Nu am auzit pe niciun oficial punand la punct un mecanism de reducere a preturilor, o strategie prin care puterea de cumparare a romanilor sa fie protejata, ca sa nu mai zic ca din criza subprime se pot face bani, lucru care pare strain anumitor persoane de decizie.

Am citit studiul francezilor despre cum se pot reduce anumite preturi si l`am gasit inteligent. E drept, pentru anumite masuri, trebuie modificate legi, ceea ce la noi ar dura o vesnicie. In esenta, e vorba de  modificarea unor prevederi din domeniul concurential (care sa aduca o suplete mai ridicate la intrarea unui produs pe o piata) de incurajarea comertului "low cost", dar mai bine va las placerea lecturii rezumatului, pe care`l atasez  aici

Romania a avut in primul trimestru o crestere economica de 7,5% din PIB si o crestere a cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul de 15,9%, cifre-record pentru economia de dupa 1990, a anuntat ministrul Finantelor. „A fost cel mai performant prim trimestru din ‘90 incoace. PIB-ul a crescut cu nu mai putin de 7,5%. Mai precis, Romania a produs in primul trimestru cat a produs in tot anul 2000. Sporul pe partea de servicii a fost de 6,7%, iar in constructii, intr-un singur trimestru, cresterea a fost de 32%. Imaginati-va ca toate s-au petrecut pe fondul unei scaderi a consumului energetic, in PIB, de 2%“, a spus ministrul. Adevarul este ca Romania a avut, in medie, o crestere economica reala de 6-7%, ceea ce inseamna ca produsul intern brut a crescut in 8 ani de 1.7 ori. Acestea fiind datele, nu rezulta decat ca in primul trimestru al anului 2008 Romania a produs in jur de 43% din totalul productiei pentru 2000. Vosganian probabil a vorbit despre PIB-ul nominal, care nu tine cont de inflatie. Ceea ce nu vrea sa recunoasca ministrul este ca daca PIB-ul nominal a crescut de cateva ori deoarece au crescut si preturile de cateva ori nu inseamna o reusita notabila.

Ministrul face comparatii nereusite

O alta afirmatie nefericita a ministrului se refera la puterea de cumparare. „|n Romania, cu un euro poti cumpara tot atat cat poti cumpara cu doi euro in Uniunea Europeana, in ansamblu”, a spus Vosganian. Nu se stie exact ce intelege Vosganian prin „in ansambu”, insa in unele state UE gasesti produse la aceleasi preturi ca in Romania sau chiar mai ieftine. Dar, ca sa nu fim rai, putem preciza ca Fondul Monetar International mentioneaza ca in Romania cu un euro poti cumpara cat cu 1.5 euro in UE. Rand pe rand, ministrul a ajuns si la deficitul comercial care, dupa parerea sa, tinde sa se reduca. „Exporturile au crescut in primul trimestru cu 13,5%, in timp ce importurile au crescut cu numai 12,3%. Speram chiar intr-o scadere a deficitului de cont curent anul acesta, pe fondul scaderii evidente a celui comercial“, a declarat Vosganian. Nu iti trebuie o diploma de la ASE ca sa iti dai seama ca este o copilarie sa te bucuri ca avansul importurile a fost cu doar 1% mai mic decat cel al exporturilor in contextul in care Romania are un deficit comercial de aproape 50%.

Vosganian, pus la punct de companiile petroliere

Ar fi corect ca profiturile companiilor petroliere si ale supermarketurilor sa nu fie rezultate din cresterile de preturi, ci din realitatile economice, a spus ministrul Vosganian. Mai mult, acesta a anuntat ca le va face companiilor recomandari care – „avand in vedere ca vin din partea ministrului de Finante” - vor fi tratate de acestea cu toata seriozitatea. Nu a durat mult si replica societatilor petroliere a venit dand peste cap „planurile” ministrului. Romania depinde de importurile de titei, intrucat productia interna acopera doar 45% din consum, arata reprezentantii Rompetrol dupa ce Vosganian a sustinut ca societatile petroliere nu trebuie sa motiveze cresterea preturilor carburantilor prin scumpirea petrolului pe piata internationala. „Romania este o tara care depinde de importurile de titei, iar pretul carburantilor este strans legat de evolutia pretului petrolului pe piata internationala. Productia interna nu acopera decat 40-45% din consumurile interne. Vom participa la discutiile propuse de autoritati si vom analiza solutiile avansate de Ministerul Economiei”, au declarat reprezentantii Rompetrol. Potrivit ministrului Vosganian, companiile petroliere nu trebuie sa creasca pretul carburantilor motivand prin scumpirea petrolului pe piata internationala, intrucat acestea comercializeaza si produse petroliere de productie interna. „Atragem atentia companiilor petroliere ca unele produse pe care le comercializeaza sunt extrase din solul romanesc si nu pot motiva cresterea pretului carburantilor prin faptul ca barilul de petrol a ajuns la 125 dolari”, a declarat ministrul. Potrivit acestuia, redeventele platite de companiile petroliere pentru exploatarea campurilor petroliere din Romania sunt printre cele mai mici din Europa.

420 de taxe si impozite

Poate ca Vosganian trebuia sa aminteasca dupa toate acestea ca, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial despre competitivitatea globala, romanii platesc cele mai multe taxe si impozite. Mai exact, Banca Mondiala a identificat in Romania aproape 100 de taxe si impozite pe care le platesc firmele, la care se adauga alte 100 de taxe parafiscale, mai mult decat dublu fata de oricare dintre tarile Uniunii Europene. |n total, o estimare a Ministerului Finantelor arata ca numarul taxelor si impozitelor platite de persoanele fizice si juridice din Romania se ridica la 420. |n plus, aproape jumatate din salariul romanilor se duce la stat, mai exact 46,25%, sub forma de cotizatii sociale. Astfel, Romania se afla pe locul sase din 26 de tari, intr-un clasament al valorii contributiilor platite catre stat in Europa. Cele mai mici contributii se platesc in Belgia, Marea Britanie si Irlanda, unde nu depasesc 30%.

Pentru anihilarea, pe cat posibil, a efectelor negative ale inflatiei se cere, in primul rand cresterea productivitatii muncii in toate sectoarele economice, prin care sa se asigure aducerea volumului valoric de marfuri si servicii cel putin la nivelul masei semnelor banesti existente in circulatie, urilizandu-se in acest scop toate parghiile specifice economiei de piata, cum ar fi: liberalizarea preturilor, liberalizarea salariilor, privatizarea sectorului economic, reorganizarea sistemului bancar si a relatiilor de credit etc. Toate acestea trebuie sa fie reorganizate in asa fel incat raportul dintre cerere si oferta de marfuri si servicii de pe piata sa determine sporirea volumului de marfuri si servicii, perfectionarea metodelor de producere a marfurilor si serviciilor, precum si organizarea in conditii optime a acestei productii.

(Gheorghe Gorincu, Mic dictionar al economiei de piata, Editura Porto Franco)

Chestia aceasta cu prima de sarbatori si cu al treisprezecelea salariu (la bugetari) este doar o gaselnita a stahanovismului bolsevic. Pe atunci, omul trebuia sa munceasca cat mai mult (intrecerea socialista) iar singura satisfactie a muncii prestate in plus era doar al treisprezecelea salariu si primele de sarbatori. Eu credeam ca stahanovismul a murit de mult dar se pare ca inca mai este tinut in viata folosindu-se principiul invers: muncesti cu un program de lucru normal, esti platit prea prost pentru a avea o satisfactie la locul de munca (pentru ca nu iti permiti decat sa te tarasti de la o luna la alta, iar de sarbatori ti se da prima (+ ajutoare de botez, cununie, inmormantare...)

Eu nu vreau prima de craciun, nici cadou, nici ajutor de inmormantare din partea patronului. Eu vreau doar o leafa onorabila pt. toti.