ION MARIN ALMĂJAN

________________________________________________
Almăjan, Ion Marin (n. 1940) Romancier, nuvelist, jurnalist prestigios. Orientat către un „bănăţenism ideal“, o recompunere de realităţi, document şi limbă. Cărţi reprezentative: „Întoarcerea spre asfinţituri“, „Tornada“ (roman), „Vremea hahalerelor“, „Mătuşa mea Maria Theresia“ (roman), „În afara gloriei“ (roman).

AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA

________________________________________________
Stănciulescu Bârda, Al. (n. 1953). Prozator, istoric, teolog, specialist în paremiologie, folclorist, „medievist“, editor şi bibliograf, personalitate enciclopedică. Operă de poligraf, cu zeci de cărţi publicate, dintre care se remarcă „Bibliografia revistei Biserica Ortodoxa Română“ (3 vol.), „Nicolae Iorga – concepţia istorică“ (1995), „Coloana Infinită“. Fondator al ed. „Cuget Romanesc“, cea mai importantă instituţie „de carte"din mediul rural, din România.

ELENA ARMENESCU

_______________________________________________
Armenescu, Elena (n. 1948) Poetă de inspiraţie neo-romantică. Cărţi reprezentative: „Ferestrele somnului“, „Regatul ascuns“, „Exodul uitării“, „Dictatura iubirii“, „Memoria statuilor“, „Iubirea împărătească“

ALEXANDRU HUSAR

________________________________________________
Husar, Al. (n.1920) Important filosof al culturii, reprezentativ pentru „neo-renaşterea moldovenească „în a doua jumătate a sec. XX; cercetări şi sinteze în istoria civilizaţiei, eseu filosofic şi moralist. Cărţi importante: „Anti-Gog“ (una dintre cele mai originale manifestări ale gândirii româneşti contemporane), „Întoarcerea la literatură“ – istorie literară „Poeme de odinioară“ – versuri, „Vremea de apoi“ – proză.

NICOLAE GRIGORE MĂRĂŞANU

________________________________________________
Măraşanu, Nicolae Grigore (n. 1937) Poet, jurnalist, eseist important; a introdus în mod strălucit universul dunărean în lirica românească. Autor de cărţi reprezentative: „Umbra fluviului Dunăre“, „Leviathanul“ – antologie a fluviului, „Înger şi banjouri“ (despre limbile arhaice).

Prin bunăvoinţa profesorului Iosif Băcilă, încă de la prima apariţie primesc revista „ALMĂJANA" pe care, cu dedicaţie eroică, tot el o editează. Sunt nespus de mândru şi onorat că în paginile ei am putut şi eu publica un număr de rânduri. În cele ce urmează aş dori să fac o mărturisire de suflet.

Primirea revistei, de fiecare dată, mă încântă şi bucură: pentru paginile interesante, informaţie şi confirmarea vitalităţii unui colţ de lume fără egal. Dar la asta se mai adaugă>>>continuarea aici>>>

________________________________

HOTARUL BORLOVENIULUI

Aşezat la poalele Semenicului, satul Borlovenii Vechi încheie, spre munte, Ţara Almăjului, una din cele mai bine păstrate şi articulate „ţări" româneşti încă în fiinţă. Hotarul Borloveniului, străbătut şi privit cu atenţie, dezvăluie lucruri tulburătoare despre civilizaţia ţărănească (deci românească), în special, şi despre relaţia dintre om, spaţiul înconjurător, realitatea imediată şi transcendenţă, în general. Despre acest hotar, văzut şi nevăzut, am auzit în vara lui 2001, prin bunăvoirea prietenului meu drag, Ion Bănuş. Ion Bănuş nu este un om obişnuit. În el sălăşluieşte o lume specială, lumea ţăranului român, care se ţine>>>continuarea aici>>>

________________________________

O ZI ÎN BORLOVENI

Ziua începe la Borloveni foarte devreme, atunci când răsăritul se leagănă încă în noapte. De pe gangul lat al casei Boldea se zăreşte coasta împădurită, aflată în continuarea vastei grădini a casei. Vârfurile brazilor abia se zăresc, de multe ori aburiţi de negură. Aerul este rece, uneori foarte rece, cristalin, viu. În zilele de vară simţi îndemn la mişcare şi activitate. Iar toamna şi iarna îndemn să te tragi înăuntru, să înteţeşti focul şi să mai leneveşti o vreme învăluit de cergi. Prin întunericul care încet, încet, începe să se>>>continuarea aici>>>

ALEXANDRU NEMOIANU

________________________________________________
Nemoianu, Alexandru (n. 1948). Scriitor român din SUA. Filozof al civilizaţiei, istoric, eseist exprimat total în universul Tradiţiei; una dintre cele mai singulare prezenţe intelectuale din literatura română de azi. Cărţi memorabile: „Tărâmuri“, „Întâmplări şi vise“, „Borloveni“, „Bucureşti. Puccini 4 şi împrejurimi“, „Acum“, „Treziri“, „Semnele Vremii. Gânduri şoptite către fratele Gavriil de la Ceahlau“, „Fragmente din vremea persecuţiilor“. Teoretician al „noului român“, anticipând în „Cuvinte despre românii-americani“ dezbaterile actuale pe această temă.

Noi, fiinţa umană, nu trebuie să redescoperim orinalitatea originii, ci omul „modern“ ar trebui să-şi redescopere potenţialul propriu, potenţial cu carea fost înzestrat să „cucerească“ lumea înconjurătoare, chiar de unul singur. Fiecare din noi suntem un Robinson Crusoe, adică înzestraţi, de cel ce ne-a creat, cu resurse enorme de supravieţuire şi de re-creaţie (prin asta doresc să spun nu recreaţie distractivă ci de re-creaţie în sine, de remodelare a spiritului înspre contopire cu divinul). Vorbesc despre legătura pierdută acum în om cu fenomenele primordiale de cunoaştere şi înţelegere, despre>>>continuarea aici>>>

DIMITRIE GRAMA

________________________________________________
Dimitrie Grama (n.1947). Scriitor român din Danemarca. Poet, eseist şi filosof, personalitate a medicinei europene. Poezie singularã, de o facturã neobişnuitã, denumitã de autor „cotidianul mistic”. Cãrţi reprezentative: „Dã-mi mâna ta, strãine!”, „Pasãrea melancoliei”, „Neguţãtorul de imagini”, „Voi lua cu mine noaptea”, „Bastian, şi alte confesiuni”.

Toţi priveau într-o tăcere liniştită, nimeni nu se scandaliza, nici chiar mama, pentru care zgîrietura unui pui, la aripă, era o durere. Nici chiar ea, numai eu n-am putut să nu strig>>>continuarea aici>>>

MARIANA BRĂESCU

________________________________________________
Mariana Brăescu (n. 1949) Prozator şi dramaturg, una dintre cele mai importante creatoare de instituţii de presă din întreaga cultură română; creaţie singulară atât în proză „realismului magic” din „Îmi amintesc şi îmi imaginez” cât şi în dramaturgia din „Al treisprezecelea Caesar”. Alte cărţi importante: „Imperfecţiuni provizorii” – proză, „Londra de la 3 la 5″ – teatru.

Aparţin, cert, unei lumi astăzi inexistentă. Ţin de ea cu cea mai tulbure şi mai adâncă parte din fiinţa mea: copilăria. Prefacerile care au scufundat-o - Războiul, Revoluţia, Reconstrucţia, apoi Construcţia Socialistă – m-au depărtat de această lume din chiar prima adolescenţă, astfel încât tot ce a urmat poate fi socotit o intrare în real şi o ieşire din fabulos.

Satul meu? Peste câteva decenii, când m-am întors întâia oară acasă, realul biruise – ca pretutindeni, fabulosul dispăruse – ca pretutindeni, deci şi la mine în sat. Nimic din ce ştiam, nimic din ce trăisem. Nici unul dintre oamenii cu care îmi petrecusem copilăria. Doar câteva dimensiuni prime, poate cele mai exterioare, de la care trebuie totuşi să pornesc. Sunt>>>continuarea aici>>>

PAUL ANGHEL

O frumusete care-ti imbata si incanta sufletul. Le-am schitat, caricaturat in blocul meu de desen; doar ca-mi lipsesc culorile, penelul si acuarelele. M-a trezit Ingerul D-lui inainte de ora cinci, ora Sloveniei. Cand am iesit in curtea casei noastre sa respir aer curat, am simtit mirosul de tamaie proaspata, cu adevarat. Am facut o paralela>>>continuarea aici>>>

ILEANA STANKA VICIC

________________________________________________
Vicic, Ileana Stanka (n.1964). Scriitoare română din Slovenia. Poetă religioasă, de structură post-modernă

MARIANA GURZA

Despre Mitropolitul Tit Simedrea am auzit vorbindu-se prima oară cu mulţi ani în urmă, în casa bunicii mele din partea tatălui, în Vlaşca, în satul Asan-Aga. Să fi fost acum mai bine de patruzeci de ani, pe cînd, pregătindu-ne să pornim cu trăsura către Pădurea lui Eftimie, bunica mea îmi arătase cu degetul, undeva, departe, către Prunaru, turla bisericii ce o ridicase rubedenia ei şi a mea, „Tit al lui Simedre". Aşa îi zicea ea vărului din partea tatălui şi celor din spiţa lor: „ai lui Simedre". Numele îl mai auzisem de vreo cîteva ori pînă atunci, dar era numele de clan căci despre cîte un „Simedre" se pomenea cîteodată într-un fel enigmatic, ce nu îmi puteam explica pe atunci dar l-am înţeles abia mai încoace, chiar recent, semănînd>>>continuarea aici>>>

ARTUR SILVESTRI

Prins cu elitra de un băţ, cărăbuşul zbura bîzîind în cerc, era o morişcă vie. Ale mele erau cele mai grozave. Tata mi le făcea. O bucată de nuia, un ac de gămălie şi un cărăbuş, unul mare, ca zgomotul produs de zbaterea aripilor să fie cît mai puternică. În asta consta toată şmecheria. Se roteau în cerc bîzîind.

Sute de cărăbuşi zburau în serile de mai prin curtea noastră, pentru ei era o chestie de supravieţuire, pentru noi o joacă. Lăsam lumina aprinsă pe trepte şi asemenea fluturilor de noapte se izbeau surd de pereţi. Îmi amintesc că erau seri zgomotoase, pline de ţipetele şi rîsul nostru al copiilor, că alergam să-i prindem din zbor tăvălindu-ne în iarba umedă, apoi ne zdrăngăneam cutiile să vedem cît de pline sunt. Voiam să>>>continuarea aici>>>

LOREDANA A. ŞTIRBU

Acesta-i centrul lumii: satul meu...

La marginea lui Taica Dumnezeu:

De-aicea-ncep cosminele şi plaiul

În care mai demult fusese raiul...

Aici am stat cioban şi-am plâns cu naiul.

E-n fund de codri satul meu, departe.

Şi nu-l batjocoreşte nici o carte.

Când>>>continuarea aici>>>

VASILE POSTEUCA

Şi am luat cu mine, în sufletul meu, imaginea ţării mele, ca o Doamnă frumosă îmbrăcată în podoabe alese, dăruite de Creatorul cerului şi al pământului, în caierul veşniciei, cu mii de ani în urmă… Am luat cu mine o ţară ce o port, ca o floare ce o îngrijesc; şi o am în sufletul meu, în culorile sfinte de curcubeu tricolor, ca să nu uit că am trăit Acasă o felie de viaţă cu ai mei… Am luat cu mine de-acasă o ţară în primăvară mereu… ţara mea de-aici - de printre străini - este limba română, dăruită şi mie de Dumnezeu, ca să>>>continuarea aici>>>

PROF. DUMITRU BUHAI

Dintr-o supremă aspiraţie

pentru adevărata bogăţie

Am trecut "dincolo"

Înr-un ţinut unic

Albă Împărăţie

Aici e glorificată Legea pământului alb

castele albe, grădini albe

Curţi albe, împărăteşti>>> continuarea aici >>>

ELENA ARMENESCU