Ornamente pe fatada Palatului Bancii Chrissoveloni din Str. Lipscani, Nr. 8 (actuala Banca de Investitii), cladire proiectata de G. M. Cantacuzino si inaugurata in aprilie 1928.

Vulturul bicefal de pe piatra din curtea Manastirii Stavropoleos din Bucuresti

Imagine preluata de pe site-ul domnului ing. Ioan Mugioiu: http://www.cultura-romana.com/

Abandonarea Capitulaţiilor  la 1877-1878 a fost causandi locus pentru împământenirile  care au condus la sângerosul an 1907.  Cu temeri faţă de blestemul cuvântului, acei carpetbaggers impun şi deformarea limbii române,  forma corectă este înpământenire, vezi şi mărturia evreului creştinat  Ionathan X. Uranus. Renunţarea noastră  laşă la  Capitulaţii  în  perioada 1877-1878 a însemnat renunţarea la funcţia  de ‚sistem roman’, o funcţie reprezentată  ca stemă  prin simbolul  vulturului  bicefal,  şi  asumată de Ştefan cel Mare şi de Basarabi. „Independenţa de la 1877”, –ghilimelele  sunt obligatorii–, a însemnat  în toate privinţele  şi renunţarea politicienilor români la moştenirea istorică a Basarabilor. După  ‚independenţa de la 1877’, ‚monumente ale independenţei’  s-au ridicat în localităţile României. Sculptorul Constantin Brâncuşi le denumea ‚monumentele  cu cioară’. Acvila dubioasă a  independenţei  frivole, „cioara”,  însemna  renunţarea  la vulturul bicefal, simbolul Basarabilor. Vulturul bicefal din Romania fu lăsat doar puterii coloniale,  Rusia. Pe tricolorul Respublikii Moldova s-a pus „cioara”, l-am citat pe Constantin Brâncuşi. „Cioara” pe tricolorul României actuale arată natura profund anti-românească a „revoluţiei” de la 1989.  Proba vizibilă că nu sîntem independenţi este   „cioara”  pe stemă şi drapel. Titus Filipas