au fost elaborate şi prezentate ofertele şi acceptarea, in procedura de achiziţie, a unor oferte care nu au respectat in totalitate cerinţele din documentaţia de achiziţie, elaborate in condiţii de supradimensionare a cantităţilor de lucrări necesare şi supraevaluare prin utilizarea unor elemente de cheltuieli nelegale.

"In urma controlului efectuat de Curtea de Conturi la Primăria Municipiului Bucureşti, nu există nici o decizie care să incrimineze in vreun fel Primarul General", a răspuns, in 14 mai, printr-un comunicat, Adriean Videanu.

Primăria Capitalei susţine că investiţiile la stadionul Lia Manoliu sunt in regulă

Primăria Capitalei a precizat, joi, intr-un comunicat remis NewsIn, că investiţiile legate de stadionul Lia Manoliu sunt in regulă, nu au adus prejudicii municipalităţii şi nici nu s-au făcut plăţi nejustificate sau ilegale, in ciuda aprecierilor echipei de control a Curţii de Conturi.

"Autoritatea contractantă nu a procedat la efectuarea niciunei majorări, stabilirea cuantumului cheltuielilor fiind determinată exclusiv de incadrarea in valoarea totală, aprobată, a investiţiei. (...) Din punctul de vedere al Primăriei Municipiului Bucureşti, nu s-a făcut nicio plată in mod nejustificat sau nelegal", se arată in comunicatul primăriei.

Municipalitatea mai precizează că incheierea Curţii de Conturi nu reprezintă o sentinţă la adresa Primăriei Capitalei, care a inaintat obiecţiuni faţă de constatările Curţii de Conturi. Aceste obiecţiuni urmează să fie prezentate şi instanţelor civile, singurele competente să stabilească răspunderea civilă a Primăriei Municipiului Bucureşti şi a angajaţilor acesteia.

sursa: Ziua

"Primăria Municipiului Bucureşti, prin ArCuB, organizează în perioada 15-23 decembrie, în Piaţa Universităţii, evenimentul „Cred în Moş Crăciun”. Atmosfera va fi creată şi întreţinută de artişti cunoscuţi ai scenei noastre muzicale, de la interpreţi de muzică latino şi pop până la folkişti şi colindători. Vă aşteptăm alături de noi, să sărbătorim împreună Crăciunul!

Dimineţile de week-end vor fi dedicate celor mici. Pe 15, 16, 22 şi 23 decembrie, între orele 11 şi 14, vă invităm să veniţi împreună cu copiii pe esplanada Teatrului Naţional. Spectacolele de păpuşi, muzica şi voia bună vor fi principalele coordonate ale acestor zile în care copii şi părinţi deopotrivă, alături de Zâna Zăpezii şi alaiul ei, vor trăi magia Crăciunului.

În fiecare zi, inclusiv la sfârşit de săptămână, între orele 18.30 şi 21.30 vor avea loc concerte susţinute de interpreţi renumiţi.

Programul concertelor din cadrul eveniemntului Cred in Mos Craciun, 15-23 decembrie:

Sâmbătă, 15 decembrie 11.00 - 14.00 Program artistic şi de divertisment pentru copii

18.00 - 18.30 Corul Natalis 18.30 - 19.00 Corul Accoustic 19.00 - 19.30 Corul Shannon Ceili Band 19.30 -20.30 Analia Selis 20.30 - 21.30 Nicu Alifantis

Duminică, 16 decembrie 11.00 - 14.00 Program artistic şi de divertisment pentru copii 18.30 - 19.00 Corul Happy Singers 19.00 - 19.30 Doru Stănculescu 19.30

- 20.00 Corul Fortiş 20.00 - 20.30 ZUM 20.30 - 21.30 Nicola

Luni, 17 decembrie 18.30 - 19.00 Corul Quatro Radio 19.00 - 19.30 Corul Consonance 19.30 -20.00 Radu Ille 20.00 - 20.45 Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici

20.45- 21.30 Andra

Marţi, 18 decembrie 18.30 - 19.00 Corul Doina 19.00 - 20.00 Corul Thalassa 20.00 - 20.30 Brass Quintet Bucureşti 20.30 - 21.00 Cătălina şi Adrian Naidin

21.00 - 21.45 Hara

Miercuri, 19 decembrie 18.00 - 18.30 Corul Per Musica 18.30 - 19.00 Daniel Făt 19.00 - 19.30 Corul Dominus 19.30 - 20.00 Oana Sârbu 20.00 - 20.30 Corul Sound

20.30- 21.30 Paula Seling

Joi, 20 decembrie 18.30 - 19.00 Corul Evanghelia 19.00 - 19.30 Cvartetul Perpetua Armonia 19.30 - 20.00 Eugen Avram şi Grupul Forţele de Muncă 20.00 - 20.30

Mircea Vintilă şi Trupa Brambura 20.30 - 21.30 Aura Urziceanu

Vineri, 21 decembrie 18.30 - 19.00 Corul Divina Armonie 19.00 - 19.30 Grupul vocal Acapella 19.30 - 20.00 Andreea Moldovan 20.00 - 20.30 Ovidiu Komornyik

20.30 - 21.20 Fuego

Sâmbăta, 22 decembrie 11:00 - 14:00 Program artistic şi de divertisment pentru copii 18.30 - 19.00 Corul Studenţilor Teologi 19.00 - 19.30 Corul Canticum

Novum 19.30 - 20.00 Cornelia Tihon 20.00- 20.30 Marcel Pavel 20.30 - 21.30 Narcisa Suciu

Duminică, 23 decembrie 11.00 - 14.00 Program artistic şi de divertisment pentru copii 18.30 - 19.00 Corul Elefterie 19.00 - 19.30 Corul Opera 19.30 - 20.00

Maria Gheorghiu 20.00 - 20.30 Dana Bartzer, Silvia Dumitrescu, Dan Creimerman, Adrian Pleşca 20.30 - 21.30 Ducu Bertzi, Marius Baţu şi Mihai Neniţă"

Sursa.

Program.

Eu l-am vazut sambata pe Nicu Alifanti si partial pe Analia Selis. Intentionez sa merg miercuri seara la Oana Sarbu.

PS: Acest eveniment a expirat. Mersi.