Fiti pregatiti pentru bataliile pe care le ducem prin sufletele noastre
contra diavolului care stie ca mai are putina vreme si vrea sa ne insele ca Sufletele noastre sa ajunga in iad.
Isus Hristos este alaturi de noi, Ne iubeste, insa numai
primindul pe EL ca DOMN si Mantuitor , vom putea iesi invingatori din aceasta lupta
teribila care este contra raului absolut ce se cheama diavolul sau
satana, sarpele cel vechi, heruvimul care a fost alungat din RAI.

Fie ca dragostea si bunatatea Lui DUMNEZEU sa se reverse asupra voastra
intru mantuirea tuturor, fie bogati fie saraci,
Ioan 3:16
Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui
Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.

Evanghelia dupa Matei cap.24:

Isus Hristos le vorbeste ucenicilor sai :
1. La iesirea din Templu, pe cand mergea Isus, ucenicii Lui s-au
apropiat de El
ca sa-I arate cladirile Templului.
2. Dar Isus le-a zis: "Vedeti voi toate aceste lucruri? Adevarat va
spun ca nu va ramane aici piatra pe
piatra,
care sa nu fie daramata."
3. El a sezut jos pe muntele Maslinilor. Si ucenicii Lui au venit la El
la o parte,
si I-au zis: "Spune-ne, cand se vor intampla aceste lucruri?
Si care va fi semnul venirii Tale si al sfarsitului veacului acestuia?"
4. Drept raspuns, Isus le-a zis: "Bagati de seama sa nu va insele
cineva.
5. Fiindca vor veni multi in Numele Meu, si vor zice: "Eu sunt
Hristosul!" Si vor insela pe multi.
6. Veti auzi de razboaie si vesti de razboaie: vedeti sa nu va
spaimantati,
caci toate aceste lucruri trebuie sa se intample. Dar sfarsitul tot nu
va fi atunci.
7. Un neam se va scula impotriva altui neam, si o imparatie impotriva
altei imparatii;
si, pe alocuri, vor fi cutremure de pamant, foamete si ciume.
8. Dar toate aceste lucruri nu vor fi decat inceputul durerilor.
9. Atunci va vor da sa fiti chinuiti, si va vor omori; si veti fi urati
de toate neamurile
pentru Numele Meu.
10. Atunci multi vor cadea, se vor vinde unii pe altii, si se vor ura
unii pe altii.
11. Se vor scula multi prooroci mincinosi, si vor insela pe multi.
12. Si, din pricina inmultirii faradelegii, dragostea celor mai multi
se va raci.
13. Dar cine va rabda pana la sfarsit, va fi mantuit.
14. Evanghelia aceasta a Imparatiei va fi propovaduita in toata lumea,
ca sa slujeasca de marturie tuturor neamurilor. Atunci va veni
SFARSITUL.
Isus Hristos Fiul Lui DUMNEZEU se va intoarce sa ia inapoi ce este al
LUI , Biserica (Sufletele celor alesi care s-au impotrivit satanei).

Tuturor acelora care l-au primit pe EL ca DOMN si Mantuitor le-a dat dreptul sa se faca copii ai Lui DUMNEZEU :

DUMNEZEU si Cuvantul sunt Una,caci Cel ce a venit in lumea noastra Este DUMNEZEU :

Ioan cap. 1
1. La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.
2. El era la început cu Dumnezeu.
3. Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.
4. În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor.
5. Lumina luminează în întuneric, şi întunericul n-a biruit-o.
6. A venit un om trimis de Dumnezeu: numele lui era Ioan.
7. El a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentru ca toţi să creadă prin el.
8. Nu era el Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină.
9. Lumina aceasta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume.
10. El era in lume, si lumea a fost facuta prin El, dar lumea nu L-a cunoscut.
11. A venit la ai Sai, si ai Sai nu L-au primit.
12. Dar tuturor celor ce L-au primit, adica celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu;
13. nascuti nu din sange, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.
14. Si Cuvantul S-a facut trup, si a locuit printre noi, plin de har, si de adevar. Si noi am privit slava Lui, o slava intocmai ca slava singurului nascut din Tatal.

In sangele DOMNULUI Isus care a curs pentru faradelegile noastre avem iertarea pacatelor, caci EL pentru noi a fost dat, ca noi sa fim impacati cu TATAL :

1 Ioan cap.1 :

1. Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre, cu privire la Cuvântul vieţii, -
2. pentru că viaţa a fost arătată, şi noi am văzut-o, şi mărturisim despre ea, şi vă vestim viaţa veşnică, viaţă care era la Tatăl, şi care ne-a fost arătată -
3. deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Hristos.
4. Şi vă scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastră să fie deplină.
5. Vestea, pe care am auzit-o de la El şi pe care v-o propovăduim, este că Dumnezeu e lumină, şi în El nu este întuneric.
6. Dacă zicem că avem părtăşie cu El, şi umblăm în întuneric, minţim, şi nu trăim adevărul.
7. Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţă de orice păcat.
8. Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi.
9. Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.
10. Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvântul Lui nu este în noi.

(Ioan cap.14,v.6)

Ioan cap 14

1. Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu, şi aveţi credinţă în Mine.
2. În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc.
3. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi.
4. Ştiţi unde Mă duc, şi ştiţi şi calea într-acolo."
5. "Doamne", I-a zis Toma, "nu ştim unde Te duci; cum putem să ştim calea într-acolo?"
6. Isus i-a zis: "Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.
7. Dacă m-aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi de acum încolo Îl veţi cunoaşte; şi L-aţi şi văzut."
8. "Doamne", i-a zis Filip, "arată-ne pe Tatăl, şi ne este de ajuns."
9. Isus i-a zis: "De atâta vreme sunt cu voi, şi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: "Arată-ne pe Tatăl?"
10. Nu crezi că Eu sunt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine? Cuvintele, pe care vi le spun Eu, nu le spun de la Mine; ci Tatăl, care locuieşte în Mine, El face aceste lucrări ale Lui.
11. Credeţi-Mă că Eu sunt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine; credeţi cel puţin pentru lucrările acestea.

Ascultati Noul Testament al DOMNULUI nostru Isus Hristos:

http://www.rcrwebsite.com/audio/nt/listen_nt.htm

http://www.evanghelic.ro/ntaudio.php

Esti tulburat? Cauti raspunsuri? Nu mai intelegi nimic? Estri trist,esti trista? Ai senzatia ca viata aceasta nu prea are rost? O sa fii uimit cand vei afla ca insusi DUMNEZEU Creatorul tau te cauta cu toata Dragostea SA :

http://www.everystudent.ro/

Cititi cum un fost musulman adept al jihadului a inteles ce este Biblia si cat de perfecta este
in toate profetiile sale:

Mesajele fratilor Luigi Mitoi si Vladimir Pustan:

http://www.bethany.cc/sermons

http://www.ciresarii.ro/new/download.php

Luca cap. 21 v. 11:

Pe alocuri vor fi mari cutremure de Pamant, foamete si ciuma;vor fi aratari inspaimantatoare si semne mari in cer.

Sfarsitul vine cand nici nu gandim, Evanghelia dupa Matei 24:
36 Despre ziua aceea si despre ceasul acela, nu stie nimeni: nici
ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal.
37 Cum s-a intimplat in zilele lui Noe, aidoma se va intimpla si la
venirea Fiului omului.
38 In adevar, cum era in zilele dinainte de potop, cind mincau si beau,
se insurau si se maritau, pina in ziua cind a intrat Noe in corabie,
39 si n-au stiut nimic, pina cind a venit potopul si i-a luat pe toti,
tot asa va fi si la venirea Fiului omului.
40 Atunci, din doi barbati cari vor fi la cimp, unul va fi luat si
altul va fi lasat.
41 Din doua femei cari vor macina la moara, una va fi luata si alta va
fi lasata.
42 Vegheati dar, pentru ca nu stiti in ce zi va veni Domnul vostru.
43 Sa stiti ca, daca ar sti stapinul casei la ce straja din noapte va
veni hotul, ar veghea si n-ar lasa sa-i sparga casa.
44 Deaceea, si voi fiti gata; caci Fiul omului va veni in ceasul in
care nu va ginditi.

Apocalipsa cap. 20:

13Marea a dat inapoi pe mortii cari erau in ea; Moartea si Locuinta
mortilor au dat inapoi pe mortii cari erau in ele. Fiecare a fost
judecat dupa faptele lui.
14 Si Moartea si Locuinta mortilor au fost aruncate in iazul de foc.
Iazul de foc este moartea a doua.
15 Oricine n-a fost gasit scris in cartea vietii, a fost aruncat in
iazul de foc.
21: 8 Dar cit despre fricosi, necredinciosi, scirbosi, ucigasi,
curvari, vrajitori, inchinatorii la idoli, si toti mincinosii, partea
lor este in iazul, care arde cu foc si cu pucioasa, adica moartea a doua."
15 Afara sint cinii, vrajitorii, curvarii, ucigasii, inchinatorii la
idoli, si oricine iubeste minciuna si traieste in minciuna!

Apocalipsa cap. 22 :12,13
Iata , Eu vin curand ;si rasplata Mea este cu Mine,ca sa dau fiecaruia
dupa fapta lui .Eu sunt Alfa si Omega,Cel dintai si Cel de pe urma,
Inceputul si Sfarsitul.

Cititi, intelegeti si acceptati unicul ADEVAR : Isus Hristos este
Mantuitorul si Domnul , fiul lui DUMNEZEU, DUMNEZEU intrupat venit sa ne mantuiasca
de pacatele noastre.

Nu lasati pe diavol sa va insele, fiindca noi il
invingem cu ajutorul Domnului nostru Isus Hristos si mergem in
Imparatia lui DUMNEZEU.

Strigati la Domnul Isus Hristos Fiul lui DUMNEZEU si EL va avea mila de voi.

Alegeti calea Domnului si EL nu o sa va dezamageasca NICIODATA.

Cautati sa fiti copii ai lui DUMNEZEU.

Ascultati cuvantul Lui DUMNEZEU si impotriviti-va Satanei ce va inseala
sufletul. Daca urmati cuvantul Domnului veti primi drept rasplata izbavirea de cel rau,
iertarea de pacate,darurile Duhului Sfant si Viata Vesnica.

Aceasta este promisiunea Lui Dumnezeu iar Dumnezeu nu
dezamageste pe nimeni, niciodata.

Pentru a intelege Calea Domnului ce trebuie urmata , va invitam sa veniti la
Biserica Evanghelica din str.Anul 1907, nr.51, Ploiesti
(Bd.Castanilor,rond 1,de la statuia Radu Stanian)
Marti si Joi 18-19.30 si Duminica 10.30-12.00 si 18.00-19.30

DUMNEZEU sa va binecuvanteze in numele Domnului Isus Hristos.AMIN.

ber.ph.1907

Isus le-a răspuns: „Nu v-am ales Eu pe voi cei doisprezece? Şi totuşi unul din voi este un drac.” Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul; căci el avea să-L vândă: el, unul din cei doisprezece.

Prelucrare după o predică a lui Ionuţ Benea – Biserica Speranţa, Cluj Napoca

Ne plac poveştile de succes care vorbesc despre transformarea în bine a unei persoane. Un om rău, o lepră a societăţii, un depravat, un ratat, un demon - are un moment de luciditate când îşi analizează viaţa şi decide să îşi schimbe drumul. Un om fără speranţă de a se mai integra în societate se întâlneşte cu Hristos, iar transformarea deplină îl face un binefăcător al societăţii. Un Saul rău şi crud îl întâlneşte pe drumul Damascului pe Isus Hristos şi devine apostolul neamurilor pe care le ura şi le dispreţuia ca reprezetant al celei mai rigide secte iudaice – fariseismul. Ne place să credem că şi pentru noi mai există speranţă pentru mai bine şi mai sfânt.

Dar oare cum privim un proces invers? Cum privim un bun, integru, altruist când cade în hăurile dezastrului personal? Cum îl privim când pasiunile îi doboară raţiunea? Cum îi vedem transformarea din rău în mai rău? Cum privim transformare unui sfânt în demon? Este posibil aşa ceva? Se întâmplă peste noapte?

Iuda a fost omul care a trădat. Evangheliştii îl amintesc foarte rapid, o scurtă consemnare istorică, ca şi cum ar dori să îi uite şi amintirea lui. Pentru că odată cu amintirea lui, îşi amintesc că cineva dintre ei a trădat. Putea fi oricare. Dar a fost Iuda Iscarioteanul.

Iuda a fost cu Iisus mai bine de trei ani. A văzut tot ce era de văzut: puterea lui Iisus, bunătatea Lui, dragostea pentru Dumnezeu Tatăl şi pentru oameni, autoritatea cu care acesta vorbea, semnele şi minunile pe care Le-a făcut. I-a văzut inima în profunzime: dorinţa de a plăcea Tatălui, transparenţa gândurilor, zâmbetul, înţelepciunea, rugăciunile, durerile. Şi totuşi…l-a vândut.

De ce a căzut Iuda Iscarioteanul? Şi care sunt treptele transformării din ucenic în demon?

Prima treaptă a căderii este faptul că Iuda a acceptat în viaţa lui un cui al Satanei: lăcomia. Evanghelistul Ioan consemnează că Iuda avea obiceiul să mai ia din punga/fondul comun/ă a grupului bani – Ioan 12:6. Cu siguranţă aceste mici lipsuri s-au repetat şi au fost cunoscute de unii dintre ucenici, chiar dacă nu s-a vorbit deschis despre ele. Iuda ştia că Iisus – care cunoştea inimile oamenilor, trebuie să îi ştie şi micile lui ,,afaceri necurate.”

A doua treaptă a căderii o vedem în faptul că Iuda a ignorat harul pe care Iisus Hristos i l-a acordat, manifestat în cadrul potrivit -grupul ucenicilor şi prezenţă Sa personală- pentru a se pocăi. Domnul ar fi trebuit să îl ia deoparte şi să îl avertizeze cu privire la slăbiciunea pe care o avea pentru bani. Apoi ar fi trebuit să îl sancţioneze. E paradoxal că nu a făcut lucrul acesta. Asta, deoarece apostolii nu au consemnat o astfel de discuţie particulară sau publică cu Iuda în această privinţă. E paradoxal ca Dumnezeu să ştie păcatele tale, dar să te tolereze pentru pocăinţă. Asta nu înseamnă că El nu le vede. Nici că le acceptă. Apostolul Pavel surprinde acest har pe care Dumnezeu îl acordă fiecăruia dintre noi în următoarele cuvinte: ,,Şi crezi tu, omule, …că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungei Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?” (Romani 2:3-4). Alte referinţe: Ps. 50:21; Ecl. 8:11; Isaia 57:11b.

A treia treaptă a căderii lui Iuda se observă în faptul că a tolerat păcatul în inima lui până ce aceasta s-a împietrit. Iuda a predicat Evanghelia, a vindecat bolnavi, a scos demoni. Dar a ajuns în cele din urmă să devină el însuşi un demon. Dacă la început inima lui mai tresălta de durere când săvârşea o fărădelege, cu timpul conştiinţa lui a devenit de piatră. Un bătrân indian compara conştiinţa cu un triunghi cu vârfuri ascuţite care se învârte în craniul unui om. La fiecare păcat triunghiul se învârte şi provoacă dureri. Dar odată cu trecerea timpului şi cu învârtirea tot mai deasă a triunghiului, vârfurile se tocesc şi durerea devine suportabilă, chiar obişnuită şi nebăgată în seamă.

Iisus a încercat să trezească conştiinţa lui Iuda când i-a întins la Cina cea de Taină din odaia de sus bucata de pâine. Acest gest avea în sine un mesaj:,,Mai este şansă Iuda. Eu Însumi Mă dau pentru tine.” Mesajul a continuat şi în Grădina Ghetsimani, când Iisus i-a spus: ,,Prietene!”. Acestea erau semnale de iubire. Iuda le-a ignorat constant, deoarece păcatul făcuse inima lui ca o stâncă. Pentru el nu mai era cale de întoarcere.

Ultima treaptă a căderii lui Iuda au fost aşteptările neîmplinite. Iuda a fost dezamăgit de Iisus Hristos. El s-a simţit trădat, de aceea a trădat. Nu a avut nici o remuşcare când a făcut asta, deoarece tocmai în acea zi au fost trădate toate aşteptările şi pretenţiile lui. Coborâseră Muntele Măslinilor în aclamarea unei mari mulţimi din poporul adunat pentru sărbători la Ierusalim, şi în loc să focalizeze poporul pentru o răscoală masivă împotriva regimului din ţară, Iisus a plans. Doar atât a putut face bărbatul acesta puternic, aclamat de mulţimi şi venerat de atâţia? Acele lacrimi ale lui Iisus au fost marea dezamăgire a lui Iuda. Sacrificase atâta timp, fusese alături de el prin praful Palestinei şi pe dealurile Galileii, în bărcile care miroseau a peşte, iar acum totul a avut un final diferit de pretenţiile lui Iuda. ,,Trădarea” naşte trădare. Am să îl vând.

Satan a profitat de slăbiciunea lui Iuda pentru bani şi printr-un gând subtil a ajuns să îl posedeze. A ,,pedalat” pe punctul slab al lui Iuda Iscarioteanul şi l-a învins.

Aşa este păcatul. Este ca un belciug – o verigă – pusă în nasul unui animal, bou, spre exemplu. Odată ce ai pus această verigă în nasul lui, poţi să îl stăpâneşti foarte uşor, deoarece poţi introduce în acea verigă o bârnă cu un cârlig la capăt, iar animalul, oricât de puternic ar fi, trebuie să te asculte. Păcatul ne face vulnerabili dacă îl lăsăm să îşi facă cuib în viaţa noastră.

Iuda l-a vândut pe Hristos Iisus. L-a trădat. L-a aruncat în mâinile celor ce îi doreau moartea. Dar nu s-a mai putut pocăi. Nu a mai putut găsi în Iisus Hristos puterea de pocăinţă, ca şi Petru. Ca un ultim gest al disperării s-a sinucis. Şi totuşi…mai exista HAR.

Dar eu? Dar tu?