UCIGATORUL AFGANISTAN - In luna iunie, la conferinta internationala de la Paris, s-a promis alocarea unei sume de 20 miliarde dolari pentru reconstructia Afganistanului. Dar a doua zi, un comando al talibanilor ataca inchisoarea din Kandahar si elibera o mie de prizonieri politici. Dupa cateva zile, o mie de soldati afgani, sprijiniti de trupe straine, dadeau un atac la cativa kilometri de Kandahar si ucideau 94 de talibani, pierzand doar 2 soldati afgani.

            In prezent in Afganistan sunt 70.000 soldati straini, din care 53.000 soldati din 40 de natiuni in cadrul ISAF, restul facand parte din Operation Enduring Force sub comandament american. In Irak sunt 150.000 soldati americani. In luna iunie au murit in Afganistan 31 soldati, din care 29 – americani, in timp ce in Afganistan – 49 soldati. Presa mentioneaza insa ca din 2001, de la inceputul conflictului, in Afganistan au murit mai putin de 900 soldati straini, in timp ce intre 1979 si 1989, sovieticii au pierdut acolo 15.000 oameni dintr-un total al trupelor de 100.000 soldati.

            G-8 PE CALE SA DEVINA G-16 – Intre 7 si 9 iulie 2008 la Toyako, in insula Hokkaido, in nordul Japoniei, se vor intalni din nou conducatorii celor mai mari tari opt tari ale planetei. Dar, in fata cresterii pretului petrolului, a crizei alimentare si a incalzirii climei, se pune problema daca formatia actuala a consfaturii G-8 mai este pertinenta a discuta problemele globale. Din randul tarilor ce o formeaza lipseste China si India, care au o pondere tot mai mare in toate chestiunile ce framanta omenirea. Caci China este a treia putere economica mondiala, dupa St. Unite si Japonia, si totodata cea mai mare poluatoare a atmosferei pamantului. Iar problemele hidrocarburilor sunt imposibil de rezolvat cand la reuniunile G-8 doar una singura din tarile producatoare, Rusia, este prezenta.

            Mai intai, la 7 iulie au fost invitate sa ia parte inca 7 tari africane (Algeria, Africa de sud, Senegal, Ghana, Tanzania, Nigeria si Etiopia) pentru a discuta problema ajutoarelor pentru desvoltare. Pe 8 iulie se vor intalni doar cei opt, pentru a analiza situatia mondiala.Dar varful reuniunii va avea loc pe 9 iulie, cand G-8 va deveni G-13, conducatorilor celor opt tari adaogandu-li-se conducatorii Chinei, Indiei, Braziliei, Mexicului si Africei de sud, pentru a se discuta problemele crizei climatice. Iar apoi, organizatorii japonezi au mai invitat, la cererea SUA, si Indonezia, Coreea de sud si Australia, G-13 devenind G-16. Se stie ca in problema delicata a luptei impotriva incalzirii climei si a emisiunilor de gaze cu efect de sera, la intalnirea de la Heiligendamm, cancelara germana, d-na Merkel, a reusit sa obtina un text prin care tarile bogate se angajau sa „examineze cu toata atentia“ reducerea cu 50 % a emisiunilor poluante pana in 2050. Este greu de presupus ca presedintele SUA va putea accepta ceva in plus fata de aceasta.

            Pentru Japonia, un alt aspect delicat este prezenta Chinei, marea sa adversara din Asia. Franta sustine mai demult ca G-8 sa devina G-13, pentru ca acest summit sa tina seama de schimbarile intervenite in distributia puterii economice pe glob din 1975 cand a luat fiinta acest club al puterilor bogate si democratice. Dar in Consiliul de Securitate ONU China are un drept de veto, pe care ar dori sa il aiba si Japonia.

            BIATA  REGINA  A  ANGLIEI – Regina Angliei are probleme. Acoperisul castelului Windsor trebuie reparat, la Buckingham Palace se desprinde tencuiala de pe pereti si chiar pe tavanul galeriei de tablouri sunt pete de umezeala. Ce poate face regina? In bugetul statului banii pentru intretinerea palatelor sale sunt fixati la 19 milioane euro anual, suma ce ar fi necesara doar pentru repararea a acoperisurilor. La solicitarea administratiei Casei Regale, guvernul laburist a acceptat sporirea in acest an a sumei alocate in acest scop la 50,6 milioane euro. Lumea se intreaba insa daca intretinerea curtii regale nu e prea costisitoare. In anul trecut s-au organizat 440 iesiri ale reginei in Marea Britanie, 6 mari Garden-Party, 27 de acordari solemne de ordine si patru calatorii oficiale in strainatate. Iar cu prilejul vizitei in Statele Unite, regina si printul Philip au dorit sa asiste la cursele de cai din Kentucky, pentru care au inchiriat un helicopter ce a costat 29.000 euro. Dar presa informeaza mereu cat de econoama e regina: dansa a ordonat ca in palat sa se foloseasca numai becuri electrice economice, sa nu se mai tina in functiune caloriferele in timpul verii, iar pivnita de vinuri sa fie racita doar cu apa din puturile proprii ale palatului...         

Ati cucerit oamenii cu brandurile, lumea cu Hollywood-ul. Ati castigat mintile copiilor cu McDonald’s si inimile indragostior cu Valentine”s.

Pentru o tara despre care se spune ca ii lipseste isoria ati reusit sa exportati destul de multe obiceiuri.

De ce continuati sa purtati un razboi pe care l-ati castigat de mult?

© Paula

And now, lets celebrate! Listen to a nice song, DEDICATED! ;))

Pactul Ribbentrop- Molotov a lovit deopotrivă Estonia, Letonia, Lituania şi România. Consecinţele pactului Ribbentrop- Molotov au fost anulate pe plan internaţional de jure numai pentru Estonia, Letonia, Lituania. Dar nu  şi pentru România. Provinciile istorice răpite de pactul Ribbentrop- Molotov României au fost date Ucrainei. Fără îndoială, toată lumea ştie, atât oamenii de cultură români, cât şi superputerile SUA, Rusia şi  UE care girează acest statu quo postbelic, faptul că nu  există metodă de a  ţine încopciată dinăuntru alcătuirea pseudo-statală Ucraina, în afară de ‘politica toporului la brâu’ practicată de Kiev, pe care UE, SUA şi Rusia o susţin tacit. Diplomaţii şi oamenii politici români, scriitorii şi ziariştii români, trebuie să explice în permanenţă colegilor din SUA, Rusia  şi UE, problema foarte gravă a pactului Ribbentrop- Molotov pentru România. Există un principiu de uniformitate în dreptul internaţional. Principiul cere ca România să fie tratată la fel ca Estonia, Letonia, şi Lituania în ceea ce priveşte reversibilitatea consecinţelor pactului Ribbentrop- Molotov. Pe vremea lui Stalin ni se spunea că roata istoriei nu poate fi întoarsă. UE, SUA şi  Rusia manifestă acum cinism stalinoid faţă de România pentru că refuză să întoarcă pactul Ribbentrop- Molotov în cazul ei.  Dar ucrainenii, politicienii şi oamenii simpli, par a fi total mulţumiţi cu acest statu quo de sorginte stalinistă. Ei nu ştiu despre apocalipsa care se îndreaptă spre ei.

Extremiştii ucraineni au tras, câţiva ani în urmă, o rachetă asupra unui avion cu turişti din Israel ce veneau la staţiunile ucrainene de la Marea Neagră. Deşi foarte grav, incidentul diplomatic a fost aplanat pe tăcute. De ce au tras extremiştii din Ucraina, se pune întrebarea. După ‘Războiul de şase zile’ din Orientul Mijlociu, celebrul general israelian Moshe Dayan a dezvăluit proiectul deschiderii unui coridor levantin pe litoralul mediteranean până la Marea Neagră. Moshe Dayan exprima în clar speranţa că generaţia lui va cuceri litoralul Libanului şi al Siriei până la frontiera Turciei, rămânând ca restul să fie împlinit de generaţiile viitoare. Negustorii khazari iudaizaţi au cumpărat de la Hoarda de Aur peninsula Crimea. Fiind foarte meticuloşi, au înregistrat actele de vânzare/cumpărare la notari din peninsula Crimea. Singurii notari se aflau în cetăţi genoveze. Notarii genovezi conştiincioşi trimiteau copii ale actelor în republica mamă Genova. Astfel că în arhivele vechiului Officium Gazariae din Genova foarte probabil se păstrează acte dovedind că peninsula Crimea este proprietate evreiească. România ar putea salva preventiv Ucraina de la această apocalipsă, printr - o reconciliere istorică, în care consecinţele pactului Ribbentrop- Molotov să fie anulate. În primul rând Ucraina are interesul să rezolve amiabil şi rapid  contenciosul implicând Bucovina de Nord, Basarabia de Sud şi Insula Şerpilor. Refuzul ucrainean de a ceda drepturi legitime României va conduce la finalul inevitabil: Ucraina va dispărea de pe mapamond la viitoarea sa mare împărţire…

Când vorbim despre provincia Transnistria, trebuie să menţionăm şi  capitala sa, Odessa. “Rusul-paparus” (am citat dintr-o poezie populară a răzeşilor de la Nistru) Igor Smirnov, preşedintele facticei respublici Transnistria,  nu o revendică de la Ucraina. De ce oare ? Pentru că Igor Smirnov este rus sadea. Care ştie prea bine că Ucraina este tot Rusia, adică (mala) RUSIA.  Cum spuneam, Ucraina de jure nu există ca stat, există numai  prin politica faptului împlinit prin forţă şi prin încălcarea dreptului popoarelor, în speţă a poporului român, de la care “statul”Ucraina a furat sudul Basarabiei, nordul Bucovinei şi Insula Şerpilor.

Să reamintim aici, doar sumar, situaţia din Transnistria celui de al doilea război mondial. Unii dintre tinerii popi militari români din Transnistria, fundamentalişti ortodocşi, insuflau în slujbele lor o propagandă antislavă/antirusă/antisemită feroce, pentru care România plăteşte acum despăgubiri de 1 milion (more or less) de euro pe zi! Câţi dintre români ştiu aceasta? Câţi dintre români ştiu că primarului Craiovei, aflat pe vremuri în vizită la Odessa, i-au plăcut troleibuzele Odessei şi le-a cerut administraţiei româneşti pentru a fi instalate la Craiova. Ceea ce s-a şi întâmplat, troleibuzele Odessei fiind instalate pe traseul Gara- Parcul Romanescu din Craiova! România a fost obligată apoi de URSS să plătească greutatea lor în aur. Dar pot să jur că acel primar al Craiovei nu a fost prezent şi la opera din Odessa, --proiectată  de  aceiaşi arhitecţi care au făcut teatrul din Iaşi--, pentru a vedea spectacolul Lacul lebedelor, cu una dintre cele mai bune distribuţii care au existat vreodată ! Alături de odesseni, în  sală erau soldaţi şi ofiţeri români, adică  TTR-işti, învăţători, şi profesori în uniformă. Ştiu toate acestea de la tatăl meu.

Titus Filipas

    Vineri, Rusia și Uniunea Europeană au anunțat demararea, pe 4 iulie, a negocierilor pentru mult-așteptatul parteneriat strategic. În acest context, comisarul european pentru Relații Externe și Politică de Vecinătate Benita Ferrero-Waldner a ținut să remarce diferența dintre cei doi lideri ai Federației Ruse - Putin și Medvedev. Desigur, aceasta s-a referit în primul rând la modul acestora de a purta tratativele. Până în momentul de față, Putin s-am remarcat printr-o politică apropiată de un șantaj economic, în sensul că orice dezacord al europenilor ar fi putut fi sancționat prin închiderea robinetului de gaze. Această imagine de tiran cinic, KGB-istul și-a creat-o în rândurile unei bune părți a țărilor membre UE și nu numai (vezi Ucraina). Astfel, state precum Slovacia, Austria, Germania, Austria, Polonia, Ungaria s-au pomenit în situația de a depinde din punct de vedere energetic de un ”moft” țarist. Astăzi însă, un nou interlocutor pare să-și impună poziția. Medvedev pare să fi învățat bine lecția, astfel încât susține cu multă ardoare proiectele predecesorului său. ”South Stream (care traversează Marea Neagră) și North Stream (care traversează Marea Nordului) sunt esențiale pentru asigurarea energetică a vestului Europei, argumentează șeful de stat. Prin aceste proiecte se are în vedere ”ocolirea esticilor cu probleme politice” (o fi avut în vedere și Republica Moldova?). În primul caz, doar România și-a exprimat reticența față de inițiativă, pe când în cel de-al doilea, a fost vorba atât de statele baltice, cât și de Polonia.

În același timp, prim-ministrul Putin amenință Ucraina că va transfera pe teritoriu rusesc înaltele tehnologii și tehnologiile pentru rachete. Replica omologului său ucrainean, Timoșcenko, a fost însă una pe măsură: ”Toată lumea colaborează cu NATO, fie că este vorba despre Ucraina sau despre Rusia.” Desigur, a-ți declara orientarea evidentă pro-NATO și ”a-ți lua jucăriile acasă” denotă două moduri total opuse de colaborare, dar se prea poate că tot ”colaborare” poate fi numită.

Dacă avansăm spre nord, găsim o Polonie care este pe cale de a semna cu SUA acordul privind instalarea unei baze a scutului american anti-rachetă, după cum a declarat Zbigniew Chlebowski, șeful grupului parlamentar de guvernământ. De asemenea, Cehia - țară cu o mai veche istorie de rezistență împotriva rușilor (de ex. Evenimentele din ”Primăvara de la Praga”, în care rușii au orchestrat invazia asupra cehilor), cel mai probabil că va aproba instalarea unui radar anti-rachetă american.

În aceste condiții, ”schimbarea macazului” operată de Federația Rusă nu pare foarte surprinzătoare. Este oare posibil ca liderii acesteia să-și fi dat seama că șantajul economic practicat cu atâta cinism până acum sfidează mersul firesc al lucrurilor și aduce mai curând NATO în pole-position decât în poziția de negociator?

Pergunte para quem realmente te interessa. Não estou aqui pra tirar tuas dúvidas, muito menos pra ser porta voz ou papagaio de alguém.

Minha cabeça está em um eixo. Minha mente está ocupada demais para pensar nos TEUS problemas e no que TU deve ou não fazer.

Se preocupe mais com a SUA opinião.

Faça o que VOCÊ quer fazer.

Fale o que VOCÊ quiser falar.

Viva o que você quiser viver.

Seja o que você quiser ser.

Si inca un clip, despre "asemanarile" dintre Canada si SUA:

Leia a matéria na íntegra no Tudo Agora Notícias

Leia a matéria na íntegra no Tudo Agora Notícias

În fine, nu intenţionez să transmit acum un mesaj anti-rasist, am făcut doar o mică introducere. Africanii îi cunosc numai din conversaţii online. Da da, exista internet în Africa, au şi electricitate. Ca toţi oamenii de pe pământ, africanii au şi ei caractere şi temperamente diferite. personalităţile le sunt modelate  de circumstanţele vieţii, uneori poate mai dure decât cele cu care se confruntă alţii. Mă refer de fapt la rwandezi, cei spre care se îndreaptă atenţia mea. Unii din ei se ataşează foarte mult de tine, poate din cauza că sânt sensibili, poate din cauza că te consideră o scăpare, o legătură cu altă lume. Alţii sânt indiferenţi, te consideră un alt european care şi-a găsit o jucărie exotică. O altă categorie e cea a persoanelor care vor să profite de statutul tău de european. Dacă eşti din Europa înseamnă că ai bani, dacă ai bani, înseamnă că ai suficienţi încât să-i transmiţi şi lui "numai 50$ pe lună" să se poată întreţine pe sine şi pe sora lui pentru că nu lucrează (dar are timp să joace fotbal în cartier). Acesta e un caz real care mi  s-a întâmplat. E adevărat că băiatul şi-a pierdut toată familia în genocidul din 1994 şi de la 9 ani cât avea atunci e singur cu sora mai mică, dar victimele genocidului au multe facilităţi şi ar putea profita de ele, nu să ceară unui "european" (din Moldova!!!! adik eu) 50 $ pe lună. E absurd. Majoritatea celor cu care comunic, de altfel, sânt foarte drăguţi; au vise, au spreranţe, se îndrăgostesc, suferă, se căsătoresc, au copii, au Vieţi până la urmă.

Ce se întâmplă peste Atlantic, în ţara în care visele devin realitate? Martin Luther King a fost un visător. A vrut ce e mai bine şi iată ce a obţinut: Afro-americanii sânt liberi, egali în drepturi - americanii sânt democraţi din talpă; Afro-americanii au legea anti-discriminare - americanii.....(înghit în sec). Afro-americanii sânt cu fiţe, dar nu vreau să generalizez, nu sunt toţi aşa, numai o parte. Există indivizi care îşi dau aşa importanţă de parcă ar fi.....preşedinţii clubului rap-erilor :D Există şi cealaltă extremă, bineînţeles: oamenii normali, care nu iau în consideraţie faptul că culoarea pielii e diferită, care înţeleg de fapt că culoarea pielii nu face diferenţa!!!

Paradoxul american e următorul: excesul de democraţie strică, sau mai bine zis, interpretarea incorectă a democraţiei strică. Caz real: într-o oarecare localitate se desfăşoară "Săptămâna Bike-erilor". Peste o săptămînă, se desfăşoară "Săptămâna Bike-erilor negri". Ideea e: Legea anti-discriminare este utilizată în acest caz într-un mod pervers aş spune eu. Preşedintele asociaţiei care organizează "Săptămâna Bike-erilor negri" dă în judecată primăria localităţii şi obţine câteva milioane de dolari pentru faptul că numărul poliţiştilor care au supravegheat bikerii negri a fost mai mare decât în cazul bikerilor albi.

Părerea mea? Un curs de interpretare a legilor e Absolut necesară în fiecare şcoală din fiecare localitate din fiecare ţară de pe glob!!!

altele aici

Nu mi-a inspirat niciodată prea multă încredere. În reportajele sale, difuzate de postul Reality, a făcut figură de cabotin. Un scandalagiu justiţiar. Care, odată alungat pe uşă, se strecoară înapoi pe fereastră. Michael Moore. O jumătate de an am ezitat să pierd 2 ore încheiate cu Sicko. Până astăzi. Dar a meritat.

Nu este un documentar spectaculos. Nici măcar nu străluceşte prin realizare. Însă prezintă natural realitatea de coşmar a sistemului asigurărilor de sănătate din Statele Unite. Pe scurt, dintr-o populaţie de 300 de milioane, 50 de milioane de locuitori nu au asigurare. Nu pentru că nu ar dori să beneficieze de ea. Unii, într-adevăr, nu au posibilitatea financiară să încheie o astfel de asigurare. Alţii ar fi dispuşi, dar societăţile de asigurări de sănătate nu îi consideră eligibili. Cu lista afecţiunilor medicale - lista neagră - s-ar putea tapeta o casă.

Sistemul american este integral privat. Încă din 1971. An în care preşedintele Richard Milhous Nixon a lichidat brutal orice control guvernamental asupra sistemului de sănătate. Dispreţul şi cinismul lui Nixon sunt dezvăluite de înregistrările din Biroul Oval. Înregistrări care au dus la demisia preşedintelui paranoic în urma scandalului Watergate. Prezentat de Nixon drept o mare realizare, noul sistem a fost conceput pentru a înghesui profituri imposibil de imaginat în conturile societăţilor de asigurări.

Chiar şi cu poliţa de asigurare în buzunar, societăţile refuză achitarea unor tratamente sau chiar contrazic diagnostice medicale. Când, în sfârşit, asiguratul primeşte aprobare pentru un tratament, costurile nu sunt suportate integral de societăţi. Unul dintre cazurile prezentate de Michael Moore este halucinant: suferind un accident, unui individ i-au fost retezate două degete. A fost pus în situaţia de alege recuperarea unuia singur. Operaţia unuia costa 60000 $, a celuilalt 12000 $. A ales degetul mai "ieftin".

Alte cazuri amintesc izbitor de realităţile mioritice: când costurile de spitalizare nu mai sunt acoperite de societăţile de asigurări, pacienţii sunt urcaţi în taxiuri, pe cheltuiala spitalelor, şi abandonaţi pe străzi lăturalnice. Ruptura de tendon a unui jucător de golf ar fi necesitat un tratament de 24000 $ în SUA. A preferat Canada. Unde nu a plătit nimic.

Prin tehnica persuasivă a contrastului, Moore prezintă sistemele canadian, britanic şi francez. Lăsând la urmă Cuba, demonizată vreme de jumătate de secol de propaganda americană. O Cubă "diabolică", dar care a tratat americani. Gratuit. Sistemul gratuit al asigurărilor de sănătate, considerat de sorginte comunistă, se dovedeşte mult mai funcţional. Speranţa de viaţă a canadienilor, britanicilor, francezilor şi chiar a cubanezilor este mai mare decât în Statele Unite.

Bill şi Hillary Clinton (pe scurt, Billary) au încercat să suprime mafia asiguratorilor şi a companiilor farmaceutice. Fără succes. Gura le-a fost închisă. Nu cu ameninţări. Ci cu bani. Hillary figurează pe poziţia a doua în topul membrilor Congresului plătiţi de companiile farmaceutice pentru a tăcea. Sau pentru a desfăşura un lobby intens. Hillary a ales să tacă.

Armata americană nu poate localiza sute de componente sensibile de rachete nucleare, au recunoscut mai mulţi oficiali din cadrul administraţiei de la Washington.

Informaţiile alarmante despre neregulile din armată au făcut obiectul unui raport clasificat al Pentagonului. Pentru astfel de nereguli, ministrul american al apărării i-a demis recent pe doi dintre cei mai importanţi responsabili din forţele aeriene.

Potrivit unor noi informaţii, investigaţia a dezvăluit, de asemenea, că Forţele Aeriene ale Statelor Unite nu au putut localiza un număr ridicat de componente sensibile, aflate anterior în inventarul lor nuclear. Se pare că numărul componentelor rătăcite depăşeşte 1.000.

Un oficial din domeniul apărării a recunoscut că raportul atrage atenţia asupra procedurilor de inventariere a componentelor de rachete nucleare, subliniind că nu există însă dovezi privind posibilitatea ca acestea să fi ajuns în mâinile unor entităţi ostile.

Nereguli alarmante

Secretarul apărării, Robert Gates, a vorbit la începutul lunii despre „erodarea treptată a standardelor nucleare şi lipsa unei supravegheri eficiente din partea conducerii Forţelor Aeriene". El l-a citat pe amiralul Kirkland Donald, cel care a coordonat investigaţia.

sursa: Adevarul ]]> http://hymerion.wordpress.com/?p=638 Sat, 21 Jun 2008 04:27:20 +0000 hymerion http://hymerion.wordpress.com/?p=638

Automobilistii americani au parcurs 396 miliarde de k, in aprilie 2008,  mai putin  cu 1,8 % fata de martie, potrivit raportului Administratiei Federale a Autostrazilor (FHA).

Autoritatile pun aceasta scadere pe seama cresterii pretului benzinei, numarul kilometrilor parcursi reprezentand recordul minim al ultimilor 4 ani.

Potrivit unui raport al Departamentului de Cercetare al Congresului american, pretul galonului de benzina a crescut de 3,5 ori fata de 2004, ajungand la 2.58 euro. Referinta la 2004  o fac pentru ca in 2004 americanii au parcurs cei mai multi kilometri.

In California, un numar record de locuitori se orienteaza spre transportul in comun din cauza pretului carburantilor, mai arata autoritatile locale.  In  renumitul stat , traficul a scazut cu peste 1,6 miliarde kilometri.

Este vorba de doua dintre ultimele mari proiecte legislative ce vor fi adoptate de congresmeni inainte de alegerile prezidentiale din noiembrie si ele au facut deja obiectul unor compromisuri intre Casa Alba, Congres si liderii partidelor. Proiectele continua insa sa faca obiectul unor virulente dispute intre Bush si adversarii sai democrati, majoritari in Congres, iar compromisul gasit a fost rodul calculelor facute de tabere in perioada electorala.

Compromis

Joi, Camera Reprezentantilor a adoptat o versiune de compromis a legii privind finantarea razboaielor din Irak si Afganistan pana in vara lui 2009, care aloca circa 162 miliarde de dolari acestor operatiuni, dar nu stabileste o data pentru retragerea trupelor americane din Irak, vechi obiectiv al democratilor pe care acestia n-au reusit sa-l impuna liderului de la Casa Alba.

George W.Bush a calificat vineri intr-o declaratie drept "responsabil" textul de compromis, pentru ca "le asigura soldatilor banii necesari pentru a invinge, fara a-i lega la maini pe comandanti si fara a impune un calendar artificial al retragerii". El a facut apel totodata la Senat sa adopte textul cat mai rapid posibil.

Liber la ascultat telefoanele teroristilor

In ce priveste al doilea proiect, referitor la ascultarile telefonice "antiteroriste", acesta a facut joi obiectul unui acord intre liderii din Camera Reprezentantilor si cei din Senat. Proiectul permite administratiei sa asculte in continuare telefoanele si sa intercepteze comunicatiile electronice, oferind totodata companiilor de telecomunicatii implicate in supraveghere protectie impotriva plangerilor cu care se confrunta din partea organizatiilor pentru apararea libertatilor.

Potrivit compromisului la care s-a ajuns joi, companiile pot fi scutite de urmariri judiciare prin prezentarea in fata unui judecator federal de asigurari scrise din partea administratiei ca ascultarile au fost legale. "Directorul pentru informatii si ministrul Justitiei mi-au spus ca este un text bun", a notat George W.Bush. "Incurajez Camera Reprezentantilor sa adopte acest text si cer Senatului sa faca la fel pentru ca americanii sa fie mai bine protejati de catre membrii serviciilor noastre de informatii", a conchis presedintele SUA.

sursa: Ziua

Tom Casey, purtător de cuvânt al departamentului de stat american, a făcut o declaraţie împotriva deciziei miniştrilor de externe ai UE de-a ridica sancţiunile diplomatice impuse cubanezilor după arestarea unor disidenţi în 2003. Ca de obicei, aceeaşi gargară guvernamentală americană care vede în toţi dictatorii cu care colaborează economic "parteneri de nădejde", în timp ce pe cei care nu le dau "partea leului" îi consideră pericole pentru propriul popor şi stabilitatea internaţională. Chiar şi liderii aleşi democratic ca Chavez îi zgârie pe scăfârlie, pentru că îndrăznesc să folosească resursele în interesul proprilor cetăţeni, în loc să le vândă lor petrolul ieftin pentru a încuraja "prosperitatea şi pacea internaţională".

Poate americanii ar mai trebui să-şi vadă şi de cetăţenii săraci din propria ţară şi să adopte dreptul la asistenţă medicală universală, pe care până şi prăpădiţii de cubanezi îl au. Dar nu, acolo totul trebuie să funcţioneze pe interese economice, dacă n-ai bani, mori dracu' în chinuri, ce ne afectează pe noi? Ăia care încă mai văd în SUA cel mai dezvoltat stat din lume ar trebui să se uite pe ratele infracţionalităţii şi ale bolilor provocate de toxicitatea mediului şi alimentele modificate genetic. Nu doar din posesia de bunuri se evaluează fericirea în viaţă. Dar hai să le arătăm cetăţenilor cu degetul la cubanezi şi alte popoare "fioroase", ca să nu se mai plângă de inechităţile din propria ţară.

P.S. Dacă a înţeles cineva că aş afirma aici că România e mai brează decât SUA, e prea prost ca să priceapă ceva şi-l sfătuiesc să intre pe hi5 sau în locuri mai potrivite pentru el.

Am mai scris despre asta aici. Am intrat si am citit la ei pe site sa vad care e numarul de download-uri pe care le-au avut in cele 24 de ore propriu-zise, pai numarul este de peste 8 milioane de download-uri. Acum asteapta ca cei de la Guinnes sa verifice tentativa de record mondial sa vada daca este sau nu este un record mondial.

In acest moment sunt peste 13 milioane de download-uri in toata lumea. Cele mai multe download-uri au fost facute din S.U.A (Aproximativ 4 mil de download-uri) si printre cele mai putine download-uri au fost facute din Republica africii centrale (5 download-uri). Romania a adunat 179,163 de download-uri pana acum, intrecandu-i pe cei din Rusia cu 8000 de download-uri, ei avand 171,152 de download-uri.

Eu unul folosesc Firefox 3 si sunt foarte multumit de el. Il recomand cu cea mai mare incredere.

Sursa: Spread Firefox

"Nu suntem in negocieri cu Statele Unite cu privire la posibilitatea amplasarii elementelor scutului american antiracheta. Nu exista negocieri pe aceasta tema", a declarat miercuri ministrul lituanian al Apararii, Juozas Olekas. La randul sau, purtatorul de cuvant al ministerul lituanian de Externe a facut o declaratie similara, explicand ca desi "consideram acest proiect ca fiind foarte important pentru consolidarea securitatii", Lituania nu este in negocieri cu Statele Unite pe aceasta tema.

Potrivit lui Witold Waszczykowski,viceministrul polonez pentru Afaceri Externe si, totodata, principalul negociator al proiectului american pentru Polonia, Varsovia este totusi convinsa ca Statele Unite a demarat deja negocierile cu Vilnius in legatura cu amplasarea pe teritoriul lituanian a elementelor scutului american antiracheta. "Stim ca au loc negocieri", a declarat miercuri Waszczykowski, adaugand ca aceste discutii ar putea fi un "mijloc de presiune" al Statelor Unite asupra Poloniei, pentru a se inregistra progrese in acest dosar.

In ceea ce priveste Statele Unite, ele neaga ce e drept ca ar fi initiat deja negocierile cu Lituania pe tema scutului, insa nu exclud posibilitatea de a o face in viitor. Un purtator de cuvant al Departamentului de Stat, Tom Casey, a declarat ca John Rood, un expert al Departamentului de Stat pentru controlul armelor, s-a aflat in Lituania in urma cu doua saptamani pentru a discuta cu reponsabilii locali despre stadiul negocierilor cu Polonia. Intrebat daca Lituania este considerat un loc alternativ pentru desfasurarea a zece interceptoare de racheta americane, Casey a spus: "Cred ca ar fi un subiect dincolo de conversatiile pe care le-am avut cu guvernul din Lituania". Geoff Morrell, purtatorul de cuvant al Pentagonului, a afirmat la randul sau ca Washingtonul spera intr-un acord cu Polonia. "Insa am spus mereu ca exista si alte optiuni. Sunt mai multe tari europene care ar putea gazdui interceptoarele de rachete, Lituania este una dintre ele", a precizat el.

sursa: Ziua

Pe aceeasi tema puteti citi si urmatorul articol: America plimbă scutul

Încăpăţânarea Varşoviei – care solicită mai mulţi bani din partea SUA pentru găzduirea scutului antirachetă – a determinat Washingtonul să intre în negocieri similare cu Lituania, „ştirea-bombă”, fiind mai întâi vehiculată de agenţiile de presă, apoi confirmată de oficiali din statele implicate. Astfel, Financial Times a aflat, de la Ambasadorul lituanian în SUA, Audrius Bruzga, că „suntem în negocieri cu SUA în mai multe chestiuni, inclusiv apărarea antirachetă”.

La o întrebare mai specifică, dacă negocierile se referă şi la instalarea de rachete interceptoare în Lituania, Bruzga a spus doar că ţara sa „ar lua în considerare serios o asemenea propunere”. Negocierile cu Lituania, confirmate şi de Washington (doar ca discuţii preliminare), dar până şi de negociatorul-şef din partea Poloniei, intervin după luni de tărăgănare a discuţiilor americano-poloneze. Deşi cu destulă dificultate a fost depăşit obstacolul opoziţiei Rusiei, americanii par acum decişi să rişte şi mai mult, apropiindu-se chiar mai mult de graniţele fostului inamic ideologic. Iar explicaţia cea mai simplă constă în faptul că Varşovia cere prea mulţi bani în schimbul găzduirii scutului.

„Contăm pe SUA să ne trateze ca pe partenerii strategici din alte părţi ale lumii în discuţiile privind scutul antirachetă”, a declarat, recent, ministrul Apărării polonez, Bogdan Klich. Oficialul nu a spus şi cât anume cere Polonia, dar pentru că a comparat ţara sa cu Egiptul şi Pakistanul, este uşor de înţeles că oferta americană de ajutor militar (cel mult 20 milioane USD) este nesatisfăcătoare. Egiptul primeşte anual circa 1,3 miliarde USD ajutor militar american, în timp ce Pakistanul primise, doar în primii trei ani după 11 septembrie 2001, 4,2 miliarde USD. Or, Financial Times citează sub protecţia anonimatului un oficial american din Polonia, care a precizat clar că un ajutor de o amploare similară „nu se află în cărţi”.

Americanii rămân ferm la aceeaşi ofertă

Din perspectivă americană, lucrurile au fost clare de la începutul negocierilor cu Polonia, după cum reiese din declaraţia purtătorului de cuvânt al Pentagonului, Geoff Morrell. „Noi sperăm să ajungem curând la o înţelegere cu polonezii, dar am spus întotdeauna că sunt şi alte opţiuni la dispoziţia noastră. Există alte naţiuni europene care ar putea găzdui interceptoarele, iar Lituania este una dintre ele”, a spus Morrell. Potrivit Reuters, Washingtonul devine tot mai nervos faţă de „mofturile” polonezilor, astfel că majoritatea mesajelor dinspre Departamentul de Stat şi Pentagon pe această temă au următorul conţinut: pe de o parte, „se confirmă negocierile cu Lituania”, dar, pe de alta, „cu speranţa ajungerii la un acord cu Polonia”.

Cehia, tentată şi ea de tehnica şantajului

Ezitările polonezilor par să „dea idei” şi cehilor pentru a alege aceeaşi cale a tergiversărilor. Deşi Cehia a semnat un acord cu SUA pentru găzduirea radarului performant ce face parte din scutul antirachetă, ministrul de Externe ceh Karel Schwarzenberg mărturisea, săptămâna trecută pentru Reuters, că „nu e sigur” că Parlamentul de la Praga va aproba acordul. Dar dacă şi Cehia se răzgândeşte, americanii vor avea probleme să reia negocierile de la zero cu alt stat în afara Lituaniei. Însă indiferent de următoarea mişcare a cehilor, Guvernul polonez al lui Donald Tusk ştie că Administraţia Bush este grăbită să semneze un acord, din pricina apropierii alegerilor prezidenţiale din SUA, aşadar încearcă să obţină cât mai mult.

sursa: Gandul

Acesti agenti ai legendarei CIA au fost prinsi deoarece au lasat o urma clara de convorbiri pe telefoane mobile si facturi achitate la hoteluri italiene scumpe. De asemenea au mai fost pusi sub acuzarea de violare a Conventiei internationale Impotriva Torturii si membri ai serviciului secret italian, fiind complici ai CIA in rapirea ilegala.

Statele Unite, desigur, refuza sa ii extradeze pe cei 26 de americani pentru a fi judecati. Pana la urma, presedintele asigura omenirea in mod repetat ca "Statele Unite nu tortureaza".

Textul de mai sus a fost preluat si tradus liber de la World Net Daily. Deasemenea, BBC are o stire despre acest proces.