retele-de-medicamente « WordPress.com Tag Feed

Secretul retelei de medicamente

marelelupalb — Wed, 23 Apr 2008 12:18:22 +0000

Dupa ce, în urma investigaţiilor pe piaţa insulinei şi pe cea a produselor pentru dializã, Consiliul Concurenţei a sancţionat mai multe companii pentru încãlcarea prevederilor Legii concurenţei, antibioticele au intrat, saptamana trecuta, in atenţia Consiliului Concurenţei. Investigaţia a fost declanşată in urma unei sesizări făcute de unul din distribuitorii firmei Antibiotice Iasi. Pină acum, mai multe societăţi care activează pe piaţa antibioticelor au primit vizita inopinata a inspectorilor Consiliului Concurentei.

Vreau sa fie foarte clar: legea este facuta sa protejeje pe cine trebuie. Organele statului pot doar sa verifice clauzele contractuale intre producatori, intermediari si beneficiari. Organele statului, practic, nu au cum sa verifice toate dedesupturile.

Retelele de medicamente nu sunt facute pe baza de contract. Reteaua este una neoficiala si se face prin racolare cum am scris in Retelele de medicamente - nasterea. Baza de date a retelei se afla la centru si de fiecare data cand se comanda un produs, in functie de cine il comanda si de structura retelei, se ofera comisioane de la capul retelei in jos, pana la persoana care face comanda (iata de ce unele medicamente straine sunt mai scumpe de doua, trei, sau chiar de 100 de ori deat produsele romanest; diferenta de pret trebuie sa acopere atat transportul cat si comisioanele oamenilor din retea).

Repet: acesta retea nu exista oficial si nici nu cred ca cineva va putea sa demonstreze ca ea exista!!! O sansa ar fi, de exemplu, ca sa se organizeze flagranturi in famaci, iar cand farmacistul dezinformeaza sa fie tras la raspundere (vezi si asta).

Retelele de medicamente - nasterea

marelelupalb — Sun, 06 Apr 2008 13:04:09 +0000

Astazi am sa va zic cum s-au propagat retelele de medicamente.

Patronatele au organizat dineuri la care au invitat diversi medici, dar si persoane din cadrul ministerului sanatatii responsabile cu autorizarile de punere pe piata. Aici, invitatii respectivi au fost lingusiti si invitati sa recomande pacientilor produsele lor, promitanduli-se comisioane penru fiecare cutie vanduta. Deasemenea fiecare medic era momit sa ia legatura cu alti colegi pe care sa ii bage in retea.
Unii medici au acceptat. Asa se face ca, dupa autorizare, medicamentele respective au avut parte de o cerere semnificativa pe piata desi aveau un numar ridicat de contraindicatii si reactii adverse.
Au fost si produse pentru care nici nu a fost nevoie de toate autorizarile. S-a introdus o farama de "extract natural", iar produsul a fost distribuit ca supliment nutritiv, care desi nu trateaza, "poate ajuta 9 din 10 cazuri" (e un mod de exprimare, fireste).
Ulterior s-au bagat pe fir si farmacistii. Ei sunt usor de recunoscut. Atunci cand ceri un medicament romanesc care are un echivalent (de multe ori mai slab sau mai scump) din import ti se zice ca medicamentul romanesc nu se mai fabrica. In unele cazuri chiar si patronatele farmacistilor sunt implicate. Asa se face ca cum apare o reclama cu un nou producator, in unele farmacii produsele romanesti sunt prusc inlocuite cu produsele acelui producator strain.

Sper ca intr-o zi sa avem un ministru al sanatatii cu destul sange sa distruga acesti comercianti ai mortii.
cititi si Holocaustul din Sanatate si Dovada retelelor de medicamente.

O solutie pentru distrugerea retelelor de medicamente

marelelupalb — Sun, 30 Mar 2008 10:42:59 +0000

De cate ori nu s-a intamplat ca sa aflati ca spitalele au ramas cu bani necheltuiti in timp ce in depozitele spitalelor nu se gasesc produse sanitare extrem de necesare, dar care au adaosul comercial mic? De cate ori nu ati auzit ca spitalele au ramas cu bani necheltuiti dar ca nu au consumabile pentru diferite aparate medicale? De cate ori nu ati auzit de spitale care au depozitele pline cu medicamente care se folosesc rar si care au un adaos comercial mare, dar ca nu au medicamente intrebuintate mai des si care au un adaos comercial mic?

In toate cazurile de mai su vinovate sunt retelele de distributie care refuza sa distribuie produse cu adaos comercial mic. Acestea sustin ca au dreptul sa hotarasca ce produse se intermedieze. Bineinteles ca este mai profitabil pentru o retea de distributie sa aduca, intr-un pachet, cateva cuti cu medicamente cu adaos comercial mare si sa incaseze un cec cu multe zerouri, decat sa aduca un autotren plin cu produse cu adaos comercial mic si sa incaseze un cec mai subtire.

Ni se ascunde prin tacere ceva: in lumea capitalista clientul dicteaza. Asa ca ar trebui ca managerii spitalelor sa aiba curajul sa le ceara sa intermedieze si produse cu adaos comercial mic, iar daca nu doresc, sa se contracteze produsele necesare direct de la producatori, iar pentru transport sa se angajeze firme de transport si curieri din afara retelelor de distributie a produselor medicale. In fata unei asfel de masuri, sa vedeti cum distribuitorii vor fi deacord sa lucreze in slujba asiguratilor.

Lupta cu retelele de medicamente

marelelupalb — Sun, 30 Mar 2008 10:41:03 +0000

Nicolaescu a cerut ca directorii de spitale sa nu mai fie medici sau sa nu mai practice medicina. Aceasta masura viza ca contractele dintre distribuitori si spitale sa nu mai se faca intre reprezentantii distribuitorilor si directorii medici membri ai acelor retele (lucru care se intampla uneori). Dar acest lucru nu a fost suficient.

Nicolaescu a cerut ca medicii sa nu mai prescrie medicamente, ci sa prescrie substanta activa, urmand ca pacientul sa hotarasca ce medicament doreste. Aceasta masura, teoretic ar fi fost buna deoarece un pacient bine informat ar fi putut sa opteze pentru un produs optim. Deasemenea, aceasta masura ar fi produs si efecte negative deoarece unii ar fi optat in functie de pret sau de ambalaj sau dupa reclama. Din pacate Nicolaescu probabil ca nu stia ca din retele fac parte si farmacisti, astfel ca, cum spuneam si in Dovada retelelor de medicamente, pacienti au ajuns sa fie si mai manipulati.

Consiliul Concurenţei a amendat cu aproape 23 de milioane de euro patru firme din domeniul medical pentru "încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale" în ceea ce priveşte Programul Naţional pentru Diabet. Acest lucru a fost posibil deoareceera ceva la vedere.

Holocaustul din Sanatate

marelelupalb — Sun, 30 Mar 2008 10:34:26 +0000

Corporatiile din domeniul farmaceutic in goana pentru profit imediat in ultimi ani au inceput sa elimine de pe piata medicamentele ieftine si le inlocuiesc cu surogaturi mult mai scumpe. Astfel, propranololul, un medicament prescris frecvent pacientilor cu afectiuni cardiace, nu se mai gaseste in farmaciile din tara de mai bine de doua luni. O cutie de Propranolol cu 20 de comprimate costa numai 1 leu, pe cand un medicament de ultima generatie din aceeasi clasa costa de o suta cinzeci de ori mai scump - pretul ajunge pana la 150 de lei.

Reprezentantii Zentiva, compania care producea medicamentul, spun ca au luat decizia de a exclude produsul din motive interne. „A fost o decizie a fostei conduceri, luata inainte de preluarea Sicomed de catre Zentiva.”

Medicamentele-minune, nerentabile

02/08/2007 de Jurnalul National

Richard J. Roberts explică, intr-un interviu publicat in Lavanguardia din 27 iulie, semnat de Lluis Amiguet, de ce "Medicamentul care vindecă definitiv nu este rentabil".

Lluis Amiguet: Ce model de cercetare vi se pare cel mai eficient, cel al SUA sau cel european?
Richard J. Roberts: Este evident că modelul american, in care participă activ capitalul privat, este mult mai eficient. Puteţi lua ca exemplu progresul spectaculos al industriei informatice, unde este capitalul privat cel care finanţează cercetarea de bază şi cea aplicată, in ceea ce priveşte industria de sănătate, insă... Eu am rezerve.

Lluis Amiguet: Vă ascult.
Richard J. Roberts:Nu se poate ca cercetarea in domeniul sănătăţii umane să depindă numai de rentabilitatea economică. Ceea ce e bine din punctul de vedere al dividendelor nu este intotdeauna bine pentru oameni.

Lluis Amiguet: Explicaţi-ne.
Richard J. Roberts:Industria farmaceutică vrea să fie utilă pentru pieţele de capital...

Lluis Amiguet: Ca oricare altă industrie.
Richard J. Roberts:Da, dar aceasta nu este orice altă industrie: aici vorbim de sănătatea noastră şi de vieţile noastre, şi de cele ale fiilor noştri, şi ale milioanelor de oameni.

Lluis Amiguet: Dar, dacă sunt rentabile, se va realiza o cercetare mai bună.
Richard J. Roberts:Dacă te găndeşti doar la profit, nu te va mai preocupa să fii util oamenilor.

Lluis Amiguet: De exemplu...
Richard J. Roberts:Am dovezi că, in anumite cazuri, cercetătorii care depind de fonduri private ar fi putut descoperi medicamente foarte eficace, care ar fi pus capăt cu totul anumitor boli...

Lluis Amiguet: Şi de ce au renunţat la cercetări?
Richard J. Roberts:Pentru că producţia farmaceutică este mai degrabă interesată nu să vă vindece pe dumneavoastră, ci să vă ia mai mulţi bani, aşa că, dintr-o dată, cercetarea respectivă este deviată către descoperirea de medicamente care nu vă vindecă intru totul, ci doar cronicizează boala şi vă face să experimentaţi o imbunătăţire ce va dispărea din momentul in care nu mai luaţi medicamentul.

Lluis Amiguet: Este o acuzatie gravă.
Richard J. Roberts:Ei bine, este un lucru obişnuit ca firmele din industria de medicamente să fie interesate in linii de cercetare nu pentru a vindeca, ci pentru a croniciza durerile cu medicamente cronicizante mult mai rentabile decăt cele care vindecă o dată pentru totdeauna. Şi nu trebuie decăt să urmăriţi analiza financiară din industria farmaceutică pentru a verifica ceea ce spun.

Lluis Amiguet: Există dividende care ucid.
Richard J. Roberts:De asta vă spuneam că sănătatea nu poate fi o piaţă in plus şi nici nu poate fi inţeleasă doar ca un mijloc de a căştiga bani. Şi de aceea cred că in modelul european mixt, cu capital public şi privat, este mai puţin facil să se propage acest tip de abuzuri.

Lluis Amiguet: Un exemplu de astfel de abuzuri?
Richard J. Roberts:S-a renunţat la cercetarea pentru antibiotice, pentru că sunt prea eficiente şi vindecau complet. Şi, pentru că nu s-au produs noi antibiotice, microorganismele infecţioase au devenit rezistente, şi azi tuberculoza, care fusese invinsă cănd eram eu copil, reapare şi a ucis anul acesta peste un milion de oameni.

Lluis Amiguet: Nu imi vorbiţi de lumea a treia?
Richard J. Roberts:Acesta este un alt capitol trist: bolile din lumea a treia sunt prea puţin supuse cercetării, pentru că medicamentele care le-ar combate nu ar fi rentabile. Dar eu vă vorbesc de prima lume, a noastră: medicina care vindecă definitiv nu este rentabilă şi de aceea nu se fac cercetări in acest domeniu.

Lluis Amiguet: Politicienii nu intervin?
Richard J. Roberts:Nu vă faceţi iluzii: in acest sistem, politicienii sunt simpli angajaţi ai marilor capitaluri, care investesc atăt căt este nevoie pentru ca fiii lor să fie aleşi şi, dacă nu sunt aleşi, să ii cumpere pe cei care sunt.

Dovada retelelor de medicamente

marelelupalb — Sun, 30 Mar 2008 10:32:34 +0000

Daca mergeti si cereti de la farmacie Ulcoran vi se va zice ca nu se mai fabrica si vi se va recomanda Omez, cu toate ca Ulcoran inca se mai fabrica. Toti oamenii pe care i-am cunosc si care erau bolnavi de stomac si care folosau Omez au murit. Toti oamenii pe care ii cunosc si care au probleme cu stomacul si care consuma Ulcoran se simt din ce in ce mai bine.

Intrebare: de ce farmacisti le zic oamenilor ca Ulcoranul nu se mai fabrica?