Încep acum, în pragul campaniei electorale pentru alegerile locale, cu bătălia pentru Bucureşti atât datorită faptului că sunt interesat direct în calitatea mea de locuitor al capitalei, dar mai ales pentru că întotdeauna aici campania a avut rol de simbol.

Bucureştiul nu a avut primar în ultimele două decenii. Toţi cei care s-au perindat pe acest post în ultimele două decenii au avut prestaţii jalnice, nici măcar unul dintre ei nu a dovedit calităţi de gospodar.

Este vina în primul rând a unui electorat care nu a priceput că la locale contează omul, capacităţile sale organizatorico-administrative, partidul de provenienţă contând prea puţin. Pe de altă parte, vina este şi a partidelor care au reuşit să-şi dea cu stângul în dreptul vreme de mulţi ani promovând candidaţii doar pe principiul imaginii avute de aceştia. Nici la sectoare situaţia nu a stat altfel, dar lucrurile au început să se mişte, la sectoarele 2 şi 3 apărând Onţanu şi respectiv Negoiţă. Şi ei sunt contestaţi de mulţi, dar în mod cert au rezultate care se văd şi nu sunt de faţadă. Nu-l adaug aici şi pe Vanghelie preocupat excesiv doar de o anumită zonă electorală.

Anul 2008 aduce acelaşi tip de alegeri ca şi în trecut, dar probleme grave cu care a ajuns să se confrunte Bucureştiul determină electoratul să spună "aşa nu se mai poate". Avem practic doar 4 candidaţi cu şanse: Blaga, Diaconescu, Orban şi Oprescu.

Primul va fi împins înainte de partidul pe care îl reprezintă, dar tras în jos de faptul că se va afla între ciocan şi nicovală: va trebui să îşi precizeze poziţia faţă de "măreţele realizări" avute de Băsescu şi Videanu, dar şi să propună soluţii noi/idei efective pentru problemele stringente. Chiar şi la imagine va avea o problemă mare, mai mult ca sigur pierzând voturi pentru că şi-a făcut buletin de Bucureşti doar pentru a participa la locale, în plus nu cred că au fost uitat mandatul său de ministru.

Diaconescu şi Orban vin cu electoratul fidel al PSD şi respectiv PNL şi cam atât. Diaconescu a dovedit în scurta perioadă de prim-ministru interimar calităţi administrative, fiind lăudat la acea vreme inclusiv de reprezentanţii partidelor adverse. Este însă la fel de "moale" ca şi Geoană, total inadecvat pentru electoratul bucureştean. Orban a pierdut mult ca ministru, vremurile în care avea o imagine bună (era în Primărie) s-au dus de mult.

Surpriza a fost adusă de Oprescu. Am anticipat că sentinţa finală îi va permite aceasta, totul fiind - în opinia mea - o mişcare care a avut drept scop creşterea popularităţii sale. Modul în care s-a desfăşurat recursul mă face să cred că ideea a fost aceeaşi. De altfel, în sondajul Gallup stătea cel mai bine încă de acum două săptămâni, luând voturi de la electoratul tuturor partidelor. Aripa care-l sprijină pe Sorin Oprescu a jucat dur, scoţându-l din joc pe Vanghelie, dar nereuşind să-l impună pe doctor. O luptă internă din care nu avea de câştigat nimeni sau cel puţin nu PSD-ul. Grupul lui Geoană-Vanghelie se mulţumesc cu puţin, motivaţiile sunt probabil de altă natură (voi reveni asupra acestui aspect altă dată). Grupul Iliescu-Năstase este însă călit şi, fiind mai greu de mulţumit, aşteptările sunt altele după 3 ani de haos marca Geoană. Ca urmare au decis să joace totul pe o carte, încercând să împuşte doi iepuri dintr-un foc cu Oprescu  primar: recâştigarea partidului şi revenirea în prim-planul vieţii politice în dauna PD-L (a se citi Băsescu) - pentru că o victorie  în premieră pentru PSD la Bucureşti ar avea un impact puternic dacă ne gândim la alegerile generale din toamnă.

Trebuie să recunosc că în articolul de astăzi Ion Cristoiu este plauzibil, el avansând ideea că Sorin Oprescu este victima vechilor comunişti din PSD. Dacă are dreptate, întrebarea firească este: care din cele două tabere a fost la butoane?  Dacă discutăm pe principiile scenaritei româneşti, nu m-ar mira să aflăm că grupul Geoană a fost influenţat de "o idee nevinovată" venită din partea unui amic din PSD aripa Iliescu-Năstase.

Orice este posibil, cert însă este că domnul doctor participă cu şanse mari. Manevrând sau fiind manevrat, cert este că Sorin Oprescu este singurul care chiar poate face ceva la Bucureşti, "antecedentele" de la spitalele Elias şi Municipal fiind o carte de vizită de invidiat. Totodată el este singurul care poate beneficia de voturile celor nehotărâţi, a celor scârbiţi de clasa politică, dar - foarte important - poate aduce la vot electoratul care stă acasă, înclinând decisiv balanţa în favoarea sa.

Dacă nu va face vreo gafă majoră, Sorin Oprescu este deja în turul 2, fiind greu de crezut că se poate rezolva ecuaţia încă din rimul tur. Cu cine va concura în turul doi este marea întrebare a zilei. Ce poate aduce PD-L prin Blaga după mandatele Băsescu şi Videanu? Absolut nimic. Orban nu poate emite pretenţii de nicio natură că poate rezolva problemele de bază ale bucureşteanului - traficul şi parcările - atâta vreme cât la Transporturi nu a reuşit. Diaconescu nu poate intra în turul doi cu Oprescu, Bucureştiul fiind mereu fieful dreptei.

Sorin Oprescu se află astăzi în poll postion, are viteză superioară, iar demarajul este puternic. Cred că el va fi alesul Bucureştenilor de ziua copilului sau, cel târziu, pe 15 iunie. Acum depinde numai de el.

Di tiga TPS di sekitar kampung halaman saya semuanya dimenangkan pasangan HADE. Walaupun di tipi2 dan radio2 diperkirakan karena sosok DE nya itu yg telah populer, namun saya mah tetep percaya pada capability dari tim sukses yang berjuang tanpa kenal lelah "mempromosikan" pasangan ini, door-to-door, atau istilah kerennya direct selling. Di samping itu , ada program 1 Get 1, jadi satu orang anggota cukup mendapatkan 1 anggota saja untuk memilih pasangan HADE. Catat, semuanya tidak dikasih dana, kita orang-orang muda bergerak dengan Pake Kas Sendiri (PKS). Demi apa? Ya demi da'wah Islam dan perbaikan nasib bangsa. Dan sisanya adalah do'a para kader semua yang merupakan senjata ampuh umat Islam. Walaupun kalah, ya tak mengapa, tidak jadi sakit liver. Orang kita mah ikhlas karena Allah, pasti ada hikmah di balik itu semua. Dan ternyata, hasilnya menang tipis walaupun tidak diunggulkan atau dipandang sebelah mata sama kedua calon pasangan lain. Fenomenal sekali pilkada Jabar ini...!

Di balik kesuksesan Pilkada Jabar, ada banyak cerita tak sedap. Misalnya, data pemilih bener2 kacow. Ada yg ga dapet kartu pemilih sama sekali seperti sayah sama teteh sayah. Dan yg dapet pula, datanya super kacow, nama dan alamatnya bener tapi jenis kelamin sama tanggal lahirnya sakahayang. Walaupun begitu, saya masih bisa nyolok (istilah orang sunda untuk nyoblos) dengan menggunakan kartu pemilih orang lain yang orangnya sudah pindah (ga ada lagi di RT saya). Ya apa boleh di kata, ini bukan salah saya dan bukan salah PPS tapi salah KPUD-nya. Ya yang penting mah, yang berhak milih, punya hak suara.

Totuşi, cred că există o categorie de firme care beneficiază de nesfârşitele ambuteiaje: cele de telefonie mobilă. Remarcam astăzi în nesfârşita coadă de pe Str. Turda cum toţi şoferii din jurul meu purtau pe telefoanele mobile convorbiri nesfârşite.

Via Cristi Banu aflu de de două campanii la care subscriu: cea privind blocarea intersecţiilor şi cea privind rablele abandonate. Acestea sunt doar două din cauzele care produc nebunia din trafic din pricina şoferilor, dar cine ştie...poate ajută!

Israel adalah "negara" yang berdiri di atas puing-puing kehancuran Palestina. Bagi rakyat Palestina, berdirinya negara Israel dikenal dengan Hari Nakba. Saat itu, 18 April 1948, kelompok militan Zionis pimpinan Menachem Begin menangkapi dan mengusir sekitar 5.500 warga Palestina. Kemudian tanggal 22 April, kota Haifa jatuh ke tangan pasukan Zionis dan menyebabkan 70.000 rakyat Palestina mengungsi. Tanggal 25 April, pasukan Irgun membombardir fasilitas-fasilitas sipil di kota Jaffa, salah satu kota terbesar Palestina saat itu dan menyebabkan 750.000 warga Palestina meninggalkan kota tersebut.

Satu hari sebelum diumumkan pembentukan Israel, yaitu tanggal 14 Mei, kelompok militan Zionis berhasil mengepung Jaffa yang kala itu hanya dihuni oleh 4.500 warga Palestina, karena sebagaian besar warga lainnya sudah mengungsi. Di atas penderitaan dan kehancuran Palestina itulah, Israel menyatakan berdiri sebagai negara di atas tanah Palestina yang telah dirampasnya pada 15 Mei 1948.

Ternyata kelakuan anak tak jauh dari kelakuan babeh, di level kabupaten juga anak buahnya Urip melakukan hal yang sama. Jaksa di kabupaten bukanlah orang kaya tapi orang kecil. Alangkah menyedihkannya ketika melihat jaksa di kabupaten itu memeras orang kecil juga.

Ini namanya senasib tapi lu yang naggung

Kasihan banget Bapak sayah yang telah membangun sekolahnya dari dana "DAK" pusat. Di kala pembangunanya, banyak wartawan (bapak saya membedakan istilah "wartawan" dengan "jurnalis") yang datang menta duit. Tapi semuanya ditolak. Puncaknya adalah datang bosnya wartawan dengan perawakan seperti preman. Bapak saya bener2 ngga peduli. Bapak saya cerita, setengah jam face-to-face tidak ngobrol sama sekali hanya beradu pandangan (tapi bukan lagi adu "pakuat-kuat teu ngiceup"). Ke sananya ya... udah ketebak lah, wartawan tanpa surat kabar itu memeras Bapak saya. Tapi ditolak mentah2. Kacian deh lu wartawan preman. Mendengar kisah itu, saya bangga sekali memiliki Bapak dengan integritas tinggi dan penuh dengan dignity.

Ya dengan senang saya mengantarkan Bapak ke proyek pembangunan sekolahnya untuk meninjau perkembangan,  karena ketika itu Bapak saya baru tabarakan motor dengan patah tulang pundak kiri dan belah tempurung lutut kanan. Saya disuruh membuat "gambar hidup" (ini istilah Bapak saya untuk Movie) progress pembangunan sekolahnya dari waktu ke waktu, dan nantinya dibakar dalam bentuk DVD. Ini dilakukan untuk laporan pertanggung jawaban kelak kalau ada yang nuduh macam-macam.

Nah ketika yang datang adalah jurnalis, Bapak saya menyambutnya dengan hangat dan menjawab pertanyaan2nya dengan jelas. Sampai sebelum pulang, jurnalis itu bilang bahwa sekolah yang Bapak saya bangun itu bagus banget. al-Hamdulillaah. Bangga kali Bapakku dibuatnya.

Suatu hari datang surat dari Kejaksaan meminta Bapak saya mempertanggunjawabkan keuangannya. Bapak saya bener2 positif menyambut itu, karena apa? Karena sekolah Bapak saya menjadi teladan untuk pembangunan sekolah entah se-Kabupaten atau Nasional. Ternyata fakta bicara lain di panggilan yang ketiga, ooo sayang disayang, Jaksanya ngaku pengen duit. Bapak saya kesel, kenapa ngga bilang dari awal. Ngabisin enerhi aja.... Akhirnya saya kecewa dengan keputusan Bapak saya yang ngasih duit ke itu jaksa.... Pembicaraan mengenai pembangunan sekolah terhenti sampai di situ dan saya tidak mau lagi membicarakan itu dengan Bapak saya. "Gambar hidup" itu menjadi tidak berguna dihadapan syetan berwujud manusia si Jaksa keparat laknatullahu 'alaih itu.

Ya sekarang mah saya cuma bisa mendo'akan ka kabeh Jaksa di Indonesia sing areling. Tapi mun teu eling-eling wae dido'akeun ku abdi sing aredan bin gelo bin sinting. Amiin.

Makanya hasil penelitian menunjukkan angka fastastis bahwa ada 70% rakyat AS yang tidak percaya sama medianya sendiri (sumber: www.hidayatullah.com). Mereka memilih untuk baca berita di internet aja kalee.... Ternyata tidak seperti dugaanku, rakyat AS banyak juga yg ga bisa dibodohi oleh para zionis laknatullahu 'alaih.

Stimate d-le pres. Emil CONSTANTINESCU,

Ideea resuscitarii "polului de dreapta" in perspectiva campaniilor electorale din acest an este cat se poate de binevenita in directia clarificarii pozitiilor doctrinare de pe scena politica romaneasca, dar dupa cum probabil ati cuantificat si dvs. comporta niste riscuri "colaterale" serioase.

PNL-ul mi se pare cel mai indicat partid pentru asociere si poate unicul daca doriti eficienta si nu numai un act formal. Trecand peste faptul ca de fapt liberalismul este un curent doctrinar de stanga, cum in societatea romaneasca conduc legile bunului plac si mediocritatea nu vad aici un fapt insurmontabil...

PNTCD-ul desi este cel mai atasat valorilor dreptei autentice, organizational este agonic, interesele meschine din interior si exterior condamnandu-l la imobilitate si la un statut neonorat  de vesnica speranta. In aceste conditii, prin haosul ce l-ar putea transplanta actului de management in constructia polului de dreapta, ma determina sa-i consider o adevarata piatra de moara de gatul celorlalti.

PC-ul este cu adevarat cel mai impostor partid de pe scena politica, fiind lipsit de cele mai elementare scrupule in a-si canibaliza ori parazita pana la exitus "organismele gazda". Le cunosc indeaproape manierele lovindu-ma de "competenta" lor intr-o trecuta campanie electorala, studiul de caz facandu-l pe o anume ipochimena Gratiela Iordache, pe un anume motan Felix si pe un parlamentar traseist notoriu (patronul Modena) din Cluj.. Cal troian este putin spus in legatura cu ce bucurii v-ar rezerva aceasta colaborare...

Actiunea Populara condusa de dvs. beneficiaza de un aprioric capital de simpatie, nefiind pana acum compromisa de politichia de balta damboviteana, dar pe de alta parte faptul ca organizatia nu este suficient de rulata se transforma intr-un handicap de imagine in ochii tertilor, ceea ce va indreptatii "abilii" sa va negocieze un statut inferior si doar de complezenta in pol. De aceea consider mai putin indicata o dizolvare AC in PNL, cel putin nu acum cand urmeaza decontul electoral pentru guvernarea mascata "DA"...

In concluzie va sugerez sa acceptati constructia exclusiv daca vi se acorda statutul de lider sau co-lider, dvs. fiind capabil, din cate cunosc personal, ca avand lectia invatata din greselile trecutului sa oferiti o alternativa autentica si de succes.

Ratiunea acestei scrisori deschise este una pur altruista si patriotica, in care oameni de bun simtz neimplicati activ in politica, chiar daca de alte simpatii doctrinare decat cele tratate mai sus incearca sa se implice in reforma, disciplinarea si modernizarea clasei politice romanesti.

Cu stima,

Dr.SorinPLATON

-actuala forma a legii este praf in ochi, 80% din "situatie"ramanand cum a fost si pana acum.

-tergiversarea de cateva luni a votarii legii a reprezentat de fapt timpul necesar gasirii din partea politicienilor a unei solutii de genul "cum putem face ceva care sa nu schimbe cu nimic fondul problemei" (adica o forma fara fond)

-unul din efectele perverse ale legii este ca se numeste "uninominal" si ca va dovedi ca este incapabil sa reformeze clasa politica in actuala forma (ma rog, in asociere si cu alte conjuncturi si legi, cum ar fi legea controlului averilor ilicite, plus ceva vointa politica...) si va fi facut raspunzator de ineficienta sa prin blam public...ceea ce se si doreste de fapt de catre initiatori.

-prevederile legii sunt asa de stufoase incat chiar si initiatorii sunt in dificultate in a o demonstra si expune; de fapt pervers si indirect se solicita permanentizarea corpurile initiatorilor in calitate de experti si "traducatori"...

-prin aceasta lege vor avea sansa sa acceada in politica cel mult 10% oameni noi, din care va trebui sa scadem o masa de manevra de circa 80% (8 din 10) ce vor fi "persoanalitati" de gen Adi de la Valcea ...Asadar vor ramane circa 2% oameni noi, ce speram sa fie suficient de abili sa lupte cu Gholiat.

-ONG Cafeneaua Politica si CentrulReflectiePoliticaStrategica au propus cu circa un an in urma, pe vremea cand initiatorii actualei legi "bateau mingea pe maidan" in sensul ca deabia buchiseau alfabetul sistemelor mondiale de vot, un sistem de vot uninominal simplu, clar si concis care ar putea fi rezumat prin: 1.Partidele (prin lege) sunt obligate sa desfasoare alegeri dupa un criteriu de eligibiliate comun acceptat; 2.Alegerile interne (partide) vor contribui la alcatuirea unor liste zonale si nationale fezabile; 3.Cei de pe liste isi vor face individual campanie in solidar cu partidul (independentii pe cont propriu); 4.Alegatorii vor pune numele de pe lista in ordinea de eligibilitate dorita.

-avantajele sistemului propus de noi: a.Clar, simplu, concis, inteligibil, transparent; b.Se aloca o responsabilitate cel putin egala pentru delegatii (alegatorii) din interiorul partidelor ceea ce va duce la eliminarea blaturilor patronate de "baronii locali"; c.Va creste gradul de responsabilizare a alesilor; d.Scade gradul de maleficitate si ocultism a partidelor (a statelor in stat).

-Evident ca daca nu ai in spate vreun Soros, vreun Patriciu, vreun baronet cat de mic si ogarlit, niscaiva foste sau actuale servicii de informatii, ori protectori in administratia publica centrala sau locala, orice initiativa foarte buna de interes public se transforma intr-un atonic cant de lebada...

-La vremea respectiva am inaintat proiectul catre lideri din unele partide, catre presa centrala si zonala...dar din joben de prestidigitator de carton a iesit actualul "uninominal" defect... De ce defect? Veti vedea curand!

1= 

In paralel "zona" era animata de un curent embrionar bolsevic de revolta in randul muncitorilor de la caile ferate la adresa "explotatorilor cranceni" (in acceptiunea lor, Tzarul si ...Dumnezeu), frenezia si isteria agitatorilor transbordand tertzii la fel de nemultumiti, confuzionand rationalitatea unor astfel de demersuri si determind in haosul si valtoarea evenimentelor reactii contrastante. Astfel Stalin simtii si dansul nevoia de sange si iesi in fata muncitorilor cu mana ridicata in sus, amenintator, blestemandu-i "cucernic" pentru "ipocrizia initiativei"...

Care ar putea fi concluzia si invatamintele unui astfel de comportament, a atitudinii unui om ce in final isi va permuta cu 180 de grade fara nici o remuscare constiinta, ajungand sa conduca pe cei ce-i afurisea oarecand cu atat patima (clasa muncitoare) nu sunt greu de sesizat. Intr-o lume fara aplecare solida pe principii, unde domnesc de regula legile junglei, respectiv domnia bunului plac, o lume in care albul poate fi tradus ca negru si viceversa doar printr-o simpla miscare perversa de condei, nimic nu pare ca ar fi prea mult in fatalismul suferintelor alocate de soarta claselor defavorizate.

In existenta ei lumea si-a experimentat mai toate formele teoretic posibile de conduita si manageriere statala, reprezentantii tuturor categoriilor si claselor sociale alternand pe rand la pupitrele de comanda (de la aristocratie si pana la muncitorime), dar starea de echitate si echilibru nu a reusit niciodata sa se instaureze in societate.

Lumea a fost creata sau s-a creat singura la un mod defect, fericirea fiind un concept iluzoriu definit ca o pauza intre doua suferinte succesive si nu ca pe o constanta, cum ar fi firesc si de bun simt...

1=

Nah loh! Bisa dihukum mati lo sama setan Olmert.

Yahudi...yahudi... aya wae maneh teh siah... Digegel siah ku aing... Wuff....!

Acest material este facut din pozitia mea de om funciar dedicat stangii europene, cu dedicatie campaniilor electorale ce se apropie.

Politica romaneasca a devenit un loc al faradelegii. A vorbi in lumea politica despre cinste si principii a devenit o gluma proasta. Actuala clasa politica a dovedit incapacitate, rea vointa in administrarea treburilor publice si a inselat definitiv increderea oamenilor. Un viitor sanatos pentru Romania va fi construit doar de o clasa politica noua (pentru inceput cu referire la stanga romaneasca), necompromisa de coruptia si minciuna tranzitiei. Piatra de temelie a acestui viitor o poate reprezenta acest "Cod de conduita". Acesta presupune o asumare din partea subiectului politic a unui set comun de valori cu societatea de unde provine si pe care o reprezinta.

COD DE CONDUITA pentru un politician social-democrat autentic

1.“Nimeni nu este mai presus de lege“,

2.“Respecta-ti misiunea“,

3.“Sa nu minti“,

4.“Sa nu furi“,

5.“Sa nu uiti de unde ai plecat“,

6.“Sa pastrezi legatura cu oamenii“,

7.“Sa nu tradezi increderea alegatorilor“,

8.“Sa nu incerci sa faci niciodata lucrurile la care nu te pricepi“,

9.“Sa nu te ascunzi de judecata publica“,

10.“Sa fii consecvent principiilor politice“,

11."Sa nu fii arogant",

12."Sa-ti impui austeritate si modestie"

13."Sa fii in slujba cetatenilor si a dreptatii",

14."Sa fii campion in lupta cu inechitatea sociala",

15."Sa dai primul exemplu faptic in initiativele ce le amorsezi",

16."Promoveaza altruismul si egalitatea de sanse",

17." Sa fii un reper moral si de corectitudine pentru mari mase de oameni",

18."Sa pui interesul cetateanului desupra propriului interes",

19."Sa nu fii patron de firme",

20."Sa traiesti exclusiv de pe urma meseriei (salariului) de politician"

21."Sa nu corupi si sa nu te lasi corupt",

22."Sa nu ai in proprietate si sa nu folosesti obiecte de lux",

23."Sa mergi la locul de munca cu bicicleta sau cu transportul in comun",

24."Sa fii afabil si punctual",

25."Sa faci opere de caritate publica din averea personala".

1=

Producătorul german de componente pentru motoare Kolbenschmidt Pierburg (KSPG) va investi în Parcul Industrial Dej (tot judeţul Cluj!) circa 100-120 milioane de euro unde vor produce blocuri motoare pentru constructorii Porsche şi Mercedes. Şi să nu uităm că Trelleborg şi ACE-Fujikura se află deja acolo.

Acum, aceaşi zonă esti vizată şi de Daimler, care analizează oportunitatea deschiderii unei fabrici care să producă modelele Mercedes A-Klasse şi B-Klasse, alternativa poloneză Wroclaw fiind dezavantajată de nivelul salarial mai ridicat, dar câştigând la capitolul infrastructură. Investiţia este estimată la circa 400 milioane euro.

Sunt prezente în România numeroase firme germane în domenii variate de activitate în care deţin poziţii importante: asigurări (Allianz), energie (E.ON), retail (grupul Metro, inclusiv diviziile Praktiker şi Real, Rewe cu Selgros, Plus), anvelope (Continental), industria alimentară (Dr. Oetker),etc. Germania se află pe locurile 3-4 în topul investitorilor străini (la egalitate cu Franţa, dar după Olanda şi Austria), dar într-un astfel de ritm investiţional devine posibilă avansarea în top.

La începutul anului, Viorel Gavrea, directorul Tetarom, declara public că investitori foarte serioşi şi-au manifestat intenţia de a investi în parcul industrial, ceea ce a dus la creşterea cererii de la 500 la 700 hectare, motiv pentru care a cerut teren în plus pentru extinderea Tetarom III.

Clujul tinde să devină un „El Dorado" pentru investitorii străini, tocmai pentru că acolo au fost canalizate eforturi importante pentru atragerea unor companii importante. Tipic românesc, au apărut vocile contestatoare şi invidia. Mult mai indicat ar fi ca aceştia să îşi concentreze energia în sens pozitiv, găsind soluţii pentru copierea fenomenului în zone slab industrializate şi/sau cu şomaj mai ridicat (Mehedinţi, Gorj, Vaslui, Botoşani, etc.).

Crearea condiţiilor necesare extinderii investiţiilor direct productive într-un ritm susţinut este imperios necesară, iar aici autorităţile centrale şi locale trebuie să încerce să găsească un numitor comun indiferent de culoarea politică, grupuri de intere sau altceva, altfel Clujul va fi doar o excepţie care întăreşte regula şi atunci vom recunoşte şi la noi destui care nu ştiu să piardă. În fapt, am pierde toţi, ca dovadă - o scurtă privire aruncată pe nivelul deficitului de cont curent.

Planuri de viitor

Evenimentele legate de relocarea fabricii Nokia de la Bochum la Jucu ne-a deschis porţile unor interesante paralele între Germania şi România. Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, ci să ne gândim putem fructifica oportunităţile ivite tocmai pentru a micşora cât mai rapid decalajul de trei decenii care ne separă. Ritmul de creştere economică ne dă speranţe nouă, nu lor.

În România deja se vorbeşte de un deficit de forţă de muncă - fenomen parţial adevărat pentru anumite posturi - , ridicându-se problema readucerii în ţară a cât mai multor români plecaţi, în acest sens fiind organizat la sfârşitul lunii februarie un târg la Roma. Acesta este doar un mic pas, dar urmat de alţii se pot rezolva dintr-un foc atât probleme de ordin economic, cât şi cele de ordin social, acestea din urmă căpătând un trend tot mai dramatic. Sigur, există şi alternativa importului de forţă de muncă, cu avantaje şi dezavantaje. Lucrurile trebuie cântărite cu grijă, pentru a nu regreta mai târziu...şi nu doar din punct de vedere economic.

În timp ce la Roma se desfăşura târgul de forţă de muncă, în Germania se anunţa intenţia Siemens de a concedia aproximativ 3.000 de angajaţi din divizia de telecomunicaţii SEN (Siemens Enterprise Networks). Tot în februarie, Airbus a anunţat că doreşte accelerarea procesului de restructurare în Germania, preţul fiind 3.100 locuri de muncă, iar Continental va disponibiliza 2.000 de oameni.

Conform Oficiului federal de statistica al Germaniei (Destatis), 18% din companiile care au peste 100 de angajaţi au transferat o parte a activităţii în străinătate sau urmează să o facă în scurt timp. Destinaţiile favorite sunt  cele 12 state care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 şi 2007, pentru care au optat 60% dintre aceste companii. Pe locul 2 se află, firesc?!, China. Destatis precizează că impactul acestor relocări în perioada 2001-2006 este concedierea a circa 188.000 de oameni şi crearea a 105.000 noi locuri de muncă.

Şi atunci pentru ce face s-a făcut atâta tevatură în Germania? O variantă poate fi aceea de a umbri concedierea a 3.500-4.000 de angajaţi (din totalul de 5.200) la Forest în Belgia, ca urmare a închiderii fabricii Volkswagen în care se fabrica modelul Golf. Altă varinată - pentru a primii de la Comisia Europeană subvenţii de milioane de euro pentru proiecte în sprijinul lucrătorilor disponibilizaţi, aşa cum s-a întâmplat anul trecut când Germania a primit 12,8 milioane euro pentru cei 3.300 de disponibilizaţi ca urmare a vânzării a două uzine Siemens către compania taiwaneză BenQ. Răspuns corect: ambele variante de mai sus.

Referitor la Consiliul National PSD, surprinzator mi-am formulat o parere pozitiva. Il consider primul semn de revenire a pacientului la viata dupa o lunga agonie, o trezire in definitiv. Diferenta notabila fata de alte pusee de "reverie" din trecut este ca acum evolutia evenimentelor a fost dialectica, logica, de un firesc deazarmant. A fost o demonstratie ca orice constructie si motivatie pozitiva, pana intr-un ipotetic final gaseste calea de a erupe la suprafata oricat de bine sigilate ar fi canalele de comunicatie din interior sau cu exteriorul. Consider ca haosul, degringolada si "predestinarea" cu iz mortuar a fost depasita.

De notat este nu atat clasicizata vivacitate si prospetime intelectuala a d-lui senator ILIESCU, cat faptul ca d-ul deputat Adrian NASTASE a revenit cu tema invatata, constient si hotarat ca pe forma si fond sa nu-si repete greselile din trecut. Din analiza interventiilor domniilor lor in mass-media, a celor de pe blogurile personale, din discutiile directe/indirecte (mail) am inteles ca personalitatea politica a dansilor a suferit o puternica metamorfoza. Dansii probabil au inteles ca trebuie sa evolueze odata cu societatea, cu noile sale provocari si asteptari. Foarte important a fost mesajul din Cons.Nat. ca renasterea unui mangeriat-leader-ship nu se face in dauna altora (competitoare sau emergente) ci ca se doreste o strangere a randurilor, fiecare gasindu-si locul in actul decizional si de proiectie, exclusiv prin competenta si nu ca si pana acum prin segregari sectare.

Foarte important pentru miscarea stangista din Romania este ca la propria sa autocritica PSD-ul s-a clarificat de inconsistenta pozitiei sale de stanga din trecutul recent si ca este nevoie de o rapida si temeinica repozitionare strategica, electoratul traditional, clasele paupere si defavorizate (vorbind in termeni clasici) cerand acest lucru cu insistenta si disperare.

Referitor la PDL sau PLD (tot aia..), lucrurile stau mai simplu. PDL este continuatorul tarelor morale, principiale si civice ale fostului PSD (de dinaintea modernizarii-reformei), ori altfel cum s-ar putea interpreta/traduce in termeni de larga acceptiune impostura, nepotismul, oportunismul "generatiei asteptate" (organizatia de tineret PDL), cea care a ales cea mai penibila si jenanta slugarnicie promovand instaurarea dinastiei BASESCU (Elena BASESCU...), in dauna competitiei de valori si competente.

Toate subiectele identificate de alianta DA ca defecte majore ale fostei guvernari PSD, continuatorii sai de acum (PNL, PDL) le traiesc si experimenteaza "pana in plasele", de unde si confirmarea supozitiei mele din acea perioada (precedentele alegeri generale-prezidentiale) cum ca "politrucul popular politicianist" este un fenomen de masa in partide, cu dedicatie exclusivista catre conjuratia PDL-PNL, membrii acestora necombatand politic din drag de principii si doctrina, din grija pentru marea masa de cetateni carora le reprezinta interesele, ci exclusiv dintr-o simpla si descalificanta dorinta de parvenire, de a inlocui "tinta" cu propria persoana, pentru ca mai apoi sa-i experimenteze egotic beneficiile...

1=

Imi aduc aminte de tensiune mocnita din aer in preajma evenimentelor sangeroase ce au urmat. Toata lumea simtea ceva ce nu-si putea traduce in cuvinte. Sa fi fost efectele fizice ale razboiului electronic de influientare si conditionare a psihicului individual si colectiv despre care s-au tot batut apropouri ulterior (?), nu stiu...Stiu doar ca exista senzatia palpabila ca ceva este pe cale sa se intample in orice moment si asta inca din primele zile ale lunii decembrie.

Imi aduc aminte ca surprinzator pentru mine atunci, cresterea tempoului mesajelor si indemnurilor subliminale venite via radio Europa Libera. Efectiv, neantrenat in fineturi din astea mass-manipulatorii simteai cum iti crestea tensiunea, motivatia si determinarea de la un moment la altul. Fluviul de cuvinte magistru mestesugite se cuantificau din ureche direct in hormoni si mediatori umorali de actiune fara a mai fi trecuti prin filtrul intelectului... Ce mai, eu ca si multi altii dintre dvs. am fost participanti involuntari intr-un experiment "in vivo" pe post de cobai bipezi...

Imi aduc aminte de multitudinea de indemnuri colegiale-interumane-fratesti ce veneau spre noi din intreaga lume "civilizata", atat vestica cat si estica (fostul bloc comunist). "Haideti, ce mai stati? Terminati-o cu dictatorii! Veniti cu noi ca va asteptam cu sufletul la gura sa ne reintregim sfartecata Europa!" "Haideti ca va venit si voua timpul sa traiti, ca suficient ati suferit!" pareau sa transmita subliminal casandrele mondiale... De ce Casandre?...Pai sa vedeti .... imediat ce s-a dat semnalul revoltei si s-a constatat ireversibilitatea regimului dictatorial comunist roman, vreme de un deceniu si ceva s-a produs o mare schimbare la fatza la toti suporterii renasterii noastre libere...Dupa ce ca am avut singura trecere mediata de sange nevinovat din tot blocul comunsit, dupa ce ca buni-rai i-au asasinat emanatii revolutiei pe dictatori de sarbatorile noastre religioase ...brusc si inexplicabil intreg occidentul, ca la comanda ne-au trecut, liberi fiind, la index, ei apoi incepand sarabanda distrugerii imaginii si prestantei noii Romanii in lume, cu filmari vinovate despre handicapati, despre cruzimea romaneasca fata de minoritari, despre conflicte interetnice medievaliste, despre hotii si furturi, despre primitivism daco-roman...despre toate relele din lume...de parca s-ar fi dorit ingroparea noastra din fasha...iar in paralel mecanismele financiar-economice mondiale ne penalizau si ne impovarau cu conditii inrobitoare demne de cel mai negru trecut colonial african...

Imi aduc aminte, ca atunci am inceput sa ne trezim din naivitatea si infantilitatea noastra, crescuta angelic prin izolare...atunci am descoperit cu adevarat pentru prima data fatza... diavolului....

1=

Politica occidentala a suprimat din prea multa fixatie tipicarista si un istoric de nobil arogant filonul omului politic de stat. Au supravietuit, sau mai degraba au sublimat cu totii in ceea ce s-ar putea numi generic "birocratie convertita la politica", respectiv oameni de cariera din cercurile mai mult sau mai putin apropiate puterii, recrutati in cadrul programului permanent de reforma a propriului mecanism politic si head hunting.

Chelului (Romaniei) exact tichia de margaritar (constructia unei case incepand direct cu acoperisul, chiar daca acesta este din inlocuitori) ii lipseste in acest moment pentru a-si definitiva o linie cu identitate programatica proprie... Romaniei exact popularea cu birocrati a prezentului sa politic mediocru semidoct si corupt ii lipseste pentru a-si condamna din start si macar iluzia de autosalvgardare...

Romaniei ii lipseste viziunea si omul de stat vizionar. Omul de stat nu mai exista pe plaiurile mioritice de pe vremea lui Burebista, in schimb suntem in preaplin de oameni politici, oameni tranzactionabili, mai ponderati in credintele lor, firavi in curaj, oameni pentru care politica este "prudenta si practicalitate".

In antiteza cu neexistentul om de stat ce are o proiectie pe termen lung, are un tel, un plan de perspectiva si strategii pentru aplicarea planului, oamenii politici sunt coplesiti de "meandrele concretului", gandesc si actioneaza exclusiv pentru termene imediate, fiind incapabili sa spuna cum va arata tara lor maine sau poimaine, sfarsind prin a crede ca in asta consta politica, adica in capacitatea lor de mishmasheala cat mai performanta in interes exclusiv egotic sau de casta.

In aceste conditii, ideiile politice devin tot mai amorfe, iar idealurile devin utopice, electoratul implacabil transcendand spre indiferenta, neimplicare si pasivitate non combativa vis a vis de actul politic.

 1=