Topologii...

Termenul de topologie se refera la dispunerea spatiala a calculatoarelor intr-o retea. Mai jos voi prezenta doar tipurile principale de topologii si caracteristicile lor fara sa intru in detalii si explicatii cu privire asupra modului in care sunt transportate datele in retea. Daca calculatoarele din retea sunt legate unul dupa altul si sunt conectate la un singur cablu topologia este numita bus. Aceasta topologie este cea mai simpla metoda de a conecta calculatoarele in retea. O alta topologie este topologia star. In aceasta topologie calculatoarele din retea sunt conectate la un dispozitiv central numit hub. O caracteristica a acestei topologii care trebuie mentionata este ca in momentul in care un calculator din retea se defecteaza aceasta problema nu afecteaza restul calculatoarelor din retea reteaua ramanand utilizabila. In schimb daca se defecteaza hub-ul reteaua nu mai functioneaza. Daca calculatoarele sunt conecatete printr-un cablu care formeaza o bucla inchisa topologia se numeste ring. In aceasta topologie nu exista capete libere si fiecare calculator actioneaza pe post de repetor (un dispozitiv care regenereaza semnalul). Deoarece semnalul traverseaza toate calculatoarele (in sensul acelor de ceas) defectarea unui calculator duce la defecarea retelei. In momentul de fata mai sunt folosite si topologii combinate cum ar fi bus-star si ring-star.

Exista mai multe tipuri de cabluri?

Da, cele mai des folosite cabluri sunt: cablurile coaxiale, cablurile torsadate si cablurile de fibra optica.

Cablu coaxial subtire (10Base2)

Acesta este cablul care este folosit de cand ma stiu eu pentru televiziune. Cum arata acest cablu cred ca stie toate lumea asa ca nu o sa intru in detalii inutile.
Acest tip de cablu poate transmite semnalul pe o distanta de aproximativ 180 metri si este folosit de obicei in retelele bus. Grosimea lui este de aproximativ 6 mm si este relativ ieftin.

Cablu coaxial gros (10Base5)

Diferenta dintre cablul coaxial subtire si cablul coaxial gros este, evident, diamentrul cablului. Daca in cazul cablului coaxial subtire, dupa cum am vazut ca grosimea acestuia nu depaseste 6 milimetri, in cazul cablului coaxial gros diamentul este de aproximativ 12 milimetri. Fiind mai gros este logic ca acesta poate fi utilizat pentru retele ceva mai mari, putand conecta calculatoare care sunt la distante de aproximativ 500 metri. De obicei cablul coaxial gros este folosit in calitate de cablu principal al unei retele bus. Cablurile coaxiale folosesc conectori BNC (British Naval Connector). Exista trei conectori BNC care sunt folositi pentru a realiza o retea bazata pe cablu coaxial. Un conector de cablu BNC, un conector BNC T (care conecteaza placa de retea la cablul coaxial) si un terminator care indica un capat al retelei. Fara aceste terminatoare retelele tip bus nu pot functiona.

Cabluri torsadate (UTP sau STP) (10BaseT)

Daca nu stiti cum arata un cablu torsadat neecranat uitati-va la cablul care face legatura dintre cablul telefonic si modem-ul din calculatorul dvs.. Conectorul acestui cablu se numeste RJ-11 si este folosit pentru cabluri torsadare cu patru fire. In cadrul retelelor se foloseste conectorul RJ-45 care contine conexiuni pentru opt fire. Exista doua tipuri de cablu torsadat:
Unshielded Twisted Pair - UTP (cablu torsadat neecranat)
Shielded Twisted Pair - STP (cablu torsadat ecranat)

Cablul UTP

Este cel mai ieftin cablu, dar spre deosebire de cablul STP, cablurile coaxiale si cablul de fibra optica acesta este sensibil la interferente. Cablul STP are un invelis protector care protejeaza datele transmise de eventuale interferente.

Cablu de fibra optica

Ultimul tip principal de cablu este cablul de fibra optica care este si cel mai scump. De ce este mai scump? Raspunsul va fi evident dupa ce o sa va spun cateva din caracteristicile acestui tip de cablu. Poate fi folosit pe distante de aproximativ 2000 metri fara sa fie nevoie de un repetor, nu este afectat de interferente si poate transmite datele cu viteze de 100 Mbps, 1Gbps si chiar peste 1Gbps. Cablul de fibra optica este format dintr-un miez, o armatura de sticla si o camasa protectoare. O singura fibra nu poate asigura transmisia in ambele sensuri si de aceea un cablu de fibra optica este format din doua fibre.

Ce e cu arhitecturile de retea?
Doua din cele mai importante arhitecturi de retea sunt Ethernet si Token Ring.

(c)Bolfescu

AJUTOR!!!

Restul se numeşte "voia lui dumnezeu", "forţă majoră", etc...

vezi stirea

Da, stiu ca unele persoane utilizeaza atat ICQ, cat si Y!mess (si nu numai, poate chiar aplicatii care integreaza toate IM-urile posibile), dar tot unul are prioritate, iar lista de contacte este mai impunatoare.

Animale sociale fiind, alegerile noastre depind in mare masura de anturaj, de preferintele deja formate ale celor apropiati. Daca toata familia mea si majoritatea prietenilor sunt abonati Orange, nu voi fi dispusa sa imi iau Moldcell, pentru ca vreau sa fac parte din aceeasi retea. Mai nou, daca toti prietenii mei sunt pe Facebook, n-am ce cauta pe Myspace, de exemplu...

Si in cazul acesta ecuatia e simpla (desi marja de eroare ar putea fi destul de mare): cei care isi petrec timpul in compania rusilor, prefera site-urile rusesti si au prieteni in Rusia, folosesc ICQ (utilizat masiv in .ru), iar cei care se simt mai apropiati de Romania, deci comunica in special cu oameni de acolo sau cu persoane care au aceleasi preferinte, vor face shimb de Yahoo ID (Y!Messenger fiind IM client-ul "oficial" al .ro).

Probabil cosmopolitii aleg GTalk :)

Andreas Maragkoudakis

General Manager Banca Romaneasca Membra a Grupului National Bank of Greece

Valul a cam 'trecut' in ceea ce priveste MySpace in termeni de publicitate, unii ar putea spune ca si lui facebook i-a venit vremea dar mai sunt unele detalii destul de interesante pe care altii le-au trecut cu vederea. In propriul meu cont de facebook ma uit din cand in cand, mai mult de curiozitate. Nu am rabdarea si timpul necesar sa imi schimb datele in acelasi ritm in care se intampla. Unii isi schimba status-ul la fel de des cum altii pun mesaje pe twitter si ma intreb de ce oare; nu sunt tot timpul oamenii cu cei mai multi prieteni (sunt unii cu 54 si altii cu peste 100 dar nimeni nu are peste 1,000). Cred ca nu sunt doua saptamani de cand am vazut un film despre cum o sa functioneze reclamele care apar pe facebook si indignarea celor care cred ca e un serviciu cu totul si cu totul altruist - un punct de vedere naiv, ca replicile seci din filme de genul Aliens vs. Predator: "The government wouldn't lie to people...would they?"

Ma enerveaza sincer previziunile cretine (da, ura, sunt cretine) despre cum facebook o sa devina mai puternic decat Google si alte balarii. Poate candva o sa fie adevarat dar internetului i-a luat douazeci de ani ca 80% din populatie sa il aiba in casa. Cat o sa ii ia lui facebook sa ajunga mai mare decat Google e un calcul destul de dubios si irelevant acum. Cati bani o sa fie implicati daca X cumpara pe Y sau cumpara N% din Y e la fel de stupid. Tocmai de-aia nu-mi vine sa cred nici ca TIME publica o mizerie de articol intitulat "Is Facebook The Future of Search?" suindu-se in aceeasi barca, pe numele ei "Uite ce folositor". In principiu articolul spune ceva in genul "suntem prea ocupati ca sa ne mai ducem pe google, in schimb ne ducem pe facebook unde nu trebuie sa cautam informatia, vine ea la noi".

Nu, facebook nu ar trebui sa fie viitorul cautarilor pe net. Autorul nu zice ca ar fi in mod exact viitorul cautarilor dar e exagerat sa presupuna ca o sa fie. Cel mult se pot inspira ca sa creeze ceva bun dar atat.

In esenta, cei care nu au cautari pretentioase ar putea beneficia de putin "collective wisdom" incorporat in search, in stilul "what people are saying right now". Dar trebuie sa fii genul care se aseaza la calculator cu intentia de a cauta, nu de a le spune tuturor ca gatesti un tort sau pleci in Canada. De exemplu vreau sa plec in Rio de Janeiro si las un mesaj pe facebook (sa zicem ca am 1600 de prieteni). Poate din toti aia cineva o fi fost candva in Rio de Janeiro si poate cel mult sa imi recomande un loc, un hotel, un bar, un obiectiv turistic. Dar sansele sunt la fel de mari sa fie o informatie veche, neactualizata. Daca eu am o mini-retea personala cu 1600 de cunostiinte, dubland, tripland sau facand orice cu numarul poate sa imi dea un raspuns mai precis. Dar in tot timpul asta poate am cautat deja in alta parte, intr-o alta retea independenta de facebook unde se strang oameni care stiu mai multe (si mai bine) despre ce vreau eu. Poate doar daca nu sunt sigura intreb pe cineva sau daca vreau sa-mi fac o idee si am suficient timp la dispozitie o sa apelez la altii. But for everything else, there's Google!

29.1.2008Deliberarea Etichete: instante Iesim din sala. Teoretic, trebuie sa mergem intr-un birou sa dam solutiile. Intru la mine: e plin - a venit o duduie care vinde bijuterii si toate colegele mele sunt calare pe ea. Mergem in biroul unui coleg. Acolo mai delibereaza un complet. Intram si noi. Incepem deliberarea. Iau primul dosar si imi dau cu parerea. Colegii sunt de acord, e un dosar pe care nu l-au vazut nici unul. Il iau pe urmatorul - aici sare colega de complet ca ea e de parere sa ii dam dreptate decanului. Noi am cam fi de alta parere, dar colega se ofera chiar sa motiveze ea dosarul - asa da, suntem de acord sa ii dam dreptate.Urmeaza un dosar in care constatam dupa n-shpe termene ca o parte nu a fost citata. Nimeni nu a observat pana acum. Cu regret il repunem pe rol.La dosarul asta dam o amanare de pronuntare - nici unul nu l-am vazut. Oficial, vom spune ca necesita timp pentru deliberare, avand in vedere obiectul cauzei bla, bla.In alt dosar constat ca mi s-au depus concluzii scrise in sala cu probe noi. E salvarea mea, repus pe rol pentru a fi discutate in contradictoriu de parti.Nu la fel procedez cu urmatoarea cauza, unde e aceeasi situatie. Prea multe repuneri pe rol inseamna ca nu am analizat bine dosarele. Asa ca dam solutia. In unanimitate, desigur. Oricum, suntem complet de recurs, nu mai are cine sa ne verifice hotararea mai sus.Grefiera ne aduce un dosar de saptamana trecuta, cica e cu amanare de pronuntare. Scap o injuratura. Suntem asa de obositi... As mai da o amanare, dar deja au fost trei in dosarul asta si bate la ochi. Incep sa rasfoiesc la sfarsit si vad niste concluzii misto, facute ca la scoala. Ok, mergem pe mana avocatului. Urmeaza sa il caut sa ii cer discheta, sa nu mai scriu eu inca o data la calculator daca tot preiau concluziile sale. Colega tipa dupa grefiera: ii da niste bani si o trimite la chiosc sa ii cumpere ceva. Ceva femeiesc, pricep eu. Nu ma bag. Daca aia e fraiera si accepta, treaba ei.Colegul de suferinta ma zoreste: are o intalnire si trebuie sa o stearga. Ma grabesc.In dosarul care urmeaza, solutia e ori asa, ori invers, avem argumente si pro, si contra. Ce sa facem? Dam pe invers, ca e mai usor de motivat.Urmeaza un dosar cu o exceptie nasoala. Ar trebui sa cautam o carte sa ne mai documentam, insa incercam sa rezolvam situatia din amintiri. Colegul e pentru admiterea exceptiei, eu sunt pentru respingere. Al treilea decide: se admite si, deci, terminam dosarul. Ma vad nevoit sa renunt, asa ca dau si eu pe admitere - ce, sunt prost sa motivez opinia separata?! Imi trece prin cap ca erau niste reguli cu privire la cine isi spune primul parerea in complet: parca cel mai tanar si parca ala fara functie de conducere - nu le mai respecta nimeni.Inca un dosar, inca o amanare de pronuntare. Doar nu o sa ii stric ziua colegului. Deja acesta iese pe usa. Ii strig ca sa nu uite sa semneze minutele maine pentru dosarele ramase pe capul meu sa le hotarasc singur. Da, singur, caci colega a deschis messenger-ul. Gata, am pierdut-o! Mi-e ciuda pe ea: mai inainte am analizat un dosar in care aveam nevoie de o lege si ne-a spus senina ca nu stie sa umble in LEGIS. Bine ca se pricepe la altele. Din cauza ei a trebuit sa imi storc creierii sa imi amintesc ce scrie prin lege. Sper sa o fi nimerit.Ma duc in birou. Imi trag o cafea si sorb o tigara. Ies pe hol: in dreptul salii de judecata, un batranel asteapta pronuntarea. Sper ca glumeste! Il bat pe umar si il trimit la grefiera, sa ii citeasca din minuta. Cine mai face pronuntari in sala de judecata?!Reflectez: inca o zi de impartit dreptatea a trecut...Ce bine merge completul meu: toti gandim la fel, de fiecare data decidem in unanimitate. Urmatoarele doua sedinte am scapat de citit: conduc ceilalti, deci fac o pauza. Intre timp, poate vrajesc o grefiera sa imi motiveze ceva hotarari, ca am vazut ca incep a se pricepe. Ma simt implinit!Mi-am adus aminte ca sunt aia de vand produse prin instanta. Ies grabit sa ii caut: vreau si eu o cravata noua. Si ieftina, desigur. Poate chiar cu plata in rate.

Sedinta de judecata Etichete: instante Suntem in sala de judecata. Cativa justitiabili se uita atenti catre complet. Avocatii vorbesc si se uita inca in dosare – ca de obicei, nu au venit cu jumatate de ora inainte sa le vada. Vreo doua persoane citesc ziarul; sau poate sunt reviste deshucheate. Vad un batranel in ultima banca, e acelasi in fiecare saptamana - ori e vreun pensionar care nu are casa si sta la caldurica, ori e vreunul de la servicii; pe vremuri, ala era locul pe care cineva de la inspectie venea sa ne observe cum judecam. Unul ordona prin brokerului prin telefon sa ii cumpere nu stiu ce actiuni. Imi intru in pielea personajului care trebuie sa fie cel ce pentru cateva ore conduce tot ce se intampla in sala: bat cu pumnul in masa, le spun sa isi inchida telefoanele, tip la avocati, chem jandarmul, amendez vreo trei galagiosi.

Incepem analiza dosarelor. Trei maldere stau in dreptul grefierei. Unul cate unul, le mutam in fata noastra. Colegul din stanga are acum in fata un teanc de dosare care il mascheaza perfect in timp ce atipeste. Din cand in cand ii mai trag cate un cot. Colega din dreapta trimite sms-uri prietenului. Trag cu ochiul: se pare ca au petrecut bine la ultima intalnire.

O avocata se face ca pledeaza. Ii zambesc si imi raspunde din priviri. Parca a mai slabit. Dar tot prostii spune, nu a avut timp sa citeasca dosarul. Doar e platita de partea care a angajat-o indiferent daca castiga sau nu.

Urmeaza un avocat gras. Transpira abundent. Habar nu are despre ce vorbeste, insa ridica destul vocea ca sa il auda intreaga sala. Parca si vad in spate cum oamenii il admira ce mult si pe frumos pledeaza - inseamna ca e bun, si data viitoare il vor angaja pe el ca avocat. Trage de-o amanare: am inteles ca avocatii tari sunt platiti pentru fiecare termen de judecata, asa ca au tot interesul sa amane dosarul, mai ales cand sunt chestiuni mari in joc.

Ma gandesc la saracii oameni care nu au dupa ce bea apa si platesc avocatii gandindu-se ca vor castiga. Sau ca ii cunosc pe judecatori si vor putea aranja procesul. Cei mai adevarati mi se par avocatii care iau `onorariu de succes` - nu incaseaza onorariul in avans, ci iau 10% din miza procesului (suma mare sau un imobil, de obicei) daca vor castiga.

O, vine si domnu` decan: gelat, cu costum impecabil pe sub roba descheiata la gat sa i se vada cravata super-scumpa. E insotit de cativa stagiari: unul ii cara geanta, altul cartile, altul dosarele. I se face loc in prima banca. Se opreste, se uita incruntat spre sala, dar cand se uita spre noi e tot un lapte si o miere. Stie ca il putem face de ras in fata publicului si al colegilor daca e sa ne punem cu el, si nu cred ca vrea sa riste. Colega mea se arata foarte atenta la cauza lui: acusi face 10 ani si vrea sa plece in avocatura fara examen, asa ca are nevoie de semnatura domnului decan.

Intra un grefier pe usa din spatele nostru. E o adunare urgenta cu tot colectivul. Suspendam sedinta si plecam la adunare. Iar a venit nu stiu ce hartie de la CSM, sa le dam observatii. Termen limita: ieri. Mi se rupe! Ii lasam pe sefi sa scrie, ca doar de asta sunt platiti. Oricum, hartiile de la noi ajung intotdeauna la cos, fie ca le trimitem la MJ, fie ca e vorba de CSM. Ne intoarcem. Pe drum, colegul meu intra in birou unde trage pe gat un intaritor. Se simte mai bine acum.

Intram din nou in sala. Iar se ridica lumea, iar se aseaza. Urmeaza un batranel. Nu are avocat, si nici nu prea aude. Incerc sa ii explic ce se intampla. Ii pun in maine hartiile puse de partea adversa si il trimit acasa sa o studieze. In felul asta, am mai amanat un dosar.

Un dosar cu doi vecini. Se cearta de ani de zile pentru o palma de pamant. Au cheltuit pana acum de 10 ori mai mult decat valoarea terenului. Dar e mostenire de familie, asa ca pentru ei merita.Colegul mormaie ca am scos prea multe dosare si o sa avem mult de motivat sapatamana viitoare. Are dreptate, asa ca imi mai domolesc din elan. Doi avocatei tineri ne ridica o exceptie de ramanem masca. Pun dosarul in dreptul gurii si ma consult cu colegii. Habar nu au despre chestiunea ridicata. Eu nu ma risc sa dau pe loc solutia. Ramanem in pronuntare pe exceptie, o sa o solutionam pana la urmatorul termen.

Cand sa plecam, vine o doamna in fata noastra: a primit citatie, dar nu i-am strigat dosarul. Ma uit pe lista si, intra-adevar, mai aveam un dosar. Grefiera se uita la mine obosita. Nu il gaseste. O trimit in birou la mine si la ea. Tot nu-i. Acum, ori l-am luat acasa si vreunul dintre pusti mi-a facut o farsa, ori s-a ratacit pe circuit. Imi convine a doua varianta si o dau ca oficiala. Urmeaza sa o citam din nou pe doamna cu pricina, iar intre timp sa vedem unde o fi dosarul. Daca nu il gasim, o sa dam vina pe arhivar si gata.

Ridicam sedinta de judecata si plecam catre birouri. A mai trecut o sedinta. Ar trebui sa dam acum solutiile si sa le scriem in condica.

24.1.08Pregatirea sedintei Etichete: instante Ziua 1. Vine grefierul cu dosarele. Stiam ca va intra pe usa dupa zgomotul de la carucior care se aude pe hol: scartaieturi, lovit de usa, doua transporturi, el e. Deschide usa si incepe sa care: unu, doua, trei, patru, cinci brate... Ma opresc din numarat. A pus dosarele pe birou, langa birou, sub birou, restul pe scaunul de langa geam. Imi scot nervos tigara. Trag un fum si imi spun: `daca le dau un ghiont, zboara de fereastra o treime din ele`. Ma abtin cu greu.
Ma asez pe scaun si iau primul dosar: 3 volume, adica cam 1.000 pagini. Ma uit la ultima fila – cerere de amanare de la avocat. `Exista uDumnezeu!`; nu ma intereseaza motivul, se va admite.
Urmatorul: 1 volum, doar 2 parti. Vor termen pentru aparare. `Se admite!`
Inca unul la rand: 4 volume, 15 parti. Incep sa numar dovezile de indeplinire a procedurii de citare: daca una singura nu s-a intors, reusesc sa aman dosarul.
Un dosar e de 8 ani pe rol: a fost o data la prima instanta, apoi a plecat in apel, s-a intors la prima instanta, trece de apel, dar in recurs se dispune din nou rejudecarea si tot asa, acum e a cincea oara aici. Dar a fost inregistrat cu numar nou: apare ca si cum a fost inregistrat prima data in sistem acum 3 luni. Nu inteleg pentru ce se judeca. Ma gandesc la parti: unele au mai murit – norocul meu: voi amana ca sa fac adresa la Primarie sa vad de ceva mostenitori.
In fine, ma mai uit la unul. E cu un raport de expertiza. Partile au depus obiectiuni. Nu le voi mai cenzura, oricum nu pricep limbajul expertului. I le voi trimite direct lui, sa isi bata capul.

Vine colega de complet. Vede maldarele de dosare. Le numara si isi alege unul mai mic. Pe restul le va vedea direct in sala sau chiar la motivat. Apoi se grabeste sa mearga la cumparaturi, s-a deschis sezonul de reduceri.

Vine si al treilea coleg. Se duce la primul dosar. `Asta e prea greu`, zice. `Ma doare spatele. Nu il mai iau sa ma uit in el`. Isi alege vreo doua mai subtirele si le frunzareste rapid. Nu ma intereseaza, doar eu conduc sedinta, asa ca - potrivit cutumei - eu sunt cel care trebuie sa vada toate dosarele. Imi caut fisele pentru dosarele mai vechi. Cine naiba isi mai tine fise, insa? Oricum, nu le gasesc. Imi scriu pe lista cu dosare ce am de facut in fiecare. Colegul de complet se mai invarte de doua ori si spune: `Mai, nu am chef. Vezi ca maine nu vin, ma duc sa inscriu copilul la scoala`. Dau din cap afirmativ.

Ziua 2 A doua zi mai vad o parte din dosare. Mai citesc presa pe net, mai raspund la doua mailuri. Ascult ultimele barfe din palat si stau la o cafea cam mult cu o grefiera. Mai am 30 de dosare de vazut. E ora 13, lumea incepe sa plece acasa. Ma gandesc ca nimeni nu o sa imi faca statuie si plec si eu. Vreo doua dosare le pun in geanta si le iau acasa. Pentru restul, ma bazez pe intuitie.

Ziua 3 E ziua de sedinta, ar fi trebuit sa incepem la 8.30. Ma uit la ceas. E 9.30 si colega inca nu a venit. Nimic nou. Pun grefiera sa o sune. A dat intr-un tarziu de ea. E obosita, dupa un show tras asta noapte si nu s-a putut trezi. Ii comand un taxi. Intre timp, intra in birou celalat coleg. Imi spune un banc: Era ziua alegerilor in CSM. Se uita una din candidate in oglinda fermecata si spune: `Oglinda, oglinjoara, spune-mi cine-i cea mai frumoasa, desteapta si necorupta din tara?` . La care oglinda raspunde: `Da-te, fa, la o parte, ca nu vad nimic!`. Schitez un zambet. Scot din geanta dosarele; nu am apucat sa le vad, m-am uitat la circul politic de la TV. Imi caut insemnarile de ieri. Ajunge si colega. Ne luam robele. Eu imprumut una de la un biroul alaturat, deja e prea veche a mea. Ne indeptam spre sala: `Bai, tu ai vazut dosarele?` ma intraba cel de pe locul 2. `Aproape`, spun eu. `Auzi, eu am sa le vad in sala numai pe alea cu care iesim in fond, bine?`. `Bine`, mormai eu. Imi fac o cruce cu limba, imi iau moaca de Gigi-duru si deschid usa.
`Ridicati-va, intra competul de judecata` striga grefierul. Colega din stanga se impiedica de prag. Aud un pufnit in ras. `Drace, m-am binedispus deja! Hai la impartit dreptate, neamule!`. 18.1.08CSM: mama si fiica Etichete: CSM Starnit de un articol din AC despre noua sefa a CSM si fiica sa, iata ce constatari am facut:Stanoiu Rodica a fost senator de Olt si ministrul justitiei in perioada 2000-2004. Cu studii in criminologie, la initiativa sa este creat Institutul Naţional de Criminologie (INC) prin HG nr. 772/2002, ca institutie publica in subordinea MJ. INC avea sa fie desfiintat de Macovei in 31 ian 2007.
Lidia Barbulescu a fost Presedinte la Tribunalul Olt in perioada 1998-2001. Din iulie 2001, este adusa pentru 6 ani la CSJ - la vremea aceea, numirea se facea prin decret al presedintelui Romaniei, la propunerea CSM care avea la baza recomandarea ministrului justitiei (art.13 din Legea 56/1993). In aprilie 2003 devine vicepresedinte la ICCJ – numita prin decret al presedintelui, la propunerea CSM care avea la baza recomandarea ministrului justitiei. In 2004 urmeaza un curs de criminologie la Universitatea din Bucuresti.

In 2004 Alina Barbulescu, fiica Lidiei Barbulescu, se angajeaza la INC pe un post de consilier juridic asimilat magistratilor. Acest personal cu studii juridice functioneaza in diverse institutii precum MJ, INM, SNG, CSM, MP si au drepturile si obligatiile magistratilor, insa nu pot solutiona cauze ca si procurori si judecatori, avand atributii exclusiv administrative. Alina B. incepe stagiatura, urmand sa sustina examen de definitivat pe post (examen de capacitate) dupa trei ani (in forma initiala a art 21 alin.1 Legii 303); durata a fost scurtata in 2005 la un an (art.22 alin.1 din Legea 303/2004 republicata in sept 2005).
Art. 86 din Legea 303 in forma din anul 2004 prevedea: (1) Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, din Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei. (2) Prevederile prezentei legi referitoare la drepturile şi îndatoririle magistraţilor, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea anuala a activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare se aplica în mod corespunzător şi personalului de specialitate juridică prevăzut la alin. (1).
Dupa modificarile din iulie 2005, acest articol devine 87: `(1) Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, din Ministerul Public, din Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător, cu excepţia dreptului prevăzut de art. 82 alin. (2). (2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi aplicare a sancţiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor autorităţilor prevăzute la alin. (1).`

In ian. 2005, CSM s-a separat de MJ. Cu privire la organizarea examenului de capacitate, au fost doua curente: pe de o parte se sustinea ca fiecare institutie trebuia sa isi organizeze propriul examen de capacitate, ca si pana atunci (MJ pentru el si institutiile subordonate, precum INC; CSM pentru el si institutiile aflate in coordonarea sa precum INM si SNG), pe de alta parte se sustinea ca atat timp cat CSM raspunde de cariera magistratilor, ar fi firesc sa raspunda si de cea a asimilatilor magistratilor si ca doar el poate organiza examen de capacitate, ignorandu-se interferenta in activitatea unei institutii straine (daca ar fi sa acceptam aceasta varianta, atunci si sanctionarea disciplinara a personalului din MJ ar trebui sa fie in competenta CSM!).
Dand curs initial primei variante, CSM a adoptat Hotararea 306 din 17.08.2005 prin care aproba Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi procurorilor stagiari. Potrivit art. 43, acesta se aplica în mod corespunzător personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. In acest timp, in MJ era un ordin distinct al ministrului de organizare a acestui examen pentru propriul personal.
Ulterior insa, CSM adopta a doua varianta si prin Hotărârea 446 din 12.10.2005 s-a dispus ca Regulamentul emis de ei să se aplice şi pentru personalul din INC, dar nu si pentru cel din MJ care, juridic, aveau acelasi statut cu cei din INC (INC era subordonat MJ). La acea sedinta a Plenului CSM din 12.10.2005, cea care a sustinut aceasta modificare a fost Lidia Barbulescu, spunand ca ea `cunoaste personal situatia de acolo`; la sedinta, secretarul de stat Katalin Kibedi, prezent in locul ministrului Monica Macovei, a incuviintat modificarea fara acordul lui Macovei. Numai ca hotararea nu se rezuma doar la a include personalul de la INC in examenul organizat de CSM alaturi de celelalte institutii, ci creaza o procedura specifica de examinare, mai usoara ca in cadrul celorlalte: daca la asimilatii din CSM, MP, INM si SNG probele teoretice de examen erau la drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, cei de la INC urmau sa sustina doar probe la criminologie, drept penal, drept procesual penal: pentru primii, proba practica consta in solutionarea unor spete si intocmirea unor acte judiciare, pentru cei de la INC doar in prezentarea unui proiect de cercetare.
După o lună însă, Macovei a descoperit ca prin aceasta modificare era avantajata si Alina Barbuleasca, angajata la INC, si ca Barbuleasca insasi a facut presiuni asupra directoarei INC sa propuna ea aceasta modificare. Ca urmare, a propus sanctionarea disciplinara a Lidiei Barbulescu si revenirea la forma initiala a regulamentului. Plenul CSM, in loc sa trimita cererea la comisia de disciplina pentru ca aceasta sa decida daca e cazul sau nu de exercitarea a actiunii disciplinare, a respins fara nici un fel de investigatie cererea lui Macovei, pe 23 nov 2005 (pct.9). Cu toate acestea insa modifica inapoi Regulamentul, abrogand hotararea 446/2005 prin Hotărârea 55 din 23 nov. 2005, lucru cu care Barbulescu nu e de acord: ea a declarat public ca CSM "a dat o hotarare proasta", ca nici nu avea competenta sa-si anuleze o hotarare proprie anterioara si ca "numai de gura ei" (adica a ministrului) s-a revenit asupra hotararii..
Asadar, in 2006 MJ a organizat examen de capacitate pentru personalul asimilat magistratilor din MJ si INC. Neprezentarea la examenul de capacitate atrage excluderea din institutie. Alina Barbulescu nu s-a prezentat, invocand insa motive medicale: a fost internata in spital unde ar fi suferit o operatie.

In sept 2006, CSM hotaraste din nou ca el e cel care trebuie sa organizeze examenul de capacitate pentru asimilatii din institutiile juridice, si adopta Hotararea 581 din 14.09.2006. Conform art 45, acest Regulament se aplica pentru asimilatii din CSM, MP, INM, MJ si INC. De data aceasta, MJ nu s-a mai opus, desi inclusiv personalul sau urma sa fie examinat in procedura stabilita de CSM. INC urma sa se supuna procedurii obisnuite de examinare pentru ceilalti asimilati, la toate probele; din comisia de examinare urmau sa faca parte insa numai judecatori de la ICCJ, curtile de apel si formatori INM, nimeni asadar de la MJ sau INC. Chiar in aceeasi data de 14.09.2006, CSM decide organizarea unui nou examen de capacitate in dec.2006-ian.2007, iar pe 19.09.2006 apare si anuntul public in acest sens. Alina Barbulescu se inscrie si ea, undeva pana pe 22.11.2006.
Desi din nou era in timpul desfasurarii unui examen, CSM modifica conditiile de sustinere a acestuia: prin hotararea 742 din 16 nov 2006 interpreteaza (doar) cu privire la personalul din INC ca numai asimilatii angajati in sistem dupa 28.09.2004 au obligatia de a sustine acest examen. Cu alte cuvinte, faptul ca exista asimilati din 1992, ca acestia au toate drepturile si obligatiile magistratilor, deci inclusiv obligatia de a sustine examen de capacitate cum reiese de altfel in mod expres din art 86 devenit 87 din Legea 303/2004, sunt neaplicabile. Mai mult, circul din 2005 cu schimbarea regulamentului de doua ori parea inutil in raport cu aceasta noua orientare.
Hotararea 742 o baga in ceata chiar si pe Alina Barbulescu, inscrisa totusi la examenul de capacitate dec 2006-ian 2007, pe care nu mai stie daca trebuie sau nu sa il mai sustina. Astfel ca formuleaza o cerere expresa, iar CSM decide ca ea nu trebuie sa sustina examen de capacitate si, mai mult, o sfatuieste in mod clar sa isi retraga cererea de inscriere la acesta prin Hotararea 386 din 30.11.2006. Si o alta colega, Oana Ciobanu, beficiaza de aceleasi sfaturi de la CSM prin Hotararea 404 din 30.11.2006. Ea insa nu se retrage din examen, pe care il ia cu succes. Din examen se retrag insa trei persoane: Alina Barbulescu, Anghelescu Livia si Badoi Camelia se retrag pe 8 dec 2006. Astfel, ele nu nu mai sustin examenul de capacitate prevazut de lege dar omis prin vointa CSM, devenind singurele persoane din Romania care sunt juriste definitive pe post dar fara examenul aferent.

La sfarsitul lui 2006, ministrul Macovei decide desfiintarea INC: prin HG 1918/2006 initiata de MJ, se decide desfiintarea INC la data de 31 ian 2007. Motivul era ca INC nu avea nici un rost in sistem, lucrul lor putand fi efectuata si de MJ, asa cum se arata in raspunsul la interpelarea unui deputat. Cu privire la patrimoniul INC si personalul de acolo, art. II spune:
ART. II (1) La data de 31 ianuarie 2007, Institutul Naţional de Criminologie din subordinea Ministerului Justiţiei se desfiinţează.
(2) Pana la data prevăzută la alin. (1):
a) întregul patrimoniu al Institutului Naţional de Criminologie va fi inventariat de o comisie numita prin ordin al ministrului justiţiei şi predat pe baza de protocol Ministerului Justiţiei;
b) documentele în lucru aparţinând Institutului Naţional de Criminologie vor fi inventariate de o comisie constituită prin ordin al ministrului justiţiei şi preluate de Ministerul Justiţiei.
(3) De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se sisteaza încadrarea posturilor vacante din statul de funcţii, precum şi orice modificare a raporturilor de munca ale personalului angajat în cadrul Institutului Naţional de Criminologie, cu excepţia transferului prevăzut la alin. (5).
(4) Cele 32 de posturi aprobate pentru Institutul Naţional de Criminologie se desfiinţează, cu excepţia a 19 posturi de personal de specialitate din categoria consilierilor juridici, sociologilor, psihologilor sau a filologilor, precum şi de funcţionar public şi personal contractual, care vor fi redistribuite în cadrul aparatului propriu al Ministerului Justiţiei, în funcţie de necesitaţi, şi a unui post de funcţionar public ce se redistribuie la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice.
(5) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri:
a) personalul de specialitate din categoria consilierilor juridici sau a filologilor, functionarii publici şi personalul contractual încadraţi la Institutul Naţional de Criminologie pot opta pentru transferul pe posturile redistribuite potrivit alin. (4);
b) personalul de specialitate din categoria psiholog şi sociolog poate opta pentru transferul pe posturi de consilier de probaţiune.

Insa, prin decizia nr. 4 din 2007, directorul INC dispune transferarea Alinei Barbulescu la CSM in temeiul art II alin. 4 din HG 1918/2006, iar prin dispozitia nr. 21 din 21 ian 2007 a Secretarului General al CSM (nepublica) i se stabilesc drepturile salariale la aceasta institutie. Desi se parea ca CSM nu e totuna cu MJ, totusi viata bate legea….
Asadar, Alina Barbulescu lucreaza la CSM in prezent la Directia integrare europeana, relatii internationale si implementare a proiectelor PHARE unde din martie 2007 a intocmit deja primele acte. Insa nu apare in evidentele publice al CSM, nedepunand pana in prezent nici declaratia de avere, nici declaratia de interese, nici declaratie de rudenie – poate ca CSM a dat vreo hotarare prin care sa o scuteasca si de aceste obligatii legale, a caror nerespectare atrage raspunderea disciplinara. Doar mama sa o mentioneaza in declaratia de rudenie, precizand cu exactitate locul de munca al fiicei: la CSM.  11.1.08L.Barbulescu-doar presedinte Etichete: CSM, ICCJ Iata ca avem un nou presedinte la CSM: Lidia Barbulescu. Se sustine ca ar ocupa functia de vicepresedinte la ICCJ. Eu am o alta opinie.Lidia Barbulescu a fost vicepresedinte la CSJ, numita dupa Paul Florea. El fusese numit in functia de vicepresedinte la CSJ prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 465 din 22.12.1998 (M.Of. 505 din 29.12.1998). Functia lui a incetat pe data de 4 mai 2000, cand a fost numit ca presedinte al Curtii Supreme de Justitie prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 142 din 27.04.2000 (M.Of. 191 din 4.05.2000). Asadar, la aceasta data a devenit vacanta functia de vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie, iar din 2003 a fost ocupata de doamna Lidia Barbulescu. Ea a fost numita prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 115 din 1.04.2003 (M.Of. nr. 214 din 01.04.2003), in continuarea mandatului domnului Paul Florea.
Organizarea si unctionarea instantei supreme la data respectiva erau reglementate de Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56 din 1993. Conform art. 12 alin 1 din aceasta lege, „Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si ceilalti judecatori ai Curtii Supreme de Justitie sunt numiti prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, facuta la recomandarea ministrului justitiei, pe o perioada de 6 ani”. In baza acestei dispozitii, rezulta ca mandatul lui Paul Florea incepute pe 29 dec.1998 urma sa expire pe 29 dec.2004.
In alin. 2 se prevede: „In cazul in care mandatul presedintelui, al vicepresedintelui, al presedintelui de sectie sau al unui judecator al Curtii Supreme de Justitie a incetat inainte de expirarea duratei pentru care acesta a fost numit, in functia respectiva va fi numita, cu respectarea conditiilor prevazute de lege, o alta persoana. Mandatul presedintelui, al vicepresedintelui, al presedintelui de sectie sau al judecatorului astfel numit inceteaza la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut predecesorul pe care l-a inlocuit.”
Aceste dispozitii asadar incidente la data publicarii decretului de numire in functia de conducere a Lidiei Barbulescu (1.04.2003).
Prin urmare, Lidia Barbulescu a ocupat functia de vicepresedinte sub reglementarile Legii nr. 56 din 1993, deci pana la expirarea mandatului pe care l-a inceput predecesorul sau, Paul Florea. Asadar, mandatul doamnei Lidia Barbulescu de vicepresedinte la instanta suprema a incetat de drept la data de 29 dec. 2004, data de la care functia de conducere este vacanta. Ma rog, asa ar trebui. Dar la noi se poate orice. 6.1.08Alegeri in CSM Etichete: CSM Show-ul de inceput de an ni se serveste gratuit, asa cum ne-am obisnuit de 3 ani incoace. Pe 11 ian isi incheie mandatul actuala conducere a CSM (judecatorul Anton Pandrea-presedinte si procurorul Dan Chiujdea-vicepresedinte). O noua conducere va fi aleasa.
La precedentele doua alegeri, din 2006 si 2007, a avut loc cate o intalnire de taina intre mai multi membri CSM pentru a decide cine cadideaza. Asa ca speculatia de anul trecut cum ca Basescu l-a desemnat pe Pandrea presedintele CSM e falsa: Basescu nu a facut decat sa comunice oral ceea ce i se comunicase...informal despre rezultatul intalnirii de taina.
Revenind la anul acesta. Daca se mentine traditia, si cred ca evenimentele legate de concursul pentru procurori de la sfarsitul anului trecut va intari aceasta traditie, postul de presedinte va fi al unui judecator, iar cel de vicepresedinte al unui procuror.
Teoretic, pot candida judecatorii: Angela Harastasanu (Curtea de Apel Brasov - cica o sustinea pe Macovei, desi noi stim ca nu e adevarat, asa ca nu e preferata), Alexandrina Radulescu (Judecatoria Cluj-Napoca - e prea mica in grad si e considerata de partea reformistilor, deci are si ea o bila neagra), Virgil Andreies (Curtea de Apel Cluj-Napoca - e presedinte si asta e deja un handicap serios), Florica Bejinaru (Tribunalul Mehedinti - raspunde de informatii, asa ca e bine de evitat), Ana Cristina Labus (Tribunalul Iasi - prea tanara si nu s-a evidentiat prin nimic) si Lidia Barbulescu (ICCJ - cea care a fost implicata intr-un scandal cu examenul fiicei sale; nu stiu insa cum de nu a iesit in presa ca in cele din urma a reusit: la sf. lui 2006 CSM a dat o hotarare, fiica doamnei a scapat de Muscalu, dar aleasa de colegi in CSM) si Bogdan Licu (Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti -grad prea mic in raport cu colega de la DIICOT).
Dar deja se speculeaza ca Lupascu va candida din nou - sigur, legea interzice, CSM se face ca nu vede, voteaza altfel si gata. Gratiela Isac se pare ca il va seconda.
Daca va castifa insa cineva de la Cluj, avand in vedere ca vom avea ministru de la Cluj si ca la sefia DNA sunt tot clujeni, propun sa mutam capitala in Ardeal.
Pana pe 10, citim presa. De regula, acum e momentul in care unii `scurg` informatii despre ceilalti. De aceea spuneam de show: de la viata intima la mishmashuri in dosare, e posibil sa aflam o gramada.Asadar, iata: - meciul SoJust-CSM SoJust, CSM, iar SoJust. - falsuri la CA Cluj si CSM Curentul- chestiuni personale in CSM Ziua22.12.07MJ-ultima baricada Etichete: MJ Inainte de anuntarea demisiei de catre ministrul justitiei Chiuariu au fost inca niste schimbari la MJ nu prea bagate in seama:28 nov 2007 Miercuri, directoarea de la Directia Probatiune, Iulia Carbunaru, demisioneaza. Nu s-a facut tam-tam deloc pe aceasta demisie, impusa de la cabinet, de fapt. Contextul a fost urmatorul: De vreo luna se vorbea de organizarea unei greve in randul personalului de la probatiune, ceruta printr-un memoriu trimis in tara de cei de la Serviciul de probatiune din Arad, ca urmare a conditiilor grele de munca si a dezinteresului celor din MJ fata de modificarea situatiei. O greva ar fi fost ceva dezastruos pentru Chiuariu, drept pentru care se incearca inchiderea gurii revolutionarilor: directorul este scos vinovat, reprezentanta Aradului este chemata la minister si aburita ca i se va da serviciului inca o masina din cele achizitionate recent de MJ.Mie mi-a placut inca cum a reactionat Serviciul de probatiune de la Iasi la tot acest scandal - `Iasi-ul, leaganul ministrului` etc. Memoriul cu privire la nemultumiri, hartia cu semnaturile stranse din tara si mailurile trimise de revolutionari au fost ascunse de sefa Serviciului fata de oamenii ei. S-a facut sedinta cu colectivul si s-a cerut oamenilor sa nu se implice in aceasta... rafuiala. Mai mult, Iulia Scantei - o stim, consilier al minstrului - le-a facut o vizita pe cand ministrul era pe acolo cu prezentarea proiectului de cod sa linisteasca spiritele. Pretul tacerii: un post in plus la serviciu.Mai mult, ca acest post sa fie asigurat, cica din biroul sefei de la Iasi s-a purtat o discutie telefonica direct cu Iulia Scantei reintoarsa la Bucuresti in care o persoana a insistat pentru acel loc ce va fi destinat unui absolvent de teologie si drept din Iasi, dupa care discutia telefonica a fost continuata de sefa serviciului.Reorganizarea serviciilor, in loc sa fie facuta de Directia de Probatiune, este aranjata la Cabinetul ministrului. Orice hartie ce ar trebui semnata de director, este semnata de Iulia Scantei. Eu zic sa desfiinteze Directia, daca tot e ignorata.29 nov. 2007 Joi, directorul Ghiulea de la ONRC si adjunctul sau, Lucia Topor, sunt revocati din functie. Decizia o ia secretarul de stat Mocuta. Eu sper sa fi avut delegatie speciala de la ministru pentru aceasta decizie, intrucat numirea si revocarea directorilor se face, potrivit legii, de catre ministru, nu de catre secretarii de stat. Se pare insa ca ministrul si-a delegat cam multe atributii, inclusiv cea de ordonator de credite, ceea ce pentru el e un fel de scuza la a i se imputa ceva ce nu merge prost in ministerul pe care l-a `condus` (?).Pe 6 dec apar si explicatii detaliate la presa prietena: cica primele prea mari. Sa fim seriosi! Cred ca lumea nu stie ce prime a dat Chiuariu in MJ la directori si, mai ales, la consilierii lui: 10.000 RON in luna noiembrie: asta pe langa indemnizatia lunara, diurnele, chiria, spor pentru participare in diverse comisii. De remarcat ca nici nu s-a anuntat pe undeva numirea unui director general adjunct in urma cu cateva luni la ONRC, inainte de revocarea lui : Bogdan Gaurean, consilier al minsitrului. Si acest personaj a luat acele prime grase de care se vorbea si banuiesc ca le-a incasat fara nici o jena. Oricum, e de urmarit peste cateva luni politica acordarii primelor la ONRC, prima institutie de stat din tara informatizata complet, daca intereseaza pe cineva. - Strategia Nationala Anticoruptie din 2004 (numita SNA II), pentru perioada 2005-2007, adoptata prin HG nr. 1944 din 10.11.2004, publicata in M.Of. 1199 din 15.12.2004; cuprinde 3 domenii prioritare, primul fiind Prevenirea coruptiei;- Strategia Nationala Anticoruptie din 2005 (care inlocuieste SNA II), si Planul de actiune pentru implementarea SNA (care detaliaza si domeniul prioritar al prevenirii coruptiei, prin masuri, termene de realizare, resurse, responsabili, indicatori de evaluare a masurii) pentru perioada 2005-2007, si care au fost adoptate prin HG nr. 231/2005, publicata in M.Of. 272 din 1.04.2005;- Plan de actiune pentru indeplinirea conditionalitatilor din cadrul mecanismului de cooperare si verificare, adoptat prin HG nr. 1346 din 31 oct. 2007, publicată în M.O. nr. 765 din 12.11.2007; la BM 2 se refera la ANI - mecanism de prevenire a coruptiei, iar la BM 4 se refera la Adoptare de masuri suplimentare de prevenire si combatere a coruptiei, in special in cadrul administratiei locale.Iar aceste documente sunt disponibile atat pe pagina de web a Guvernului, cat si a MJ. Sa speram ca noul ministru le va citi totusi inainte de instalare...PS Ah, ca ce e mentionat mai sus e pe hartie si ca rezultatele nu se vad, asta e alta problema. Atunci, poate o prioritate a noului ministru ar trebui sa fie cooperarea cu celelalte ministere (in special cel de interne) pentru eficientizarea activitatii institutiilor deja existente. Ca la Strategii si Planuri se vede ca suntem productivi si fiecare nou instalat arunca la cos ce a conceput cel dinainte. Insa cand vine vorba de munca pe teren, ne gasim ba cu draga noastra ANI in plop, ba cu dosare de coruptie prost instrumentate, ba cu DNA la care vreau sa schimb seful, ba cu pedepse prea mici date de judecatori, ba cu clauza invartindu-se vesnic deasupra capetelor noastre. Pana una alta suntem pe primul loc la coruptie intre tarile UE - macar i-am batut si noi o data pe europeni... 15.12.07CV autocenzurat Etichete: MJ, rusinica In august 2007, pe pagina CSM a fost publicat CV-ul ministrului Chiuariu, membru de drept in CSM. Este identic cu cel existent la acea vreme pe site-ul MJ si absolut identic cu cel disponibil inca pe site-ul Guvernului. Printre altele, contine si referiri cu privire la studii:

„STUDII:
Cursuri postuniversitare în dreptul Uniunii Europene la Universitatea Central-Europeană – CEU, Budapesta, Ungaria (2006) şi Academia de Drept European – ERA, Trier, Germania (2005, 2006, 2007)
Doctorand în Drept procesual penal, Facultatea de Drept, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi (2003)
Cursuri postuniversitare, Facultatea de Drept, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza” Bucureşti (2003)
Licenţiat în Drept, Facultatea de Drept, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi (2000)”

Dar incepand cu 1 dec 2007, MJ are un nou site. Navigand pe vechile pagini aranjate putin altfel in noul site, gasesc CV-ul ministrului modificat. Adica, din el lipsesc tocmai randurile de mai sus.

Mai sa fie! In afara de faptul ca e poate singurul CV disponibil public care nu contine o rubrica de studii, si ca pana si modelul de CV european include obligatoriu o rubrica de `educatie si formare`, ma intreb daca ministrului ii este cumva o ţârucă de jenă cu CV-ul lui?
Adica si-a dat seama ca uitase inca de la inceput ca a absolvit Universitatea particulara Petre Andrei din Iasi, aia de l-a acuzat ca foloseste ilegal titlul de lector care de fapt i-a fost conferit de un ONG, in numele studentilor careia si-a autofabricat scrisori de sustinere si care tare recent l-a facut `mafiot obraznic` pentru promovarea unei hotarari ciudate de guvern?
Adica sa fi uitat ministrul ca este doar licentiat al facultatii Al.I.Cuza Iasi, nu si absolvent al ei?
Sa isi fi dat seama ministrul ca a absovi cursuri postuniversitare la Academia de Politie nici nu merita, intr-adevar, a fi mentionat?
Si ca pentru mersul la Academia de la Trier e atat de fals sa scrii ca sunt cursuri postuniveristare cand ele sunt de fapt niste conferinte de 2-3 zile?
Atunci, inseamna ca am evoluat si e pacat ca a decis sa plece din MJ cand, iata, ii folosea la ceva..Dar, nu-i asa, atentie la `I`ll be back`. Eu as spune mai degraba `Hasta la v

O stire din Business Standard, de care am aflat de pe HotNews.ro:
"Reteaua Yahoo!, mai urmarita decat tv-ul
Azi de Sorina Iordan
Serviciul Yahoo! Messenger, oferit de gigantul online Yahoo!, a ajuns sa genereze un miliard de afisari lunare in Romania, cu o frecventa de 142 de afisari per utilizator, potrivit companiei Mediacafe, reprezentantul exclusiv al retelei Yahoo! in Romania.

“In Romania, Yahoo! are, cu siguranta, un reach (audienta, n.red.) local cu mult mai mare decat cel al multor televiziuni. Practic, abia acum devine logica comparatia intre cele doua medii, internet versus TV, din punctul de vedere al costului, al reach-ului si al eficientei.

[...]"

Continuarea.

 Anul 2008 va fi un an bun pentru băncile româneşti, în ciuda presiunii salariale importante care se manifestă în acest sector şi a scumpirii finanţărilor externe, a declarat  Omer Tetik, vicepreşedintele executiv al Credit Europe Bank România (CEB). “Ne aşteptăm la o continuare a tendinţei de creşterere din ultimii 4 ani, astfel încât cota noastră de piaţă măsurată după totalul activelor banmcare să ajungă în 2008, la 2 %”, a declarat Tetik. El  a adăugat că în acest an banca se va extinde mai puţin agresiv decât în anii anteriori, alocând însă resurse importante pentru înfiinţarea de mortgage cornere (spaţii alocate creditării ipotecare, în interiorul sediilor băncii) şi că va dezvolta mai mult canalele alternative, precum call-center-ul, serviciile de internet-banking sau distribuţia prin intermediul brokerilor "Nu intenţionăm să ne extindem în 2008 la fel de agresiv ca şi în anul care tocmai s-a încheiat, ci vom investi intensiv pe partea canalelor de vânzare şi în cea a reţelei de ATM, POS şi Internet banking". Restul, maine in Buziness Standard

[tgv]EustaKe: am si eu 1 intrebare
[tgv]EustaKe: dar sa nu radeti...rau
[tgv]EustaKe: aveam puf dala al dq pe urechi..si a crescut al dq mare...l-am luat cu lama..are cv? adica..o sa creasca par ?=))
[tgv]EustaKe: :x
Elbu: dap
[tgv]EustaKe: da?
[tgv]EustaKe: :-S
Elbu: unu s-a ras la cur
[tgv]EustaKe: stiu
Elbu: si are par mai mult decat am eu in cap
Elbu: si eu am plete
[tgv]EustaKe: mda..si zici ca imi creste dq par pe urechi ?:|
[tgv]EustaKe: da`o dq
[tgv]EustaKe: :-S
Elbu: ba cum sa te razi in urechi
Elbu: )
[tgv]EustaKe: nu IN urechi
[tgv]EustaKe: PE urechi
Elbu: pe acolo
Ombladon: vai
[tgv]EustaKe: pai coaie..era puf dala..si..slbz la tava :|
Elbu: dai cum lama creste de 10 ori mai mult
[tgv]EustaKe: da ba..dar creste pe urechi ?
[tgv]EustaKe: :>
[tgv]EustaKe: :-S
[tgv]EustaKe: pe cartilajul ala..sau din ce dq e fkt`a urechea..care are rol de a amplifica sunetul
Elbu: o creste, ne anunti si pe noi daca e ceva
[tgv]EustaKe: :|

Urmare la adresa dvs nr. 113/NI/00102177 din 03.08.74 cu privire la sold.XXXXX TR (?) Tr. Severin vă comunicăm faptul că la data de 15.09.1974 s-a obţinut o notă extras după scrisoarea expediată de susnumitul către MÎNĂSTIREAN DAN prin care îi comunică unele preocupări mistico-religioase pe care acesta le are în portul Tr. Severin.

Prin reţea s-a obţinut în ultimul timp material informativ din care rezultă că a fost vizitat în timpul serviciului de mai multe persoane neidentificate pînă în prezent dintre care o persoana din Jud. Maramureş.

Dat fiind situaţia operativă prezentă urganul [sic!] nostru a luat măsura lucrării acestuia fapt pentru care rugăm să ne comunicaţi dacă dispuneţi de alte date operative în legatură cu sold[atul] XXXXX urmînd ca şi organul nostru să comunice operativ toate problemele noi ce vor apare legat de obiectivul dvs şi relaţia acestuia, sold[atul]. XXXXX.

Şeful Biroului C.I.
Lt. Col. Badea Gheorghe

Notă:
28.09.74
Lt. Negru, Bir.3

Principiile justiţiei distributive sunt principii  normative destinate alocării bunurilor (resurselor, inclusiv resurselor educaţionale) care se găsesc în cantitate redusă.   Ca discurs,   justiţia distributivă  se concentrează asupra  caracterului acceptabil, ori „drept”,  al  (re)distribuţiei  bunurilor în societate. În context social, chestiunile etice tratate în justiţia  distributivă sunt  considerate a fi  acute, grave, importante. Din cauza  aceasta,  justiţia  distributivă trebuie să  fie divulgată, popularizată, învăţată.  Pe web există deja vreo două generaţii  de situri unde  persoanele doritoare de cunoaştere prudenţială pot   învăţa   justiţia   distributivă   prin  profile statistice, interviuri, jocuri video. Jocul interactiv chemat „Distributive Justice in America” este oferit populaţiei   din New York   prin intermediul unei instalaţii electronice integrate  la Whitney Museum of Art. Vizitatorilor li se mai oferă şansa,  pentru unii din ei nesperată,  de a crea propria societate virtuală,  ideală din punctul de vedere al justiţiei distributive. Conţinând  şi multă grafică,  siturile  educaţionale din  generaţia a doua  pentru  achiziţionarea  elementelor de justiţie   distributivă  sunt  redactate în limba engleză, majoritar. Există şi  fericite excepţii  de la acest exclusivism al englezei educaţionale pe web. Enumerăm două  notabile „cazuri balcanice”: situri de etică  distribuţională redactate în  limbile croată şi  turcă, vă puteţi imagina aşa ceva ?  Totuşi, dacă doriţi un limbaj facilitînd  realmente accesul Dumneavoastră la conceptele   noi,  -- se spune uneori că  această „vorbire”  ţine de categoria  limbajelor sacre --,  recurgeţi la  engleza  vorbită  de  profesorii de la Harvard University. Textele de justiţie  distributivă cele mai citite,  actualmente,  îl au ca autor pe  filosoful harvardian John Rawls  (1921 - 2002),  un egoist  prudenţial  epitomic. După un stagiu ca infanterist pe frontul din Pacific, consecinţele infernului de la Hiroshima îl îndeamnă  pe John Rawls  să studieze filosofia morală. John Rawls  reflectă mult asupra temei, publică  prea puţine  articole ştiinţifice. Scrie  lent şi eficient,  în  celebrul  stil explicativ Bourbaki ce urmează unui mare război, marele  text  educaţional  de cunoaştere prudenţială  intitulat  „A Theory of Justice”, din anul 1971. În paginile cărţii „O teorie a dreptăţii”,  acum  lectură obligatorie pentru învăţarea filosofiei morale,  John Rawls încearcă să  rezolve problema justiţiei distributive cu ajutorul unei versiuni personale  de Contract Social. În construcţia discursivă din textul „A Theory of Justice”, John Rawls se baza pe teoriile clasice ale Contractului Social, elaborate de John Locke (1632-1704), Jean Jacques Rousseau (1712-1778), şi Immanuel Kant (1724–1804). “Contractul social” înseamnă la  John Rawls  o cooperare conştientă  între grupuri, prin negocieri pe un set de  valori  etice. Cursul profesorului John Rawls despre ‚teoria dreptăţii’  şi  distribuţia  bogăţiei a  influenţat  nu doar filosofia politică şi morală, ci şi gândirea economică. Regula economică simplă ne spune că  bogăţia  dintr -o  economie  nu reprezintă o cantitate fixă,  transmisă de la o perioadă la alta. Bogăţia poate mereu să fie creată, aceasta a fost experienţa ţărilor industrializate în ultimele două secole  şi jumătate. Altă regulă  de  tutorial economic ne învaţă că veniturile şi  bogăţia  nu  sunt   “distribuite”. Aceasta pentru că bogăţia nu este mai întâi creată, apoi distribuită. Cianotipul privind  posesia de bogăţie  spune că  veniturile persoanei şi bogăţia sunt create, şi iniţial deţinute legitim, posedate legitim, chiar de către persoana care creează acea bogăţie. Iar între  „crearea  de bogăţie” şi  „redistribuirea de bogăţie” există un conflict din punctul de vedere al justiţiei naturale. Prin impozitările pe care le impune  şi le percepe, statul asigură  principalul mecanism prin care se realizează „redistribuirea de bogăţie”. Cred sincer că  orice „redistribuire” de bogăţie înseamnă  furt camuflat, dar admit că acest conflict  între  „crearea  de bogăţie”  şi  „redistribuirea de bogăţie”  se poate aplana  recurgînd la „reguli de contrapartidă” (‚trade offs’) adecvate. Aş fi preferat sublinierea aspectelor rawlsiene în campania de educaţie civică în şcoli. Nu se întâmplă.  Cum reacţionează, la această criză autentică şi acută de educaţie civică,  instituţia cea mai competentă, şi cea mai avizată, --în principiu--,  asupra  abstracţiunilor aplicabile, anume Facultatea de Ştiinţe Politice a  Universităţii din Bucureşti ? În general, modelul fiducial lipseşte la ei. De ce ? Pentru că  aşa  a fost  concepută  Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti  de  către “ctitor” - profesorul universitar  Daniel Barbu.  În principiu, Facultatea „lui” de Ştiinţe Politice nu trebuie să propună modele fiduciale, soluţii înţelepte şi fezabile pentru România. Profesorul universitar  Daniel Barbu este cel mai proeminent reprezentant actual din “şcoala dâmboviţeană de politicianism”. Chiar şi  bloggerul observă :  “Mi-am dat seama de asta ascultînd un interviu pe Europa Cultural. Nu mai stiu cine [cu cine n.n.] dialoga, cred ca […] Daniel Barbu […].”  Mai departe, nu aş pronunţa afirmaţia riscată : “lui Daniel Barbu îi apartine descoperirea … [că] a disparut clasa muncitoare.” Nu “a dispărut”, ci a plecat în alte ţări. Totuşi,  formal a dispărut  conceptul de clasă socială, înlocuit cu triada noţională “grid-group-network”.Titus Filipas

*Bineînţeles, ideile lui Michael Thompson fac parte din Teoria culturală.

Titus Filipas

Deci azi sunt stresat rau de tot. Toata ziua m-a regulat lumea la cap cu facutul retelei si pusul internetului. Recunosc, acum realizez ca ma depaseste. Ce sa-i fac? Asta-i viata si in concluzie imi bag picioarele pentru ca nu-mi iese.

Dar, unde a inceput totul. Totul a inceput acum vreo 2 zile cand apare mama in Bucuresti "Pai sa-ti iei camera de filmat, sa-mi faci internetul. Miau! Miau! Miau! Miau!" (si nu ca n-o iubesc pe mama dar asa sunt mamele si uneori sunt fixiste ca doar sunt si ele femei). Fug eu repede, enervat si plictisit de atata mieunat si de la mama si de la tata, care logic ca tine cu mama, si iau cel mai ieftin router, care logic c-a fost 90 de lei si deci am dat mai toti banii mei pe o porcarie, aparent. Nu ca mi-ar fi pasat de ei pentru ca dincolo de toate tot ei imi dau alti bani dar ideea conteaza.

Iau eu routerul, il aduc acasa, iau si fire, leg totul, reusesc sa intru in router, dau sa-l setez si nu mere. Palpaie un cur rosu de beculet deasupra caruia scrie "Status" si cand termin de facut setarile imi zice ca un cablu nu e bagat si eu stau ca prostul si ma uit si tot imping mufele ca poate-poate nu s-o face vreo conexiune. Nimic!
Logic ca tot scandalul a ramas pe capul meu. "Pai cum nu poti TU care stai toata ziua la calculator?" "Pai nu poti tu ca nu stiu ce si bla bla bla". Nu pot ca na, nu merge cum ar trebui sa mearga si undeva e o buba pe care nu reusesc s-o dibuiesc iar cursuri de retelistica primara am facut in cls. a 5-a, da , ma repet, in CLS. A 5-A. Ca asa mi-au bagat si avionul asta de calculator pe gat. Al meu era prost, mergea ca moartea dar era al meu si-l foloseam la capacitate supra-maxima. Asta e asa bun ca mi-e si frica sa ma uit la el pentru ca nu stiu ce i se poate intampla.

In seara asta aflu cea mai mare chestie "Pana nu e gata internetul nu primesti nici o camera de filmat." Pai eu am vrut camera de filmat? Eu n-am mai zis ca vreau camera de filmat, decat in gluma si fara vreo dorinta reala, de vreo 2 ani. Mama s-a trezit ca vrea sa-mi cumpere camera de filmat. Eu traiesc fericit si fara, multumesc frumos.

Sincer, mie-mi pare bine ca n-am chef sa dau bani pe o chestie de care nu sunt sigur. Asta e, sincer mi s-a scos o piatra de pe suflet pentru ca si asa am avut probleme cu alegerea camerei "care s-o iau, de unde si cu cat?" "sa imi pun placa de captura, sa nu-mi pun?" si o alta mare gramada de intrebari pe care si le pune necunoscatorul cand ii este asezata in fata o astfel de alegere.

Eh, parca ma simt mai bine. Cred ca merg sa mai incerc odata sa fac setarile desi sunt sigur ca n-or sa mearga. Stiind ca n-or sa mearga o sa trec direct la palmuit routerul pentru ca na, doar sunt roman si daca ceva nu mere ii dau 2.

P.S. Pe deasupra ii dau mesaj aluia care mi-a adus calculatorul si ma suna si incepe sa ma balacareasca la telefon. "trebuia sa ma suni pe mine!" "ce ai facut?" "TRENDnet e prost!" "sa ti-o rezolvi singur" "vrei sa-ti iei camera?" "iti vand eu un canon." "ce-ti iei sonny ca nu conteaza decat la profesioniste, iti dau eu un canon." "ai mufa firewire". Logic ca nu l-am sunat pe el pentru ca mi-ar fi venit prin februarie, nu vreau canon din principiu si pe deasupra nici n-am mufa firewire asa ca tot pe el il sun sa se prezinte la mine cu placa de captura si sa mi-o monteze. Ca doar de aia lucreaza si e tare de gura la telefon.

Toti profesorii sa fie atenti la mine. Asta e cea mai buna metoda de a opri copiatul cu telefonul mobil. Pe piata au aparut niste aparate care bruiaza semnalul telefoanelor mobiile. Sunt asa numitele "phone jammers" care emit un semnal radio foarte puternic intrerupand practic orice convorbire telefonica pe mobil intr-o anumita raza. Pretul unui asemenea dispozitiv este de la 50$ pana la cateva sute in functie de performante.

Eu daca as fi profesor asta as face. As cumpara un aparat de bruiaj si l-as folosi in timpul examenelor.  Mai mult aparatele de bruiaj pot fi folosite cu succes in salile de cinematograf pentru a intrerupe conversatiile acelor nesimtiti ce nu au bunul simt sa isi opreasca telefoanele. De multe ori simteam nevoia sa le dau cu ceva in cap. Insa cu acest gadget placerea este mai mare. Stupidul se va holba indelung la telefonul fara semnal.  Tare, nu?

Mai multe cititi pe blogul de gadgeturi.