<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="wordpress.com" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>rentabilitate &amp;laquo; WordPress.com Tag Feed</title>
	<link>http://wordpress.com/tag/rentabilitate/</link>
	<description>Feed of posts on WordPress.com tagged "rentabilitate"</description>
	<pubDate>Sun, 18 May 2008 07:02:47 +0000</pubDate>

	<generator>http://wordpress.com/tags/</generator>
	<language>en</language>

<item>
<title><![CDATA[Topul Serviciilor Bancare]]></title>
<link>http://crediteipotecare.wordpress.com/2008/01/08/topul-serviciilor-bancare/</link>
<pubDate>Tue, 08 Jan 2008 10:37:20 +0000</pubDate>
<dc:creator>Oana</dc:creator>
<guid>http://crediteipotecare.wordpress.com/2008/01/08/topul-serviciilor-bancare/</guid>
<description><![CDATA[      Jumatate dintre persoanele adulte din mediul urban utilizeaza in prezent cel putin un serviciu]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>      Jumatate dintre persoanele adulte din mediul urban utilizeaza in prezent cel putin un serviciu bancar, iar 22% dintre oraseni au contractat cel putin un tip de <b>credit</b> fie el <a href="http://www.banca-romaneasca.ro/credit-ipotecar-persoane-fizice/credit-ipotecar.html" title="credit ipotecar">credit ipotecar</a> sau <a href="http://www.banca-romaneasca.ro/credit/credit-imobiliar.html" title="credit imobiliar">credit imobiliar</a>.<br />
Serviciile bancare sunt utilizate intr-o proportie mai mare de persoanele cu varsta cuprinsa intre 45 si 55 de ani, precum si de cele cu studii medii si superioare.<br />
De asemenea, utilizarea serviciilor bancare creste direct proportional cu marimea orasului. Cele mai utilizate servicii bancare sunt in prezent cardurile pentru plata salariilor.<br />
Pe locurile urmatoare sunt depozitele bancare in lei (10.2%) sau valuta (in dolari 2% si in euro 0,5%), creditele pentru nevoi personale (11,1%), contul curent (11,1%), creditele pentru achizitionarea de electronice/electrocasnice (9,2%) si creditele pentru achizitonarea de masini(1,1%).</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Modelul liniar al rentabilitatii titlurilor]]></title>
<link>http://crediteipotecare.wordpress.com/2007/11/28/modelul-liniar-al-rentabilitatii-titlurilor/</link>
<pubDate>Wed, 28 Nov 2007 15:51:10 +0000</pubDate>
<dc:creator>Oana</dc:creator>
<guid>http://crediteipotecare.wordpress.com/2007/11/28/modelul-liniar-al-rentabilitatii-titlurilor/</guid>
<description><![CDATA[Relatiadintre rentabilitatea indilviduala a titlurilor si rentabilitatea generala a pietei (rata med]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:14pt;">Relatiadintre rentabilitatea indilviduala a titlurilor si rentabilitatea generala a pietei (rata medie a dobânzii de piata, rentabilitatea indicelui general al valorilor mobiliare) este atat de evidenta (statistic), încat este preluata ca un postulat de baza al teoriei flnanclare. Pornind de la aceasta evidenta, cercetatorii financiari au fost preocupati de masurarea acestei relatii si testarea generalizarii ei.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:14pt;"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:14pt;"><span> </span><strong>Modelul de piata</strong>, datorat cercetarilor profesorului William Sharpe, în forma sa simpla, reprezinta relatia 1iniara dintre rentabilitatea individuala a titlurilor sau a portofoliilor de titluri, pe de o parte, si rentabilitatea generala (indicele general) al pietei bursiere, pe de alta parte (one-factor model, in engleza).</span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Componentele riscului valorilor mobiliare]]></title>
<link>http://creditipotecar.wordpress.com/2007/11/28/componentele-riscului-valorilor-mobiliare/</link>
<pubDate>Wed, 28 Nov 2007 15:48:04 +0000</pubDate>
<dc:creator>Oana</dc:creator>
<guid>http://creditipotecar.wordpress.com/2007/11/28/componentele-riscului-valorilor-mobiliare/</guid>
<description><![CDATA[
Surprinderea acestei caracteristici principale a titlurilor individuale, ca dde altfel a intregului]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size:14pt;"></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:14pt;">Surprinderea acestei caracteristici principale a titlurilor individuale, ca dde altfel a intregului portofoliu, se face prin utitlizare modelului de piata, care este unul dintre primele modele de determinare a rentabilitatii si riscului investitiilor in valori mobiliare. Ideea centrala a modelului de piata eficienta este aceea ca fluctuatiile de curs ale valorilor mobiiare sunt inflluentate, in general, de modificarile indicelui general al bursei de valorisi, in particular, de modificarile in conditiile specifice ale societatilor emmitente ale titlurilor.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:14pt;">Variabilitatea totala a rentabilitatii unei valori mobiliare se imparte in doua parti:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:14pt;">(1) - o parte determinata de influenta pietei bursiere, parte care determina <strong>riscul sistematic</strong>, numit si risc nediversificabil = risc de piata;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:14pt;">Acest risc este legat de variabilitatea principalilor indicatori macroeconomici:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:113.4pt;text-align:justify;text-indent:-0.25in;"><!--[if !supportLists]--><span style="font-size:14pt;"><span>-<span style="font-family:'Times New Roman';font-style:normal;font-variant:normal;font-weight:normal;font-size:7pt;line-height:normal;">    </span></span></span><!--[endif]--><span style="font-size:14pt;">produsul intern brut (PIB);</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:113.4pt;text-align:justify;text-indent:-0.25in;"><!--[if !supportLists]--><span style="font-size:14pt;"><span>-<span style="font-family:'Times New Roman';font-style:normal;font-variant:normal;font-weight:normal;font-size:7pt;line-height:normal;">    </span></span></span><!--[endif]--><span style="font-size:14pt;">rata inflatiei;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:113.4pt;text-align:justify;text-indent:-0.25in;"><!--[if !supportLists]--><span style="font-size:14pt;"><span>-<span style="font-family:'Times New Roman';font-style:normal;font-variant:normal;font-weight:normal;font-size:7pt;line-height:normal;">    </span></span></span><!--[endif]--><span style="font-size:14pt;">rata medie a dobanzii;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:113.4pt;text-align:justify;text-indent:-0.25in;"><!--[if !supportLists]--><span style="font-size:14pt;"><span>-<span style="font-family:'Times New Roman';font-style:normal;font-variant:normal;font-weight:normal;font-size:7pt;line-height:normal;">    </span></span></span><!--[endif]--><span style="font-size:14pt;">cursul valutar etc.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:14pt;">Variabilitatea acetor indicatori macroeconomici induce o influenta mai mare sau mai mica asupra rentabilitatii titlurilor. Marimea acestei influente este determinata de marimea dependentei activitatii intreprinderii emitente de conditiile mediului economic national.</span></p>
]]></content:encoded>
</item>

</channel>
</rss>
