Premierul Tariceanu a declarat sambata, la scoala de vara a tineretului liberal ca Romania ar trebui sa fie republica parlamentara sau monarhie constitutionala. Este pentru prima data cand un prim-ministru in functie evoca reinstaurarea monarhiei in Romania. Din acest motiv, declaratia merita analizata, cel putin din punct de vedere al posibilitatii legale de indeplinire a acestui proiect.

In Constitutia Romaniei se spune ca forma de guvernamant din Romania este republica. Schimbarea acestui articol in sensul instaurarii monarhiei este foarte dificila. La articolul 152, legea fundamentala prevede ca forma republicana de guvernamant nu poate face obiectul revizuirii Constitutiei. De altfel, orice alta revizuire a Constitutiei este complicata. Presedintele "poate initia" revizui­rea in urma propunerii guvernului, a unui sfert de parlamentari sau a cererii a 500.000 cetateni. Formularea ambigua poate da insa nastere interpretarii conform careia presedintele "poate", dar nu este obligat sa initieze schimbarea Constitutiei. Proiectul de schimbare trebuie votat apoi de doua treimi dintre deputati si senatori si apoi adoptat prin Referendum.

O majoritate parlamentara ar putea incepe, de exemplu, prin a abroga articolul 152, referitor la imposibilitatea revizuirii constitutiei, schimbarea formei de guvernamant fiind apoi urmatorul pas. Proiectul s-ar impotmoli insa la Presedintia Romaniei. Pe de alta parte, este greu de crezut ca s-ar strange doua treimi din voturi in parlament. Oricat l-ar uri PSD pe Basescu, obsesia anti-monarhica a lui Ion Iliescu inca bantuie acest partid, mandru de caracterul sau "republican".

Regele Mihai nu are baieti

Daca adeptii regalitatii ar reusi totusi sa treaca peste toate aceste obstacole si sa instaureze monarhia in Romania, urmeaza alegerea regelui si implicit a dinastiei domnitoare.

Regalistii din Piata Victoriei se gandesc la familia de Hohenzollern, mai precis, la printesa Margareta, fiica regelui Mihai, desemnata de tatal sau ca urmasa la tron si casatorita cu Radu Duda, care ar deveni astfel print consort, dupa modelul britanic.

Dupa 1989, regele Mihai I a cerut revenirea la Constitutia din 1923, act care l-ar fi urcat automat pe tronul Romaniei. Mihai I a ignorat insa Constitutia de la care se revendica, prin numirea fiicei sale Margareta ca urmas la tron, desi femeile si urmasii lor sunt exclusi perpetuu de la succesiune conform Constitutiei din 1923. Mai mult, regele a aprobat si casatoria Margaretei cu un cetatean roman, casatorie interzisa membrilor familiei regale. De altfel, tatal sau, Carol al II lea, a fost silit sa renunte la tron din cauza casatoriei cu o romanca. In plus, Mihai I a fost detronat in 1930 de propriul sau tata, Carol al II lea, iar apoi s-a urcat pe tron in 1940 in locul acestuia si apoi a abdicat fortat de comunisti in 1947. Drepturile la tron ale familia Hohenzollern pot fi astfel contestate din punct de vedere al legitimitatii si continuitatii.

Harry al Dianei pe tronul Romaniei?

Prin constitutia din 1923 se prevede ca, daca in familia de Hohenzollern Sigmaringen nu mai sunt urmasi pe linie masculina, se va desemna un rege dintr-o casa domnitoare suverana din Europa. Restrictia privitoare la originea europeana a regelui priveaza Guvernul Tariceanu de posibilitatea aducerii pe tronul Romaniei a unui rege din Japonia, Thailanda, Maroc sau Iordania. In Europa optiunile sunt destul de limitate. Printul Felipe din Spania este singurul baiat al regelui Juan Carlos, asa ca spaniolii il vor pastra pentru ei. Aceeasi situatie si in ceea ce il priveste pe printul Haakon din Norvegia. Ar mai fi disponibil Carl Philip, fiul regelui Suediei, doar ca iubita sa, Emma Pernald, nu este os domnesc. Printisorii de prin Olanda sau Danemarca nu au varsta majoratului, iar ches­tiunea monarhica din Romania nu sufera amanare. Printul Albert de Monaco si-a recunoscut fiul biologic, facut cu stewardesa Nicole Coste, dar micutul Alexandre Eric Stephane este prea tanar pentru tronul Romaniei, avand doar patru anisori.

Un posibil rege al Romaniei ar putea fi astfel printul Harry, fiul printului Charles si al printesei Diana. Oricum, in Marea Britanie Harry este abia al treilea la tron dupa tatal si fratele sau mai mare William si poate vrea si el o coroana. Ungerea lui Harry ar fi si in conformitate cu orientarea Romaniei pe axa Washington-Londra-Bucuresti.

Care-i duda?

Alegerile prezidentiale din 2009 se apropie cu pasi repezi iar adversarii lui Basescu nu au gasit inca un candidat care sa aiba sanse reale de a-l invinge pe actualul presedinte. Asa a aparut ideea monarhiei constitutionale. Astfel, Radu Duda, sotul printesei Margareta, a inceput sa apara pe chestionarele institutelor de sondare a opiniei publice la intentia de vot pentru candidatura la presedintia Romaniei. In 2007, in plina campanie pentru suspendarea presedintelui Basescu, magnatul liberal Dinu Patriciu i-a propus premierului Tariceanu instaurarea monarhiei constitutionale. La nunta de diamant a familiei regale din luna iunie, presedintele Traian Basescu nu a fost invitat. In schimb, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Dan Voiculescu, Dinu Patriciu, cu totii dusmani de moarte ai lui Basescu, au stat in loja familiei regale la Ateneul Roman, unde s-a sarbatorit nunta de diamant. Procesul a culminat cu balonul de incercare lansat sambata de premierul Tariceanu. PNL este la a doua tentativa de a-si asocia imaginea cu monarhia. La alegerile din 1992, PNL l-a propus pentru functia de presedinte al Romaniei pe regele Mihai, care a refuzat onoarea. Propunerea i-a costat pe liberali iesirea din parlament, dupa ce au obtinut doar 2,5% din voturi, prabusindu-se de la 10%.

Emil Boc, presedinte PD-L

A trecut perioada monarhiei

Presedintelel PDL Emil Boc a propus, duminica, organizarea unui referendum, in 2009, odata cu alegerile europarlamentare, pentru ca cetatenii sa decida daca presedintele trebuie sa fie ales de ei sau de Parlament. "Romania a trecut demult de perioada monarhiei constitutio­nale. Cei care propun asemenea modele sunt ancorati in istorie, nu au capacitate de a intelege prezentul, nu au lideri politici consacrati care sa aiba posibilitatea sa vina in fata romanilor sa le ceara un vot, este expresia neputintei partidelor care nu pot propune candidati viabili si se ascund in spatele monarhiei, a unui rege sau ce-o fi el", a acuzat Boc.

Calin Popescu Tariceanu, premier

Dezbatere dupa alegeri

"Dupa alegeri va trebui generata in Romania o dezbatere serioasa - catre ce model politic ne indreptam. Vrem sa mergem catre ceea ce este modelul autentic european sau modelul oriental cu un lider atotputernic si discretionar unde derapajele se inlantuiesc unul dupa altul si se ajunge cat mai rapid la regimul de dictatura personala", a afirmat sambata liderul liberalilor Calin Popescu Tariceanu. El a explicat ca actuala Constitutie lasa institutia prezidentiala in afara echilibrului puterilor in stat si "nu este supusa controlului".

Cristian Parvulescu, pro-Democratia

Modificarea e complicata

"Nu vad ca probabila transformarea Romaniei intr-o republica parlamentara. In monarhie constitutionala nici atat, avand in vedere momentul istoric la care ne aflam", sustine politologul Cristian Parvulescu. El aminteste ca modificarea Constitutiei este cu atat mai complicata cu cat necesita, pe langa vointa politica, si validarea prin referendum. "Romanii vor fi greu de convins sa iasa si sa voteze pentru o monarhie constitutionala sau pentru o republica parlamentara. Daca in politica nimic nu este imposibil, ramane dificil de trecut pasul referendumului", subliniaza Parvulescu.

Cristian Diaconescu, lider PSD

PSD o scalda

"Fie ca sunt optiuni monarhiste asa cum apar din partea PNL, sigur, pentru a satisface politic asteptarile partenerului crestin-democrat, fie ca este o optiune exprimata de PD-L spre o republica prezidentiala incercand evident sa aduca cat mai multe responsabilitati si drepturi in zona prezidentiala, dezbaterea constitutionala in acest moment este practic o discutie libera de vara", a apreciat ieri liderul social-democrat Cristian Diaco­nescu.

El a anuntat ca PSD isi doreste o discutie "serioasa" pe teme constitutionale si va lansa in dezbatere publica o propunere menita sa transforme Romania intr-un "stat independent, suveran, european, modern, un stat constitutional".

Informatiile Elenei Udrea

Elena Udrea a sustinut duminica faptul ca liberalii ar negocia cu reprezentanti ai Casei Regale aducerea la conducerea Romaniei a unui urmas al Regelui Mihai. "Avem chiar informatii sigure ca se discuta PNL are discutii avansate cu Familia Regala pentru a aduce pe tron o persoana suspectata ca a fost colaborator al Securitatii, pe domnul Duda, sau un urmas al regelui Mihai. Domnul Calin Popescu Tariceanu s-a facut portavocea domnului Patriciu, din nou".

Sursa: Ziua

Pe aceeasi tema: Tariceanu vrea un sef de stat simbolic , Tariceanu vrea un sef de stat simbolic

După ce săptămâna trecută, pesediştii au început strângerea de semnături pentru modificarea Constituţiei, pentru eliminarea imunităţii parlamentare, peneliştii au preluat şi ei ştafeta. Şi vor să revizuiască Legea fundamentală pentru a-i tăia din atribuţii preşedintelui Băsescu. Iar pentru asta, iau în calcul inclusiv revenirea la monarhia constituţională. Chiar dacă sondajele de opinie arată că foarte puţini români îşi doresc reinstaurarea acesteia. Potrivit unei cercetări sociologice realizată în 2007 la comanda Casei Regale, doar 14% dintre români ar fi de acord cu reinstaurarea monarhiei.

“După alegeri va trebui generată în România o dezbatere profundă şi serioasă către ce model politic ne îndreptăm”, a declarat Tăriceanu, la Şcoala de vară a TNL de la Costineşti. Potrivit preşedintelui PNL, ar trebui luată în discuţie o revizuire a Constituţiei “care să pună nişte jaloane foarte clare şi să apropie România de modelul european care se bazează pe republica de tip parlamentar sau monarhia constituţională care, în locul şefului statului, are simbolic un monarh în fruntea statului”, a susţinut premierul. Acesta a făcut referiri la comportamentul prezidenţial al lui Traian Băsescu “În momentul în care o persoană încearcă în funcţie de cultura şi viziunea politică pe care o are, să depăşească limitele spiritului şi literei Constituţiei, încep să apară conflictele între instituţiile statului. Acesta a fost unul dintre factorii fundamentali care au minat acţiunea guvernamentală şi progresul României în aceşti patru ani. Este evident că va trebui în viitor să ţinem seama ca Constituţia să definească mai clar atributele puterilor în stat, în aşa fel încât acţiunea politică să nu fie determinată de umorile persoanelor care ocupă vremelnic anumite funcţii”, a subliniat Tăriceanu.

Şi democrat-liberalii vor modificarea Legii fundamentale, dar nu în sensul transformării României într-o republică parlamentară, ci într-una prezidenţială. “Ne îndreptăm spre un sistem în care preşedintele să fie ales de toţi românii sau spre unul în care preşedintele este ales de către Parlament? Cred că o asemenea situaţie trebuie tranşată printr-un referendum, care poate fi organizat simultan cu alegerile europarlamentare”, a precizat Emil Boc. Acesta a menţionat că el susţine “un sistem prezidenţial consolidat, cu prerogativa pe măsura alegerii şefului statului de către cetăţeni”, adică un sistem care să-i permită preşedintelui să îşi pună în aplicare programul politic pe baza căruia a fost ales. Liderul PD-L a respins totodată teza reinstaurării regalităţii. “Monarhia constituţională, faţa de care am respect din punct de vedere istoric, categoric ea nu reprezintă o soluţie pentru viitorul constituţional al României", a subliniat, sec, Boc.

Politologul Cristian Pârvulescu apreciază că transformarea sistemului de stat al României în monarhie constituţională sau republică parlamentară este "puţin probabilă", afirmaţiile în acest sens nefiind, în opinia sa, decât mesaje de pre-campanie electorală. "Nu văd ca probabilă transformarea României într-o republică parlamentară. În monarhie constituţională nici atât, având în vedere momentul istoric la care ne aflăm", a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, politologul Cristian Pârvulescu.

Sursa: Cotidianul

Pe aceeasi tema: Tariceanu vrea un sef de stat simbolic

Reactii: Tăriceanu se visează vizir constituţional , România lui Tăriceanu: ceva parlamentară , Republica celor 322

"E clar ca actualul regim politic ar trebui rediscutat", a confirmat liderul PD-L, Emil Boc, el remarcand insa prerogativele sporite ale premierului.

Liderul PNL, Calin Popescu Tariceanu, a afirmat sambata, la scoala de Vara a TNL, ca dupa alegerile parlamentare trebuie facuta o dezbatere privind modelul de republica ce ar trebui adoptat de Romania. "Dupa alegeri va trebui generata in Romania o dezbatere profunda si serioasa catre ce model politic sa ne indreptam: vrem sa mergem catre ceea ce inseamna modelul autentic european sau catre modelul oriental, cu un lider atotputernic si discretionar, unde derapajele se inlantuiesc unul dupa altul si se ajunge cat mai rapid la regimul de dictatura personala", a afirmat premierul Tariceanu. El a subliniat ca este nevoie de o arhitectura institutionala si constitutionala stabila si echilibrata, in contextul in care in ultimii patru ani ar fi avut loc "o indepartare" de ceea ce inseamna cadrul constitutional existent.

"Nu putem sa ramanem indiferenti la incercarile de deplasare a acestei arhitecturi existente azi in Romania in plan constitutional catre ceea ce ar insemna o republica de tip prezidential, caracteristica tarilor din regiunea Caucazului, foste sovietice, unde avem regimuri de putere unipersonala", a sustinut premierul. Tariceanu si-a exprimat chiar regretul ca foarte multi intelectuali de prestigiu nu au sesizat "aceste pericole", pledand cu ardoare "catre un regim de mana forte, cum a existat odinioara in Romania interbelica". Liderul liberalilor a lansat un atac la adresa presedintelui, subliniind ca in momentul in care o persoana incearca, "in functie de cultura si viziunea politica pe care o are, sa depaseasca limitele spiritului si literei Constitutiei, incep sa apara conflictele intre institutiile statului. Acesta a fost unul din factorii fundamentali care au minat actiunea guvernamentala si progresul Romaniei in acesti patru ani. Este evident ca va trebui in viitor sa tinem seama ca in Constitutie sa se defineasca mai clar atributele puterilor in stat, in asa fel incat actiunea politica sa nu fie determinata de umorile persoanelor care ocupa vremelnic anumite functii", a pledat Tariceanu in favoarea noii initiative a PNL.

Primul chestionat in aceasta privinta, liderul PD-L Valeriu Stoica, a pledat in favoarea ideii de republica semiprezidentiala. Presedintele democrat-liberalilor, Emil Boc, a calificat ideea monarhiei constitutionale drept "cea mai nastrusnica" propunere lansata de premierul Tariceanu. "Nu reprezinta o solutie pentru viitorul constitutional al Romaniei", a spus Boc. "E clar ca actualul regim politic ar trebui rediscutat. Avem un conflict institutional si constitutional intre legitimitatea sefului statului, ales prin vot direct de cetateni, si puterile primului-ministru, produsul unui compromis politic si care are puteri mult mai mari decat presedintele", a declarat Emil Boc, precizand ca o asemenea situatie s-ar putea transa printr-un referendum care sa fie organizat simultan cu alegerile europarlamentare. Boc mai propune ca, la revizuirea Constitutiei, sa fie introdus un articol care sa prevada ca, in cazul in care poporul ia, prin referendum, o decizie contrara Parlamentului (cum a fost cu ocazia suspendarii presedintelui), acesta sa fie dizolvat. Secretarul executiv al PD-L, Elena Udrea, a declarat ieri ca liderii partidului sau sunt la curent cu faptul ca ideea monarhiei constitutionale ii apartine prietenului premierului Dinu Patriciu, fiind o initiativa ceva mai veche a acestuia.

Politologul Cristian Parvulescu considera ca transformarea sistemului de stat al Romaniei in monarhie constitutionala sau republica parlamentara este "putin probabila", afirmatiile in acest sens nefiind, in opinia sa, decat mesaje de precampanie electorala. Parvulescu a aratat ca atat afirmatiile premierului referitoare la modificarea sistemului de stat al tarii, cat si cele ale liderului PSD, Mircea Geoana, referitoare la modificarea Constitutiei si eliminarea imunitatii pentru demnitari constituie tentative de a aduce in discutie modificarea Legii fundamentale "inaintea Palatului Cotroceni", unde, potrivit lui Parvulescu, s-ar gandi o a treia varianta de Constitutie.

Se asteapta raportul comisiei prezidentiale

Inca din primul an al mandatului sau la Cotroceni, presedintele Basescu a pledat pentru modificarea Constitutiei si pentru transarea raporturilor dintre Presedintie si Guvern. Aflat in vizita in SUA, presedintele Basescu afirma ca este nevoie de un referendum in care romanii sa se pronunte pentru un Parlament unicameral sau bicameral. Schimbarea sistemului parlamentar si introducerea votului uninominal au fost temele sustinute de seful statului la primele consultari cu partidele parlamentare din 2005. Rundele de consultari pe tema revizuirii Constitutiei au continuat anii urmatori. PNL, PC si UDMR au optat pentru o republica parlamentara. "Este greu sa le iei romanilor dreptul de a-si alege presedintele. De aceea pledez pentru o republica prezidentiala", a afirmat liderul PSD, Mircea Geoana, la inceputul anului. Acuzand PNL si PSD ca refuza modernizarea Romaniei, Basescu a constituit Comisia prezidentiala de analiza a regimului politic si constitutional din Romania, ce are ca misiune redactarea unui raport pana in luna octombrie.

sursa: Romania Libera

Pentru cei curiosi, atasez textul modificarilor propuse de Lucinschi (modificari avizate de altfel de Curtea Constitutionala ), dar si opinia separata a judecatorului Gheorghe Susarenco  (pe atunci judecator al Curtii Constitutionale). republica-lui-lucinschi