Am oprit în Târgu Jiu la un magazin măricel cu articole vestimentare. Întrebând vânzătoarea unde au şosetele, ni se raspunde : " Luaţi din CAZAN ! "

Nedumerit, Dir. Gen. i se adresează în şoaptă : " Domnişoară, noi vrem şosete...nu ţuică ! "

Încurcată, tânăra făcu ochii cât cepele; se uită la coşul mare cu şosete( cazan pe limba ei ), ne măsoară pe amândoi din priviri şi începe să roşească. Eu mă piţigam de mama focului şi mă muşcam de limbă încercând să nu pufnesc în râs.

Într-un final aleg 2-3 perechi şi le duc la casă. Plătesc şi-i zic să păstreze restul, mulţumindu-i pentru amabilitate în drum spre uşă.

Morala ? Dacă ai un Dir. Gen. pus pe glume, fă cumpărături singur. Nu de alta, dar s-ar putea să nu găseşti şosete ! :)

De-aia nici nu mi-am mai cumparat apa la serviciu de vreo doua zile. Mi-a fost cam sete, ce-i drept, dar uite, acum am ajuns sa scriu pe blog. Aha! Deci Q.E.D.* cum zic matematicienii, sigur ieseau noaptea cand imi lasam laptopul la serviciu si-mi puneau ceva in sticla de apa de linga birou.

(* asta insemnind, in limbaj modern de pustan de 15 ani, Qlar si Evi'dent, Duh! sau, daca va place mai mult, am inteles ca se foloseste si sub forma C.Q.F.D,  sau W.Z.B.W, sau, poate cel mai simplu, ὅπερ ἔδει δεῖξαι, asa cum spunea si Arhimede, dragul de el... sau sa fi fost Euclid?)

Ei, dar nu pot fi sigura ca e de la apa: poate fi si de la faptul ca am ajuns la data curenta. Stiti cum e cu benzile desenate? Au prostul obicei sa se mai si termine si sa trebuiasca sa astepti pina cand autorul mai adauga una pe site. Si majoritatea autorilor le dau asa, cu tzaraita, una azi, alta peste 2-3 zile, mai trece o saptamina... Asta dupa ce am citit toata arhiva din 2002 incoace in 3 zile. Acum eu ce fac, trebuie sa astept urmatoarul episod, nu? Care e problema aici? Ca asteptind urmatorul episod mai incep o banda desenata. Sau doua. (ca diabolicele benzi desenate au linkuri si reclame la alte benzi desenate) Si cand ajung si cu astea la zi... Stiti cum se face bulgarele de zapada, daca-i dai drumul sa se rostogoleasca de sus? De ajunge de la un bulgaras normal, cat pumnul, la unul cat casa? Cam asa si cu problema mea cu benzile desenate!

Si.. cam asa mi-am petrecut timpul la serviciu, cand nu aveam treaba. Iar acasa... pai acasa nu mi-am mai carat laptopul, fiindca oricum nu ajungeam sa-l deschid. Intre jucat cu pixica, mincat, pus poze in albume, citit Jules Verne si vazut doua sezoane de Dr. House, nu prea am mai avut timp de nimic. A, ba da, a mai fost un weekend la nunta, la munte, unde am dansat jumatate de noapte si jumatatea cealalta a fost muzica populara. Nu stiu ce-a fost cu Umf de care de obicei trag eu sa danseze, dar acum n-a stat locului o clipa. Bine ca umf nu vrea sa joace hore si sirbe. Inca. De fapt, ce spun eu, ca s-a prins si intr-o hora. Din proprie initiativa. Hmmm... acum daca ma gandesc mai bine... cred ca i-a pus si lui cineva ceva in apa! Ia sa vedem cum se comporta la urmatoarea nunta, duminica asta. Poate am noroc si a ramas asa, dantzuitor. :D Stiti cum zic unii, cand te strimbi, ca daca o mai faci mult, ramai asa? ;) Asa o fi si cu dansul? Sau o fi de la camasa neagra? Am auzit eu ca s-au facut si cantece despre camasa asta... Trebuie ca are ceva calitati speciale, nu?

Am bagat-o la spalat ieri si am decis ca se imbraca tot cu ea si duminica la nunta. Daca nu era nimic in apa si era de la camasa? Mai bine sa nu risc. Vreau sa dansez mult si duminica asta. De fapt, se prea poate sa fie o camasa magica. Am constatat ca nu s-a sifonat la spalat. Minunata camasa asta. Unde gasesc mai multe ca ea? Camasi magice si negre despre care se scriu cantece... O fi vreun raion in Carrefour?

Vorbind de haine magice, stiti vreun cantec, legenda, poveste, poem, orice, care vorbeste de niste sosete roz? Or avea si ele vreo insusire? Nu de alta, dar nu-mi vine sa cred ca au aparut asa, din senin, fara sa aiba nici un sens. Unde ieri era o pereche de sosete albe umficesti, acum atirna pe sirma o pereche de sosete roz. L-am intrebat pe Umf daca are un costumas de zina capsunica, sau ceva la care sa potriveasca sosetele roz si mi-a spus, sigur pe el, ca el n-are sosete roz. Auzi la el! Bineinteles, voia sa spuna ca nu avea sosete roz. Acum s-a remediat aceasta lipsa din garderoba lui. El spune ca explicatia ar fi una simpla, anume ca ar fi pus ceva grena in masina, cu rufele albe, dar eu sunt sigura ca exista un scop maret in aparitia sosetelor roz, asa ca voi continua sa caut intre basme si legende, sa vad unde gasesc vreo mentiune despre puterile lor.

Despre ce mai ziceam ca vorbesc? Despre frig si vopsea verde A, si varsovia. Se potrivesc astea trei. Doua incep cu "v" si a treia e peste tot. Adica si inauntru, si afara, numai sub plapuma scap de frig. Sunt 19,3 grade acum in casa. Asta intr-o garsoniera bine izolata unde iarna sunt 27-28 de grade, de obicei. Acum este gerul de pe lume. Si nici afara nu mi-e rusine. De doua saptamani tot ma intreb daca maine va ninge. Fix acum doua saptamani, daca nu ma lasa memoria, au fost 34 de grade. De atunci soarele face greva si frigul e la putere. Si ca sa pun bomboana pe coliva, maine ma duc si mai la nord: la Varsovia. Oare... se poate ca, prin absurd, sa fie acolo mai cald? Oricum, nu mizez pe asta :) Imi iau geaca de iarna la mine.

De vopseaua verde va spun alta data. Ca sa nu ramin fara subiecte de tot :P Si va povestesc si cum e in varsovia cand ma intorc. Daca am noroc si nu ploua, va arat si poze :)

Nu mamaia mea, mamaia staţiunea aia de la mare. Mamaia mea nu cînta, ce-ar fi făcut ea cu un concurs de cîntat? Tataie insă cânta, dar festivalul nu se ţine la tataia, aşa ca nu e loc de confuzie. Dar uite, dacă stau să mă gîndesc (şi stau, că ce altceva să fac, sînt în vîrful patului acum!), s-ar putea ca din pricina lui să stau eu să ascult muzică populară la televizor. Mi-aduc aminte cînd eram mică şi mă mai lua pe la cîte o nuntă în sat unde cînta la vreun sfîrşit de săptămînă cînd nu avea treabă. Am eu o teorie cum că mie-mi place ABBA si Boney M fiindcă ascultam intra-uterin, aşa că de ce n-ar fi la fel şi cu muzica folclorică? Cît eram de-o şchioapă sunt sigură că l-am auzit cîntînd atîtea melodii populare şi romanţe vechi încît n-ar trebui să mire pe nimeni că acum 10 minute tzopăiam prin casă pe muzica de la concurs.

A, nu, tot nu ştiu să joc. Chiar tzopăiam, aşa cum numai in intimitatea casei proprii o pot face. Nu eram în chiloţi şi în cămaşă ca Tom Cruise in Risky Business, dar ca să adaug o notă personală activităţii, purtam şosete flauşate roşii cu două dunguliţe albe. :P

Dacă nu ştiţi utilitatea şosetelor flauşate vara înseamnă că nu cunoaşteţi pisica mea. Păi ce, mai aveam eu curaj să ţopăi prin casă în picioarele goale cu monstrul liber prin preajmă? Se ascunde şi pîndeşte în umbra fotoliului-balansoar care e o invenţie înălţătoare, apropo (sau balansatoare?) cu singurul impediment că îi oferă adăpost şi protecţie de biserică medievală pisicii criminale. Braţul lung al legii (asta sunt eu) nu poate încălca sanctuarul oferit de fotoliu, aşa că n-am de ales şi o provoc la alergat ca să o prind si s-o smotocesc cum merită o pisică umflată, pufoasă şi jucăuşă ca tîlhăriţa noastră. Doar că provocările şi alergările nu prea duc la nimic bun mai ales pentru picioarele mele lipsite de apărare şi atacate adesea de tîlhari. De unde şi şosetele flauşate pe care le pun în picioare de cum ajung acasă ca şi cum polul frigului şi-ar fi găsit şi el refugiu la mine în casă.

Şi cum spuneam, sînt singură acasă, ascult muzică populară şi ... îmi place. Şi nu mai ţopăi fiindcă pisica s-a plictisit şi vrea să facem aport cu guguloaie de hîrtie. Aşa că, dacă tot stau în pat, măcar să fac ceva util: scriu. Îmi e util mie, că în felul ăsta mă asigur că sunt prea ocupată să alerg eu dupa guguloaiele de hîrtie si trebuie să alerge mîţa. :P

Aproape s-a terminat concursul. Dacă aţi observat o lipsă de coerenţă în tot articolul ăsta este fiindcă fiecare concurent avea o melodie lenta (pe durata căreia scriam) şi una veselă (pe durata căreia ţopăiam în şosete roşii). Şi pentru că scriu tot în şosete roşii flauşate. E lucru cunoscut că scrisul în şosete roşii nu poate fi coerent.

Am dat peste o revista mai veche: FHM, revista din iunie 2001. E adevarat ca pe vremea aia Edi Tone era redactor sef adjunct, nu redactor sef. Cititi aici de ce reaminstesc acest lucru.

In multe emisiuni, Badea, s-a luat de articole din FHM, de reclamele la haine scumpe, de oamenii care sunt fashion addicts si altele...

Iar in iunie 2001 Badea apare in FHM in postura celor pe care-icritica acum... Oamenii se schimba sau...? Pagini scanate ale revistei (click pentru marirea pozelor)

Tipa asta mi s-a părut relativ sexy. Except for the socks.... :|

Emoloaica următoare e mai retro: îi plac combinaţiile alb-negru, simbolismul culorilor n-o atinge. În fond, she doesn"t need color in her life. Who needs color, when you can be forever miserable?

PS: i own copyright for this and i will sue :)

ps3: teach me how to spell?

In alta ordine de idei... iarasi m-am facut de rasul curcilor. Pe fondul consumului de neuroni, calorii, corcoduse, pietre si alte scopuri, ieri dimineata am plecat de-acasa mai mult cu ochii inchisi. Seara cand am ajuns acasa si m-am descaltat nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut si eu peisajul de mai jos in timp real...

Da, alea-s picioarele mele putin paroase (cred ca am sa le tund in curand) pe care le bag zilnic in cate o belea si pe care ieri le-am incaltat diferit, ca sa nu mai confund pe dreptul cu stangul! Si ala albastru misto e covorul de la frate-mio de-acasa. Daca faceti abstractie de mizeria de pe el (maine dau cu aspiratorul, sau dam...) o sa vedeti ca e chiar dragut covorul. Mie-mi place.

Razi... :)

Alex

Pentru că tot mai mulţi cititori se plâng că au răcit deoarece au facut sex fară şosete, lansez campania "Sexu şi Şoseata" . De astăzi devin un ambasador al sexului cu şosete.